{"id":7031,"date":"2025-08-28T10:06:59","date_gmt":"2025-08-28T10:06:59","guid":{"rendered":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/2025\/08\/28\/satele-intemeiate-de-cehi-in-banatul-montan-implinesc-doua-secole-secretele-locurilor-pitoresti-de-pe-clisura-dunarii\/"},"modified":"2025-08-28T10:06:59","modified_gmt":"2025-08-28T10:06:59","slug":"satele-intemeiate-de-cehi-in-banatul-montan-implinesc-doua-secole-secretele-locurilor-pitoresti-de-pe-clisura-dunarii","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/2025\/08\/28\/satele-intemeiate-de-cehi-in-banatul-montan-implinesc-doua-secole-secretele-locurilor-pitoresti-de-pe-clisura-dunarii\/","title":{"rendered":"Satele \u00eentemeiate de cehi \u00een Banatul Montan \u00eemplinesc dou\u0103 secole. Secretele locurilor pitore\u0219ti de pe Clisura Dun\u0103rii"},"content":{"rendered":"
\n

Dou\u0103 secole au trecut de la \u00eentemeierea primelor sate de coloni\u0219ti cehi de pe actualul teritoriu al Rom\u00e2niei. De\u0219i comunit\u0103\u021bile lor s-au redus cu timpul, satele tradi\u021bionale cehe\u0219ti au devenit atrac\u021bii turistice pentru pasiona\u021bii de c\u0103l\u0103torii. <\/p>\n

\"Eibenthal.<\/picture>\n

Eibenthal. Sursa: Forumul Cehilor din Rom\u00e2nia. Facebook<\/p>\n<\/div>\n

Mai pu\u021bin de 2.000 de cehi tr\u0103iesc \u00een Rom\u00e2nia, majoritatea dintre ei \u00een c\u00e2teva sate din regiunea Banatului, aflate pe malul Dun\u0103rii. Comunitatea cehilor s-a redus de-a lungul timpului, dar localnicii au \u00eencercat s\u0103 p\u0103streze cultura popular\u0103 \u0219i tradi\u021biile vechi, aduse de primii coloni\u0219ti \u00een urm\u0103 cu dou\u0103 secole.\u00a0<\/p>\n

Satele coloni\u0219tilor din Banat<\/h2>\n

Numeroase localit\u0103\u021bi din Banat s-au dezvoltat datorit\u0103 coloni\u0219tilor stabili\u021bi aici \u00een secolele trecute, proveni\u021bi din mai multe zone ale fostului Imperiu Habsburgic. \u00cen general, popula\u021biile germanice care au migrat \u00een actualele \u021binuturi din sud-vestul Rom\u00e2niei au primit numele generic de \u201e\u0219vabi\u201d, de\u0219i nu proveneau doar din Suabia, ci \u0219i din Austria, Boemia, Bavaria sau Franconia.<\/p>\n

\"Port<\/picture>\n

Port tradi\u021bional al cehilor. Sursa: Eibenthal – Forumul Cehilor din Rom\u00e2nia<\/p>\n<\/div>\n

Colonizarea \u201e\u0219vabilor\u201d s-a desf\u0103\u0219urat \u00een trei etape majore: carolin\u0103 (1717\u20131740), terezian\u0103 (1763\u20131775) \u0219i iosefin\u0103 (1782\u20131787), av\u00e2nd ca scop principal repopularea \u0219i dezvoltarea regiunilor afectate de r\u0103zboaie, \u00een special Banatul, devastat de conflictele cu Imperiul Otoman.<\/p>\n

\u201eAu venit \u0219i cehi, \u0219i slovaci, \u0219i s\u00e2rbi, \u0219i maghiari, \u0219i evrei, tot felul de popula\u021bii au fost a\u0219ezate. Nu exista un sistem special de drepturi sau privilegii. S-au construit sate noi, foarte riguros organizate de administra\u021bia habsburgic\u0103\u201d, <\/i>explica istoricul Winfried Ziegler.<\/p>\n

\u00cen coloniz\u0103rile secolului al XVIII-lea, \u00een afara coloni\u0219tilor germani, care au ajuns \u00een Banat \u00een num\u0103r mare, ceilal\u021bi coloni\u0219ti de alt\u0103 origine, printre care \u0219i cehii, au venit \u00een num\u0103r relativ mic, r\u0103zle\u021b. Singurele localit\u0103\u021bi din secolul al XVIII-lea \u00een care este consemnat\u0103 prezen\u021ba coloni\u0219tilor cehi au fost Moldova Nou\u0103 \u0219i Or\u0219ova.<\/p>\n

Primele valuri de coloni\u0219ti cehi<\/h2>\n

Un num\u0103r mai ridicat de cehi s-au stabilit \u00een Banat \u00een prima parte a secolului al XIX-lea, dup\u0103 ce li s-a promis p\u0103m\u00e2nt dac\u0103 vor defri\u0219a p\u0103durile seculare care acopereau \u021binutul de la Clisura Dun\u0103rii <\/a>(video<\/i><\/b>).<\/p>\n

\u201eSatele cehe din sudul Banatului au fost \u00eentemeiate la \u00eenceputul secolului al XIX-lea, \u00eentre anii 1823\u20141830. La \u00eenceput au fost adu\u0219i cehi din \u00eemprejurimile ora\u0219elor Praga \u0219i C\u00e2slav \u0219i din regiuni ca S\u00e1zava, Plze\u0148, Klatovy, Doma\u017elice, P\u0159\u00edbram. Cehii veni\u021bi \u00een anii 1823\u20141824 au fost a\u0219eza\u021bi pe valea p\u00e2r\u00e2ului Elisabeta, \u00eentemeind colonia cu acela\u0219i nume\u201d,<\/i> ar\u0103ta istoricul Teodora Alexandru Dobri\u021boiu.<\/p>\n

Din cauza lipsei de ap\u0103, coloni\u0219tilor cehi din Elisabeta li s-a permis mutarea, \u00een anul 1847, \u00een satul Sf\u00e2nta Elena.<\/p>\n

\u00centre anii 1826\u20141830 au fost \u00eentemeiate \u00een sudul Banatului opt sate ale cehilor: G\u00e2rnic, Big\u0103r, Ravensca, Eibenthal, Frauendorf, Nov\u00fd \u017dupanec, \u0218umi\u021ba \u0219i Sch\u00f6ntal. <\/p>\n

Alte patru localit\u0103\u021bi cu popula\u021bie provenit\u0103 din Boemia au fost \u00eentemeiate tot atunci \u00een Banatul Montan, mai aproape de ora\u0219ele Caransebe\u0219 \u0219i Re\u0219i\u021ba: Lindenfeld (video<\/i><\/b>), G\u0103r\u00e2na, Brebu Nou \u0219i Wolfswiesen, ultimul disp\u0103rut dup\u0103 doar c\u00e2\u021biva ani. <\/p>\n

Acestea au g\u0103zduit coloni\u0219ti\u00a0<\/a>boemi, numi\u021bi \u0219i \u201epemi\u201d, dup\u0103 ce autorit\u0103\u021bile grani\u021bei militare din sudul Banatului au solicitat popularea unor regiuni montane.<\/p>\n

Imigran\u021bilor li s-au promis p\u0103m\u00e2nt arabil \u0219i f\u00e2ne\u021be, scutire de taxe timp de cinci ani, lemn de foc \u0219i de construc\u021bie gratuit, p\u0103\u0219uni pentru vite, precum \u0219i alte facilit\u0103\u021bi. \u00cen schimb, b\u0103rba\u021bii, dup\u0103 zece ani de scutire de serviciu militar, urmau s\u0103 slujeasc\u0103 toat\u0103 via\u021ba ca \u201egr\u0103niceri\u201d \u00een cadrul comunit\u0103\u021bii.<\/p>\n

Cehii au continuat s\u0103 vin\u0103, \u00een grupuri mai mici, \u00een aceste sate p\u00e2n\u0103 \u00een jurul anului 1860, fiind a\u0219eza\u021bi \u00een coloniile Ravensca, \u0218umi\u021ba \u0219i Ogradena.<\/p>\n

\u201eCehii adu\u0219i \u00een Banat la \u00eenceputul secolului al XIX-lea s-au a\u0219ezat pe culmile Clisurii, aproape de drumul ce ducea din Clisura de Sus \u00een cea de Jos. Aceste a\u0219ez\u0103ri cu popula\u021bie ceh\u0103 se afl\u0103 la distan\u021be destul de mari \u00eentre ele, unele \u00eens\u0103 \u00een apropierea unor comune \u0219i sate locuite de rom\u00e2ni. A\u0219ezarea cea mai izolat\u0103 este Ravensca, situat\u0103 \u00eentr-o regiune greu accesibil\u0103, ceea ce a dus, de altfel, la o mai bun\u0103 conservare a graiului ceh respectiv\u201d<\/i>, informa istoricul Teodora Alexandru Dobri\u021boiu.<\/p>\n

Popula\u021bia cehilor \u00een continu\u0103 sc\u0103dere<\/h2>\n

Clopodia \u0219i Peregu Mare, dou\u0103 localit\u0103\u021bi de c\u00e2mpie din Banat, au primit \u0219i ele, la mijlocul secolului al XIX-lea, c\u00e2teva sute de cehi, \u00eens\u0103 \u00een timp comunit\u0103\u021bile lor au fost asimilate de rom\u00e2ni.<\/p>\n

\"Eibenthal.<\/picture>\n

Eibenthal. Sursa Facebook: Forumul Cehilor din Rom\u00e2nia <\/p>\n<\/div>\n

\u201eIni\u021bial, ocupa\u021bia de baz\u0103 a coloni\u0219tilor a fost aceea de t\u0103ietori de lemne. Mai t\u00e2rziu, au \u00eenceput s\u0103 se ocupe cu agricultura, mineritul (\u00eendeosebi cei din Big\u0103r, care au lucrat la \u00eenceput \u00een minele din Eibenthal, iar apoi la cele din Cozla), precum \u0219i cu fabricarea varului, pe care \u00eel vindeau apoi \u00een \u00eentreaga Clisur\u0103. Colonia cu cei mai mul\u021bi locuitori a fost G\u00e2rnic, iar cea mai mic\u0103 Ravensca. De\u0219i unele dintre aceste sate au fost \u00een apropierea comunelor locuite de rom\u00e2ni, s\u00e2rbi \u0219i germani, \u0219i contactul cu ace\u0219tia a fost relativ str\u00e2ns, pu\u021bine sunt cazurile \u00een care, al\u0103turi de cehi, \u00een cele cinci a\u0219ez\u0103ri s\u0103 tr\u0103iasc\u0103 \u0219i alte na\u021bionalit\u0103\u021bi\u201d,<\/i> ar\u0103ta cercet\u0103toarea Teodora Alexandru Dobri\u021boiu.<\/p>\n

\u00cen dou\u0103 secole de la \u00eenfiin\u021barea primelor sate cu comunit\u0103\u021bi cehe\u0219ti, acestea au trecut prin numeroase transform\u0103ri. Condi\u021biile naturale vitrege i-au determinat pe mul\u021bi s\u0103 p\u0103r\u0103seasc\u0103 satele din Clisura Dun\u0103rii. <\/p>\n

\"Dubova.<\/picture>\n

Dubova. Cazaneel Dun\u0103rii. Foto: Daniel Gu\u021b\u0103<\/p>\n<\/div>\n

Al\u021bii au emigrat \u00een Statele Unite ale Americii ori \u00een fosta Iugoslavie. Dup\u0103 al Doilea R\u0103zboi Mondial, Cehoslovacia a f\u0103cut apel la diaspora ceh\u0103 s\u0103 revin\u0103 \u00een patrie, iar mul\u021bi dintre ace\u0219tia au p\u0103r\u0103sit Rom\u00e2nia pentru a se \u00eentoarce \u00een \u021bara de origine a str\u0103mo\u0219ilor lor.<\/p>\n

Migrarea cehilor a continuat \u0219i dup\u0103 1990, iar \u00een prezent micile comunit\u0103\u021bi ale acestora mai sunt prezente doar \u00een c\u00e2teva localit\u0103\u021bi din Clisura Dun\u0103rii. Vara \u00eens\u0103, vechile sate locuite de cehi sunt vizitate de numero\u0219i fo\u0219ti localnici \u0219i de urma\u0219ii acestora, veni\u021bi \u00een special din Cehia. Unele au p\u0103strat aspectul pitoresc al satelor tradi\u021bionale cehe\u0219ti.<\/p>\n<\/p><\/div>\n

Read More<\/a><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Dou\u0103 secole au trecut de la \u00eentemeierea primelor sate de coloni\u0219ti cehi de pe actualul teritoriu al Rom\u00e2niei. De\u0219i comunit\u0103\u021bile lor s-au redus cu timpul, […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":7032,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_monsterinsights_skip_tracking":false,"_monsterinsights_sitenote_active":false,"_monsterinsights_sitenote_note":"","_monsterinsights_sitenote_category":0,"footnotes":""},"categories":[6],"tags":[],"class_list":["post-7031","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-popular"],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/7031","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=7031"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/7031\/revisions"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media\/7032"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=7031"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=7031"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=7031"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}