{"id":7025,"date":"2025-08-28T10:07:02","date_gmt":"2025-08-28T10:07:02","guid":{"rendered":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/2025\/08\/28\/teodor-susman-eroul-uitat-al-motilor-din-apuseni-povestea-tulburatoare-a-partizanului-anti-comunist\/"},"modified":"2025-08-28T10:07:02","modified_gmt":"2025-08-28T10:07:02","slug":"teodor-susman-eroul-uitat-al-motilor-din-apuseni-povestea-tulburatoare-a-partizanului-anti-comunist","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/2025\/08\/28\/teodor-susman-eroul-uitat-al-motilor-din-apuseni-povestea-tulburatoare-a-partizanului-anti-comunist\/","title":{"rendered":"Teodor \u0218u\u0219man, eroul uitat al mo\u021bilor din Apuseni. Povestea tulbur\u0103toare a partizanului anti-comunist"},"content":{"rendered":"
\n

Teodor \u0218u\u0219man a fost un personaj legendar al mo\u021bilor din Mun\u021bii Apuseni, \u00eens\u0103 destinul s\u0103u \u0219i al familiei sale au fost tragice, odat\u0103 cu instaurarea regimului comunist. <\/p>\n

\"Teodor<\/picture>\n

Teodor \u0218u\u0219man \u0219i apropia\u021bii s\u0103i. Sursa: foto: Gheorghe Petrov<\/p>\n<\/div>\n

Teodor \u0218u\u0219man a fost un personaj legendar al mo\u021bilor din Mun\u021bii Apuseni, \u00eens\u0103 destinul s\u0103u \u0219i al familiei sale au fost tragice, odat\u0103 cu instaurarea regimului comunist. <\/p>\n

Personajele legendare ale \u021b\u0103rii mo\u021bilor<\/h2>\n

Mun\u021bii Apuseni, \u021binutul celor mai pre\u021bioase mine de aur din Rom\u00e2nia \u0219i al codrilor str\u0103vechi, au intrat \u00een legend\u0103 datorit\u0103 popula\u021biei care a tr\u0103it aici din cele mai vechi timpuri. Mo\u021bii, considera\u021bi locuitorii b\u0103\u0219tina\u0219i ai a\u0219ez\u0103rilor din Apuseni, au fost lega\u021bi \u00een special de ora\u0219ele miniere C\u00e2mpeni \u0219i Abrud. Cu timpul \u00eens\u0103, \u201e\u021aara Mo\u021bilor\u201d a ajuns s\u0103 cuprind\u0103 \u0219i sate de munte din Alba \u0219i Bihor, din nordul Hunedoarei, dar \u0219i din unele regiuni ale Clujului \u0219i Aradului.<\/p>\n

Potrivit unor istorici, mo\u021bii ar fi urma\u0219ii popula\u021biilor arhaice atrase de aurul Apusenilor sau refugiate \u00een mun\u021bi dup\u0103 cucerirea roman\u0103. Originea lor a fost asociat\u0103 fie cu dacii, fie cu romanii \u0219i coloni\u0219tii adu\u0219i \u00een zon\u0103, iar unele teorii \u00eei leag\u0103 chiar de triburi celtice care ar fi populat, \u00een Antichitate, regiunile \u00eenalte.<\/p>\n

\u00cen ultimele secole, \u201e\u021aara Mo\u021bilor\u201d s-a f\u0103cut cunoscut\u0103 nu doar prin aurul \u0219i p\u0103durile sale, ci \u0219i prin personajele istorice intrate \u00een legend\u0103, ca Avram Iancu, Ecaterina Varga, Horea, Clo\u0219ca \u0219i Cri\u0219an, personalit\u0103\u021bi cu destine tragice, care au luptat pentru drepturile locuitorilor \u00eencerca\u021bi din mun\u021bi \u0219i au inspirat genera\u021bii de rom\u00e2ni din acest \u021binut.<\/p>\n

\"Familia<\/picture>\n

Familia lui Teodor \u0218u\u0219man. Imagine interbelic\u0103. Arhiva familiei<\/p>\n<\/div>\n

\u00cen aceast\u0103 galerie de personalit\u0103\u021bi legendare \u0219i tragice \u00ee\u0219i g\u0103se\u0219te locul \u0219i Teodor \u0218u\u0219man (1894\u20131951), unul dintre liderii mo\u021bilor din prima jum\u0103tate a secolului XX. Povestea sa a r\u0103mas \u00eens\u0103 mai pu\u021bin cunoscut\u0103. Abia la \u00eenceputul anilor \u201990, dup\u0103 pr\u0103bu\u0219irea regimului Ceau\u0219escu, rom\u00e2nii au putut afla despre omul care a \u00eenfruntat regimul comunist \u00een Mun\u021bii Apuseni, cu pre\u021bul propriei vie\u021bi \u0219i al vie\u021bii familiei sale.<\/p>\n

Eroul din Apuseni, victim\u0103 a regimului comunist<\/h2>\n

Teodor \u0218u\u0219man a fost primar al satului R\u0103chi\u021bele (jude\u021bul Cluj) din Apuseni \u00een perioada interbelic\u0103 \u0219i, tot atunci, a devenit un personaj apreciat pentru ac\u021biunile sale energice de recuperare a p\u0103durilor disputate \u00eentre satele de mo\u021bi \u0219i influenta familie a contelui Mikl\u00f3s (Nicolae) B\u00e1nffy. <\/p>\n

Odat\u0103 cu instaurarea regimului comunist, soarta acestuia \u0219i a familiei sale avea s\u0103 se schimbe brutal. Primarul greco-catolic \u0219i \u021b\u0103r\u0103nist a fost trecut \u00een scurt timp \u00een r\u00e2ndul du\u0219manilor poporului, dup\u0103 ce a refuzat colaborarea cu autorit\u0103\u021bile \u0219i s-a opus colectiviz\u0103rii.<\/p>\n

Averea i-a fost confiscat\u0103, iar familia sa (so\u021bia \u0219i cei cinci copii) persecutat\u0103. \u00cen vara anului 1948, a fost nevoit s\u0103 se retrag\u0103 \u00een mun\u021bi, refuz\u00e2nd s\u0103 se predea. Al\u0103turi de familie \u0219i de c\u00e2\u021biva apropia\u021bi a format unul dintre numeroasele grupuri de partizani anticomuni\u0219ti care \u00eencercau s\u0103 reziste \u00een fa\u021ba ofensivei aprige a regimului totalitar, purtat\u0103 \u00eempotriva opozan\u021bilor s\u0103i.<\/p>\n

\"Teodor<\/picture>\n

Teodor \u0218u\u0219man. Portret, imagine de la deces \u0219i morm\u00e2ntul s\u0103u, deshumat. Sursa: Gheorghe Petrov<\/p>\n<\/div>\n

\u00cen acei ani, mun\u021bii au fost ultimul refugiu pentru mii de rom\u00e2ni deveni\u021bi \u201edu\u0219mani de clas\u0103\u201d, fiind considera\u021bi primejdio\u0219i pentru regimul comunist. Autorit\u0103\u021bile \u00eei considerau bandi\u0163i \u015fi terori\u015fti, iar Jandarmeria, \u0219i Direc\u021bia de Securitate, ajutate de trupe de interven\u0163ie (de \u015foc) ale Ministerului de Interne (MAI)<\/a> organizau opera\u0163iunile ample care aveau ca scop liichidarea lor. <\/p>\n

\u201eUnele din felurile de manifestare a activit\u0103\u0163ii subversive sunt actele teroriste prin care indivizi izola\u0163i s-au constituit \u00een grupuri de refugia\u0163i \u00een zonele muntoase, ce caut\u0103 s\u0103 r\u0103sp\u00e2ndeasc\u0103 groaza \u00een s\u00e2nul popula\u0163iei \u015fi ne\u00eencrederea fa\u0163\u0103 de stat \u015fi de autorit\u0103\u0163i. \u00cen lupta hot\u0103r\u00e2t\u0103 ce trebuie s\u0103 o ducem \u00eempotriva actelor teroriste, se impune a ne \u00eendrepta aten\u0163ia \u015fi asupra chiaburimii satelor \u015fi a celor stabili\u0163i \u00een ultimul timp pe teritoriul rural, din r\u00e2ndurile c\u0103rora se recruteaz\u0103 complicii, t\u0103inuitorii \u015fi gazdele elementelor teroriste. Ei au tot interesul s\u0103 dea un ajutor substan\u0163ial terori\u015ftilor\u201d, <\/i>se ar\u0103ta \u00een Planul de ac\u0163iune pentru distrugerea bandelor din mun\u0163i, potrivit unui document al Legiunii de Jandarmi Hunedoara, din 1951. <\/p>\n

Destinul tragic al familiei \u0218u\u0219man<\/h2>\n

Membrii familiei \u0218u\u0219man au fost v\u00e2na\u021bi timp <\/a>de mai mul\u021bi ani de Securitate \u0219i Mili\u021bie. Teodor \u0218u\u0219man a murit \u00eempu\u0219cat \u00een 1951, iar trupul s\u0103u a fost aruncat \u00eentr-o groap\u0103 comun\u0103. Catrina, so\u021bia sa, ar fi murit \u00een urma torturilor. <\/p>\n

Doi fii ai s\u0103i, Teodor \u0218u\u0219man Jr. \u0219i Avisalon \u0218u\u0219man, au fost uci\u0219i de for\u021bele de represiune, care, \u00een 2 februarie 1958, au incendiat grajdul din satul Trani\u0219 unde se ascundeau. Cadavrele lor, carbonizate, au fost expuse timp de mai multe zile la locul crimei.<\/p>\n

\u201eTraian, cel de-al treilea fiu, a fost condamnat \u00een 1948 la 1 an \u0219i 6 luni \u00eenchisoare corec\u021bional\u0103 pentru sprijinul dat grupului de partizani condus de tat\u0103l s\u0103u, apoi pedeapsa i-a fost majorat\u0103 cu o condamnare administrativ\u0103 de 36 de luni, iar la eliberare i s-a stabilit domiciliu obligatoriu \u00een B\u0103r\u0103gan. Emil, cel mai mic dintre fii, a fost \u0219i el condamnat, \u00een 1951, la 1 an \u0219i 6 luni pentru sprijinirea partizanilor, fiind eliberat \u00een ianuarie 1954, iar fiica, Romulica, a fost condamnat\u0103 \u00een 1951 la 2 ani tot pentru sprijinul adus partizanilor, fiind eliberat\u0103 \u00een noiembrie 1953\u201d<\/i>, arat\u0103 Memorialul Sighet, dedicat victimelor regimului comunist.<\/p>\n

Teodor \u0218u\u0219man, omul care a luptat pentru p\u0103durile mo\u021bilor<\/h2>\n

Cu peste dou\u0103 decenii \u00eenainte de a deveni unul dintre cei mai v\u00e2na\u021bi rom\u00e2ni de c\u0103tre autorit\u0103\u021bile comuniste, Teodor \u0218u\u0219man era deja cunoscut pentru implicarea sa \u00een sprijinul mo\u021bilor din Apuseni, care \u00ee\u0219i c\u0103utau dreptatea \u00een fa\u021ba puternicei familii B\u00e1nffy.<\/p>\n

\u00cen 1922, odat\u0103 cu aplicarea Reformei agrare, statul rom\u00e2n a expropriat de la contele Nicolae B\u00e1nffy (fost ministru de externe, domiciliat la Bon\u021bida \u2013 Cluj) 12.000 de jug\u0103re de p\u0103dure (aproape 7.000 de hectare), pentru \u00eempropriet\u0103rirea a zece comune de mo\u021bi din masivul p\u0103duros al Apusenilor. Conform \u00een\u021belegerii, fostul proprietar urma ca p\u00e2n\u0103 \u00een 1927 s\u0103 defri\u0219eze p\u0103durea, dup\u0103 care terenul trebuia predat comunelor, pentru a fi folosit ca p\u0103\u0219une comunal\u0103 sau dup\u0103 cum acestea ar fi considerat de cuviin\u021b\u0103.<\/p>\n

\u00cen urma apelului depus de conte, circa 3.000 de jug\u0103re de p\u0103dure (peste 1.200 de hectare) i-au fost retrocedate, \u00eens\u0103 procesul pentru dreptul asupra lor a continuat \u00eentre familia nobiliar\u0103 \u0219i comunele R\u0103chi\u021bele, Scrind, Fr\u0103sinet \u0219i Buteni. \u00cen 1923, contele a concesionat p\u0103durile revendicate de mo\u021bi unor societ\u0103\u021bi forestiere. Atunci, Teodor \u0218u\u0219man, primar al satului R\u0103chi\u021bele, i-a mobilizat pe localnici \u0219i i-a alungat pe muncitorii forestieri. Jandarmii au intervenit \u00een for\u021b\u0103, l-au arestat pe primar \u0219i au \u00een\u0103bu\u0219it violent revolta mo\u021bilor.<\/p>\n

Eliberat ulterior \u0219i suspendat pentru o perioad\u0103 din func\u021bie, \u0218u\u0219man \u0219i-a continuat rolul de ap\u0103r\u0103tor al drepturilor mo\u021bilor. La mijlocul anilor \u201920, se afla \u00een fruntea mo\u021bilor care cereau audien\u021be la regele Ferdinand, \u00een \u00eencercarea de a recupera p\u0103durile.<\/p>\n

\u201eA ar\u0103tat M. S. Regelui c\u0103 exist\u0103 comune \u00eentregi de mo\u021bi viteji care nu au nici o palm\u0103 de p\u0103\u0219une \u0219i nici m\u0103car un vreasc de lemn, motiv pentru care se impune exproprierea p\u0103durilor \u0219i a p\u0103\u0219unilor \u00een favoarea lor\u201d,<\/i> nota ziarul Diminea\u021ba, \u00een 1925.<\/p>\n

Contele a cedat st\u0103ruin\u021belor mo\u021bilor<\/h2>\n

\u00cen 1934, dup\u0103 ani de demersuri, ace\u0219tia au reu\u0219it s\u0103 ob\u021bin\u0103 p\u0103durile promise.<\/p>\n

\u201e\u00cen 22 mai 1934, aproape 300 de mo\u021bi, dup\u0103 trei zile de mers pe jos, au ajuns la Cluj \u0219i s-au prezentat la Prefectur\u0103. Prefectul dr. Eugen Dunca, impresionat de num\u0103rul \u0219i hot\u0103r\u00e2rea lor, i-a invitat \u00een sala festiv\u0103 a institu\u021biei, unde a \u00eenceput faimoasa consf\u0103tuire, moment r\u0103mas memorabil \u00een istoria mo\u021bilor. Au participat \u0219i concesionarii contelui B\u00e1nffy, veni\u021bi pentru a \u00eempiedica ini\u021biativa mo\u021bilor, dar prezen\u021ba lor a avut efectul contrar. Mo\u021bii \u0219i-au spus necazurile, vorbind despre s\u0103r\u0103cia \u00een care tr\u0103iau \u0219i despre nedreptatea de a fi \u00eentemni\u021ba\u021bi pentru o vit\u0103 intrat\u0103 \u00een p\u0103durea contelui sau pentru c\u00e2teva vreascuri luate pentru foc. Prefectul \u0219i oficialii prezen\u021bi i-au convins pe concesionari s\u0103 renun\u021be la drepturile lor, recunosc\u00e2nd justi\u021bia cauzei mo\u021bilor\u201d<\/i>, relata ziarul Diminea\u021ba.<\/p>\n

Tot atunci, contele B\u00e1nffy a decis s\u0103 doneze p\u0103durile comunelor R\u0103chi\u021bele, Scrind, Fr\u0103sinet \u0219i Buteni, semn\u00e2nd o declara\u021bie oficial\u0103:<\/p>\n

\u201eSubsemnatul, conte B\u00e1nffy Nicolae, domiciliat \u00een Bon\u021bida, declar prin prezenta c\u0103 \u00eentreg materialul lemnos de fag din p\u0103durile expropriate de la mine, pentru p\u0103\u0219une comunal\u0103 \u00een favoarea comunelor R\u0103chi\u021bele, Scrind-Fr\u0103sinet \u0219i Buteni, \u00eel predau f\u0103r\u0103 nicio contravaloare, ca dona\u021biune c\u0103tre aceste comune, f\u0103r\u0103 a altera contractul \u00eencheiat asupra materialului de brad cu d-nii \u0218u\u0219man \u0219i asocia\u021bii s\u0103i… Prezenta declara\u021bie am dat-o de bun\u0103voie, \u00een fa\u021ba martorilor subscri\u0219i, \u0219i o declar irevocabil\u0103 din partea mea. Cluj, la 22 mai 1934. (ss) Dr. B\u00e1nffy Nicolae\u201d, <\/i>ar\u0103ta declara\u021bia contelui.<\/p>\n

Controversele primarului Teodor \u0218u\u0219man<\/h2>\n

\u00cen anii \u201920, de\u0219i se afla \u00een fruntea unui mic sat din Apuseni, Teodor \u0218u\u0219man devenise un personaj cunoscut al zonei, datorit\u0103 energiei cu care se implica \u00een problemele mo\u021bilor. Activitatea sa i-a atras \u00eens\u0103 du\u0219mani.<\/p>\n

\u00cen 1928, ziarul Patria din Cluj-Napoca \u00eel descria \u00een cuvinte dure, numindu-l \u201eun escroc din Mun\u021bii Apuseni care se d\u0103 drept al doilea Avram Iancu. Buruiana care \u00ee\u0219i zice floarea neamului\u201d. Ziarul, controlat de Partidul \u021a\u0103r\u0103nist, publica un articol despre Teodor \u0218u\u0219man, opozant politic, pe care \u00eel prezenta drept \u201ecraiul ho\u021bilor\u201d, dezertor \u0219i fost bol\u0219evic, cer\u00e2nd arestarea lui pe baza denun\u021burilor anonime ale unor localnici.<\/p>\n

\u201eFiind \u00eenrolat \u00een armata maghiar\u0103, a dezertat la Bucure\u0219ti. C\u00e2nd au ocupat germanii Bucure\u0219tii, s-a f\u0103cut agent de-al lor, \u00eenv\u0103\u021b\u00e2nd de la ei meseria \u00abcum trebuie s\u0103 fie ho\u021b rom\u00e2n\u00bb. Venind acas\u0103 \u00een anul 1918, a str\u00e2ns o band\u0103 de bol\u0219evici cu care a jefuit prim\u0103ria comunal\u0103, distrug\u00e2nd-o complet. A reu\u0219it \u00eendat\u0103 dup\u0103 revolu\u021bie s\u0103 prosteasc\u0103 pe oameni \u0219i s-a ales primar. \u00cen acest timp a legat tov\u0103r\u0103\u0219ie cu Tischler \u0219i a f\u0103cut ca, \u00een loc de 600 jug\u0103re de p\u0103dure, s\u0103tenii s\u0103 nu primeasc\u0103 dec\u00e2t 150<\/i>\u201d, ar\u0103ta ziarul.<\/p>\n

C\u00e2t timp a fost primar, \u201ea jefuit pe oamenii din sat de bani cum a putut, lucr\u00e2nd m\u00e2n\u0103 \u00een m\u00e2n\u0103 cu notarul \u0219i cu pretorul\u201d, completa publica\u021bia.<\/p>\n

\u201e\u00cen timpul \u00eencoron\u0103rii M. S. Regelui Ferdinand, a\u021b\u00e2\u021ba poporul \u0219i \u00ee\u0219i b\u0103tea joc de cei care au fost la Alba Iulia, zic\u00e2nd c\u0103 nou\u0103 ne trebuie republic\u0103. A b\u0103tut 160 de oameni din comun\u0103, iar pe s\u0103teanul Laz\u0103r Petru l-a pus pe foc, voind s\u0103-l frig\u0103 de viu. \u00cen biseric\u0103 \u021bine predici politice poporului, de\u0219i tr\u0103ie\u0219te nec\u0103s\u0103torit cu o femeie r\u0103pit\u0103, iar preotul, fiind b\u0103tr\u00e2n, este silit s\u0103 rabde \u0219i s\u0103 tac\u0103. Ast\u0103zi, \u021b\u0103ranii din R\u0103chi\u021bele scuip\u0103 pe urma lui \u0218u\u0219man, dar poate c\u0103 m\u00e2ine vor arunca cu pietre \u00een el\u201d<\/i>, \u00eencheia publica\u021bia, cit\u00e2nd \u201eun grup de \u021b\u0103rani\u201d din R\u0103chi\u021bele \u0219i men\u021bion\u00e2nd c\u0103 nu a cercetat dac\u0103 denun\u021bul se baza pe fapte reale.<\/p>\n

Dezmin\u021birea dat\u0103 de acela\u0219i ziar<\/h2>\n

La scurt timp, acela\u0219i ziar revenea cu replica primarului. Teodor \u0218u\u0219man ar\u0103ta c\u0103 nu fusese agent al germanilor, ci, dimpotriv\u0103, fusese condamnat la moarte de ace\u0219tia. Nu a fost bol\u0219evic, ci f\u0103cea parte din garda rom\u00e2n\u0103, iar dup\u0103 1918 a de\u0219teptat \u00een s\u0103teni sim\u021bul drept\u0103\u021bii \u0219i le-a c\u00e2\u0219tigat p\u0103m\u00e2nt. De asemenea, sus\u021binea c\u0103 nu a a\u021b\u00e2\u021bat poporul \u00eempotriva regelui.<\/p>\n

\u201eRecunoa\u0219te c\u0103 a b\u0103tut mai mul\u021bi oameni, dar zice c\u0103 \u00aba trebuit s\u0103-i bat \u0219i-mi \u021bin de merit acest fapt, iar comuna R\u0103chi\u021bele ar trebui s\u0103-mi ridice statuie pentru aceasta, c\u0103ci i-am scos din be\u021bie. (…) Rom\u00e2nul \u021bine minte b\u0103taia \u0219i atunci nu-\u0219i bea banii ca s\u0103 nu-i mai bat\u0103. I-am b\u0103tut pe \u021b\u0103rani pentru c\u0103 i-am iubit\u00bb\u201d<\/i>, informa ziarul.<\/p>\n

Teodor \u0218u\u0219man a dezmin\u021bit \u0219i celelalte acuza\u021bii aduse prin publica\u021bia interbelic\u0103.<\/p>\n

\u201eL-am v\u0103zut \u0219i am stat de vorb\u0103 cu el \u00een redac\u021bia noastr\u0103 \u0219i, dac\u0103 e s\u0103-l credem c\u0103 este complet antialcoolist, \u00eei facem concesia s\u0103-i recunoa\u0219tem c\u0103 este un \u021b\u0103ran de\u0219tept \u0219i chiar simpatic. Ceea ce am scris noi \u00een articolul prim nu este atacul nostru personal, ci ascultarea pl\u00e2ngerii pe care s\u0103tenii din R\u0103chi\u021bele au f\u0103cut-o \u00eempotriva lui\u201d<\/i>, ad\u0103uga publica\u021bia.<\/p>\n

\u00cen anii r\u0103zboiului, \u0218u\u0219man s-a aflat printre rom\u00e2nii care au sprijinit cu bani \u00eenzestrarea Armatei Rom\u00e2ne. Dup\u0103 intrarea Huedinului \u00een perimetrul de ocupa\u021bie maghiar\u0103, localit\u0103\u021bile de munte au r\u0103mas izolate, iar ca primar, lui \u0218u\u0219man i-au fost recunoscute meritele \u00een aprovizionarea cu cereale a locuitorilor din zon\u0103, peste munte, prin C\u00e2mpeni \u0219i Beiu\u0219.<\/p>\n

Dup\u0103 r\u0103zboi, a fost considerat \u201echiabur\u201d, iar averea i-a fost confiscat\u0103. Regimul comunist a declan\u0219at o \u00eendelungat\u0103 prigoan\u0103 \u00eempotriva familiei sale, \u00eencheiat\u0103 tragic.<\/p>\n<\/p><\/div>\n

Read More<\/a><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Teodor \u0218u\u0219man a fost un personaj legendar al mo\u021bilor din Mun\u021bii Apuseni, \u00eens\u0103 destinul s\u0103u \u0219i al familiei sale au fost tragice, odat\u0103 cu instaurarea […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":7026,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_monsterinsights_skip_tracking":false,"_monsterinsights_sitenote_active":false,"_monsterinsights_sitenote_note":"","_monsterinsights_sitenote_category":0,"footnotes":""},"categories":[6],"tags":[],"class_list":["post-7025","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-popular"],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/7025","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=7025"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/7025\/revisions"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media\/7026"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=7025"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=7025"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=7025"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}