{"id":6829,"date":"2025-08-19T07:07:34","date_gmt":"2025-08-19T07:07:34","guid":{"rendered":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/2025\/08\/19\/viata-in-rosia-montana-dupa-febra-aurului-oamenii-vor-dori-sa-cumpere-si-sa-dezvolte-acest-loc\/"},"modified":"2025-08-19T07:07:34","modified_gmt":"2025-08-19T07:07:34","slug":"viata-in-rosia-montana-dupa-febra-aurului-oamenii-vor-dori-sa-cumpere-si-sa-dezvolte-acest-loc","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/2025\/08\/19\/viata-in-rosia-montana-dupa-febra-aurului-oamenii-vor-dori-sa-cumpere-si-sa-dezvolte-acest-loc\/","title":{"rendered":"Via\u021ba \u00een Ro\u0219ia Montan\u0103 dup\u0103 febra aurului: \u201eOamenii vor dori s\u0103 cumpere \u0219i s\u0103 dezvolte acest loc\u201d"},"content":{"rendered":"
\n

De\u0219i nu a fost pus \u00een practic\u0103, unul dintre cele mai controversat proiecte miniere anun\u021bate \u00een ultimele trei decenii \u00een Rom\u00e2nia a l\u0103sat urme ad\u00e2nci asupra localit\u0103\u021bii Ro\u0219ia Montan\u0103 din Mun\u021bii Apuseni, locul celor mai bogate z\u0103c\u0103minte aurifere din \u021bar\u0103.<\/p>\n

\"Darie<\/picture>\n

Darie Tic\u0103, unul dintre tinerii stabili\u021bi \u00een Ro\u0219ia Montan\u0103. Foto: Daniel Gu\u021b\u0103. ADEV\u0102RUL<\/p>\n<\/div>\n

\u00cen Ro\u0219ia Montan\u0103, cea mai bogat\u0103 regiune aurifer\u0103 din Rom\u00e2nia, localnicii au r\u0103mas \u00eemp\u0103r\u021bi\u021bi \u00eentre nostalgia mineritului \u0219i ideea c\u0103 turismul ar putea transforma complet zona. <\/p>\n

Num\u0103rul celor care viziteaz\u0103 a\u0219ezarea din Apuseni, al c\u0103rui peisaj minier a fost inclus din 2021 \u00een Patrimoniul Cultural Mondial UNESCO, a crescut \u00een ultimii ani, iar c\u00e2teva mici afaceri au contribuit la dezvoltarea zonei. <\/p>\n

Mul\u021bi dintre cei r\u0103ma\u0219i aici, vreo 2.500 de oameni \u00een \u00eentreaga comun\u0103, nu au fost de acord cu proiectul minier ini\u021biat \u00een anii 2000, care ar fi urmat s\u0103 duc\u0103, \u00een opinia lor, la distrugerea a\u0219ez\u0103rii. Nu au fost de acord s\u0103 \u00ee\u0219i v\u00e2nd\u0103 locuin\u021bele \u0219i s\u0103 se mute din sat. Al\u021bii au povestit c\u0103 au r\u0103mas neav\u00e2nd \u00eencotro, \u00eens\u0103 au sperat c\u0103 mineritul va revitaliza Ro\u0219ia Montan\u0103.\u00a0<\/p>\n

\u201eSt\u0103m aici pe sute de tone de aur. Statul rom\u00e2n are nevoie de el, astfel c\u0103 trebuia exploatat\u201d,<\/i> crede un fost miner.<\/p>\n

Al\u021bi localnici spun \u00eens\u0103 c\u0103 mineritul nu mai reprezint\u0103 o op\u021biune pentru ei, chiar \u0219i \u00een condi\u021biile \u00een care sunt nevoi\u021bi s\u0103 fac\u0103 naveta circa 80 de kilometri pentru a munci \u00een Alba Iulia.\u00a0<\/p>\n

\u201e\u00cen comun\u0103 vin tot mai mul\u021bi turi\u0219ti, mai ales vara. Iar unii dintre cei care \u0219i-au v\u00e2ndut casele de aici au regretat \u0219i ar dori s\u0103 revin\u0103 \u00een sat\u201d, <\/i>spune o localnic\u0103.\u00a0<\/p>\n

De ce sunt p\u0103r\u0103site multe case din Ro\u0219ia Montan\u0103<\/h2>\n

Au trecut dou\u0103 decenii de la \u00eenchiderea minelor de aur din Ro\u0219ia Montan\u0103 (jude\u021bul Alba), iar \u00eentre timp soarta a\u0219ez\u0103rii miniere a cunoscut o turnur\u0103 nea\u0219teptat\u0103, marcat\u0103 de evenimente tulbur\u0103toare. \u00cen anii 2000, odat\u0103 cu \u00eenchiderea exploat\u0103rilor, mul\u021bi dintre fo\u0219tii mineri \u0219i familiile lor au p\u0103r\u0103sit Ro\u0219ia Montan\u0103.\u00a0<\/p>\n

\u00cen paralel, compania Ro\u0219ia Montan\u0103 Gold Corporation (RMGC), \u00eenfiin\u021bat\u0103 \u00een 1997, controlat\u0103 majoritar de Gabriel Resources din Canada \u0219i de statul rom\u00e2n prin Minvest Deva, a \u00eenceput s\u0103 cumpere casele \u0219i terenurile localnicilor pentru a preg\u0103ti un proiect minier de anvergur\u0103.<\/p>\n

Explor\u0103rile au scos la iveal\u0103 un nou z\u0103c\u0103m\u00e2nt uria\u0219 de aur \u0219i argint, estimat la peste 300 de tone de aur \u0219i 1.600 de tone de argint, \u00eens\u0103 exploatarea presupunea distrugerea unor a\u0219ez\u0103ri istorice, unele cu vestigii antice valoroase, \u0219i folosirea cianurii, cu riscuri majore pentru mediu.<\/p>\n

\u00cen acei ani, vatra a\u0219ez\u0103rii istorice din Apuseni,<\/a> cu cl\u0103diri emblematice din secolul al XIX-lea, care aminteau de bog\u0103\u021bia de alt\u0103dat\u0103, risca s\u0103 fie depopulat\u0103.<\/p>\n

\n\"Rosia<\/picture>\n

Imaginea 1\/15:<\/span>
\n Rosia Montan\u0103 Foto Daniel Gu\u021b\u0103 ADEV\u0102RUL (301) JPG<\/p>\n<\/div>\n

Cu timpul, peste 800 de locuin\u021be din cele aproximativ 1.200 din comun\u0103 \u2013 de la case arhaice \u0219i apartamente \u00een blocurile comuniste p\u00e2n\u0103 la cl\u0103diri istorice \u2013 au fost achizi\u021bionate de companie \u0219i l\u0103sate \u00een \u201econservare\u201d. \u00cens\u0103 trecerea timpului \u0219i abandonul au contribuit la degradarea lor.<\/p>\n

T\u00e2n\u0103rul care s-a mutat \u00een Ro\u0219ia Montan\u0103<\/h2>\n

Treptat, mai ales \u00een ultimii ani, Ro\u0219ia Montan\u0103 a fost reanimat\u0103 de localnicii r\u0103ma\u0219i, de noii veni\u021bi \u0219i de turi\u0219ti. Unii sper\u0103 c\u0103 soarta satului se va \u00eembun\u0103t\u0103\u021bi \u00een continuare \u0219i c\u0103 rena\u0219terea va veni prin turism, nu prin minerit \u2013 activitatea care i-a marcat istoria.<\/p>\n

\u201e\u00cen 2012, fiind student la Copenhaga, am venit din Danemarca p\u00e2n\u0103 la Ro\u0219ia Montan\u0103 pe biciclet\u0103, ca form\u0103 de protest, pentru c\u0103 nici eu nu eram de acord ca muntele C\u00e2rnic s\u0103 fie dinamitat, \u00eempreun\u0103 cu alte trei masive, iar satele din zon\u0103 s\u0103 fie inundate cu cianur\u0103. \u00cei sus\u021bineam pe cei care nu voiau s\u0103 se mute, pentru a l\u0103sa loc exploat\u0103rii miniere care ar fi \u00eensemnat distrugerea acestei a\u0219ez\u0103ri\u201d, <\/i>\u00ee\u0219i aminte\u0219te Darie Tic\u0103, un t\u00e2n\u0103r care locuie\u0219te de peste un deceniu \u00een Ro\u0219ia Montan\u0103 \u00eempreun\u0103 cu so\u021bia \u0219i copiii.<\/p>\n

Darie a revenit \u00een 2013, tot pe biciclet\u0103, parcurg\u00e2nd peste 3.000 de kilometri din Danemarca. A fost unul dintre rom\u00e2nii implica\u021bi activ \u00een campaniile civice pentru Ro\u0219ia Montan\u0103, care au determinat \u00een 2014 statul rom\u00e2n s\u0103 \u00ee\u0219i retrag\u0103 sprijinul pentru proiectul minier. <\/p>\n

Din acel an, t\u00e2n\u0103rul a decis s\u0103 se mute definitiv \u00een sat, unde a cump\u0103rat o cl\u0103dire de patrimoniu pe care a reu\u0219it s\u0103 o renoveze \u0219i s\u0103 o transforme \u00eentr-o atrac\u021bie turistic\u0103. \u00cen centrul localit\u0103\u021bii, alte cl\u0103diri au fost renovate de proprietari, \u00eens\u0103 cele mai multe, r\u0103mase \u00een posesia companiei miniere, au r\u0103mas pustii.<\/p>\n

\u201eAici o companie minier\u0103 de\u021bine 80 la sut\u0103 din case \u0219i terenuri, \u00een special \u00een Ro\u0219ia Montan\u0103, care e cel mai atractiv turistic, \u0219i atunci e foarte greu s\u0103 dezvol\u021bi ceva. Totu\u0219i, sunt oameni care au reu\u0219it, \u0219i-au deschis pensiuni, noi avem un atelier de croitorie cu angaja\u021bi, vindem produse \u00een Cluj, am deschis \u0219i un bistro \u00een centrul satului, iar zilele trecute, cu ocazia festivalului, ne-au trecut pragul sute de oameni. Sunt oameni \u0219i organiza\u021bii care s-au implicat de-a lungul timpului \u00een dezvoltarea Ro\u0219iei Montane \u0219i reabilitarea cl\u0103dirilor \u0219i monumentelor istorice\u201d, <\/i>spune Darie Tic\u0103.<\/a><\/p>\n

Ca \u0219i al\u021bi localnici, acesta sper\u0103 ca statul rom\u00e2n s\u0103 deblocheze situa\u021bia cl\u0103dirilor aflate \u00een proprietatea companiei miniere, care a pierdut \u00een 2024 procesul cu statul rom\u00e2n la Curtea de Arbitraj Comercial de la Washington \u0219i trebuie s\u0103 pl\u0103teasc\u0103 Rom\u00e2niei cheltuieli de judecat\u0103 \u0219i dob\u00e2nzi de zece milioane de dolari.<\/p>\n

\n\"Rosia<\/picture>\n

Imaginea 1\/22:<\/span>
\n Rosia Montan\u0103 Foto Daniel Gu\u021b\u0103 ADEV\u0102RUL (255) JPG<\/p>\n<\/div>\n

\u201eDac\u0103 ANAF va scoate la licita\u021bie casele \u0219i bunurile companiei, \u00een contul datoriei, vor fi foarte mul\u021bi oameni care vor dori s\u0103 cumpere \u0219i s\u0103 dezvolte acest sat. Va fi un restart extraordinar pentru Ro\u0219ia Montan\u0103\u201d,<\/i> crede Darie Tic\u0103.<\/p>\n

Cei care au r\u0103mas sunt nevoi\u021bi, deocamdat\u0103, s\u0103 tr\u0103iasc\u0103 printre cl\u0103diri vechi ajunse ruine, spune Sorin Jurca, localnic din Ro\u0219ia Montan\u0103 \u0219i participant \u00een procesul c\u00e2\u0219tigat de statul rom\u00e2n \u00eempotriva Gabriel Resources.<\/p>\n

\u201eEu cred \u00eens\u0103 c\u0103 aceste cl\u0103diri vor putea fi restaurate de noii proprietari, dac\u0103 vor fi recuperate de statul rom\u00e2n de la companie<\/i>\u201d, adaug\u0103 acesta.<\/p>\n

Ro\u021bia Montan\u0103, o istorie de aproape dou\u0103 milenii<\/h2>\n

A\u0219ezarea minier\u0103 Ro\u0219ia Montan\u0103 are o istorie de aproape dou\u0103 milenii, fiind atestat\u0103 \u00eenc\u0103 din anul 131 d. Hr. sub numele de Alburnus Maior, una dintre cele mai vechi localit\u0103\u021bi miniere din Europa.<\/p>\n

Al\u0103turi de galeriile romane din Ro\u0219ia Montan\u0103, aici au fost descoperite necropole antice, monumente funerare, edificii sacre \u0219i ruinele unor cl\u0103diri publice dat\u00e2nd din Antichitate.<\/p>\n

Romanii au deschis primele mine de aur \u00een Dacia, dup\u0103 ce \u00een vremea dacilor aurul era extras, de obicei, din nisipul v\u0103ilor \u0219i din aluviunile apelor care traversau \u021binutul, ar\u0103ta istoricul Ion Rusu Abrudeanu.<\/p>\n

\u00cen secolul al XIX-lea, Ro\u0219ia Montan\u0103 devenise unul dintre cele mai prospere centre miniere din Europa.<\/p>\n

Aurul era prezent, la Ro\u0219ia Montan\u0103, at\u00e2t \u00een subsol, dar \u0219i la suprafa\u021b\u0103, iar localnicii profitau din plin de bog\u0103\u021bia a\u0219ez\u0103rii. Aveau cele mai frumoase locuin\u021be din Apuseni, pe care le \u00eempodobeau adesea cu aur.<\/p>\n

Bog\u0103\u021bia Ro\u0219iei Montane devenise legendar\u0103 la mijlocul secolului al XIX-lea, iar ziarele ofereau relat\u0103ri neobi\u0219nuite despre averile str\u00e2nse de localnici.<\/p>\n

\u201eEra un timp \u00een care meseria\u0219ii \u0219i profesioni\u0219tii cu gr\u0103mada alergau din toate p\u0103r\u021bile la Abrud \u0219i la Ro\u0219ia, pentru c\u0103 aceste dou\u0103 ora\u0219e montane \u00ee\u0219i avea timpul lor cel de aur, c\u00e2nd se da b\u0103ie\u0219ilor \u00een loc de cruceri galbeni de aur, c\u00e2nd b\u0103ie\u0219ii rivalizau unii cu al\u021bii, c\u0103 care dintre ei s\u0103 livreze aur mai mult la Zlatna. Atunci purta b\u0103ie\u0219ul cizme cu ciucuri \u0219i pinteni de aur, iar\u0103 so\u021bia lui str\u0103lucea \u00een ve\u0219tminte cusute cu flori de aur \u0219i de argint<\/i>\u201d, informa Telegraful Rom\u00e2n, \u00een 1857.<\/p>\n

Tradi\u021bia mineritului aurifer a d\u0103inuit de secole \u00een Mun\u021bii Apuseni, iar genera\u021bii \u00een \u0219ir localnicii din Ro\u0219ia Montan\u0103 au \u021binut la ea, chiar dac\u0103 munca \u00een minele din \u021binutul aurului din Rom\u00e2nia a fost extrem de periculoas\u0103.<\/p>\n

Dup\u0103 Primul R\u0103zboi Mondial, unele mine au intrat \u00een proprietatea statului rom\u00e2n, \u00een schimb altele au r\u0103mas \u00een administrarea localnicilor, care \u00eencercau s\u0103 \u00ee\u0219i asigure traiul prin munca istovitoare de miner.<\/p>\n

Industria minier\u0103 din Apuseni a fost na\u021bionalizat\u0103 \u00een primii ani de comunism, iar \u00een febra expansiunii industriale, regimul comunist nu a \u021binut cont nici de cl\u0103dirile istorice din secolul al XIX-lea, aflate \u00een centrul satului Ro\u0219ia Montan\u0103.<\/p>\n

Odat\u0103 cu na\u021bionalizarea din 1948 minelor de aur din Ro\u0219ia Montan\u0103, minele private ale localnicilor, exploatate \u00een forma tradi\u021bional\u0103, au fost suprimate. \u0218teampurile, canalele de dirijare a apei, vechile intr\u0103ri \u00een minele de familie au fost distruse, odat\u0103 cu unele din locuin\u021bele vechi ale s\u0103tenilor.<\/p>\n

Palatul baroc Ajtai din centrul a\u0219ez\u0103rii \u2013 emblem\u0103 a epocii sale de prosperitate \u2013 a fost \u0219i el demolat, fiind \u00eenlocuit cu un bloc muncitoresc, iar alte cl\u0103diri de epoc\u0103 au fost l\u0103sate s\u0103 se ruineze, ori \u0219i-au pierdut calitatea de locuin\u021be permanente, fiind folosite ca locuri de cazare pentru minerii adu\u0219i aici din alte locuri ale \u021b\u0103rii.<\/p>\n

Unele au fost achizi\u021bionate de compania canadian\u0103 \u0219i conservate, chiar dac\u0103 au r\u0103mas pustii de mai mul\u021bi ani. \u00cen jurul Ro\u0219iei Montane, r\u0103m\u0103\u0219i\u021bele fostelor mine de aur, exploatate \u00een diferite epoci, se g\u0103sesc la tot pasul.<\/p>\n

Deasupra satului Ro\u0219ia Montan\u0103, cu gospod\u0103riile \u00een\u0219iruite pe valea Ro\u0219iei, se ridic\u0103, acoperi\u021bi par\u021bial de p\u0103dure, mun\u021bii br\u0103zda\u021bi de urmele vechilor exploat\u0103ri aurifere, care ascund \u00een ad\u00e2ncuri zeci de kilometri de galerii subterane abandonate. Potecile ce str\u0103bat p\u0103durea duc spre intr\u0103ri \u201esigilate\u201d \u00een fostele mine de aur, ascunse privirii trec\u0103torilor. Cele mai faimoase sunt vizibile chiar la intrarea \u00een sat, unde se afl\u0103 c\u00e2teva dintre galeriile antice ale districtului Alburnus Maior \u2013 numele dat de romani a\u0219ez\u0103rii \u00eentemeiate \u00een anul 131 d.Hr.<\/p>\n

\u00cen vecin\u0103tate se deschid craterele r\u0103mase \u00een urma exploat\u0103rilor din zonele Cetate \u0219i C\u00e2rnic, active din anii 1970 p\u00e2n\u0103 \u00een 2000. Nu departe se afl\u0103 \u0219i uria\u0219a carier\u0103 cuprifer\u0103 de la Ro\u0219ia Poieni, una dintre cele mai mari din Europa, unde z\u0103c\u0103m\u00e2ntul estimat la circa 900.000 de tone de cupru reprezint\u0103 aproximativ 60 la sut\u0103 din rezerva exploatabil\u0103 a Rom\u00e2niei.<\/p>\n

Peisajul Ro\u0219iei Montane a trecut printr-un \u0219ir de transform\u0103ri. Noul statut al localit\u0103\u021bii, care include un sit UNESCO, i-a sporit atractivitatea, iar num\u0103rul turi\u0219tilor este \u00een continu\u0103 cre\u0219tere, spun localnicii.<\/p>\n

\u201eAu fost \u0219i o mie de turi\u0219ti pe zi la Galeriile Romane. Ro\u0219ia Montan\u0103 are at\u00e2t de multe de oferit oamenilor\u201d<\/i>, spune Sorin Jurca. <\/p>\n<\/p><\/div>\n

Read More<\/a><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

De\u0219i nu a fost pus \u00een practic\u0103, unul dintre cele mai controversat proiecte miniere anun\u021bate \u00een ultimele trei decenii \u00een Rom\u00e2nia a l\u0103sat urme ad\u00e2nci […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":6830,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_monsterinsights_skip_tracking":false,"_monsterinsights_sitenote_active":false,"_monsterinsights_sitenote_note":"","_monsterinsights_sitenote_category":0,"footnotes":""},"categories":[6],"tags":[],"class_list":["post-6829","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-popular"],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/6829","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=6829"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/6829\/revisions"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media\/6830"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=6829"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=6829"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=6829"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}