{"id":6771,"date":"2025-08-17T06:12:45","date_gmt":"2025-08-17T06:12:45","guid":{"rendered":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/2025\/08\/17\/care-a-fost-cu-adevarat-primul-automobil-romanesc-suta-la-suta-nu-este-vorba-despre-dacia\/"},"modified":"2025-08-17T06:12:45","modified_gmt":"2025-08-17T06:12:45","slug":"care-a-fost-cu-adevarat-primul-automobil-romanesc-suta-la-suta-nu-este-vorba-despre-dacia","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/2025\/08\/17\/care-a-fost-cu-adevarat-primul-automobil-romanesc-suta-la-suta-nu-este-vorba-despre-dacia\/","title":{"rendered":"Care a fost cu adev\u0103rat primul automobil rom\u00e2nesc sut\u0103 la sut\u0103. Nu este vorba despre Dacia"},"content":{"rendered":"
\n

Primele automobile rom\u00e2ne\u0219ti nu au fost Dacia, Oltcit sau ARO, a\u0219a cum \u0219tiu majoritatea rom\u00e2nilor. De altfel, toate aceste autoturisme au fost de inspira\u021bie fran\u021buzeasc\u0103, italian\u0103 sau ruseasc\u0103. Adev\u0103ratele automobile sut\u0103 la sut\u0103 rom\u00e2ne\u0219ti au fost produse p\u00e2n\u0103 \u00een anii 60.\u00a0<\/p>\n

\"Malaxa<\/picture>\n

Malaxa 1 C unul dintre primele automobile rom\u00e2ne\u0219ti FOTO arhiv\u0103<\/p>\n<\/div>\n

Mul\u021bi rom\u00e2ni cred c\u0103 primul autoturism fabricat la noi \u00een \u021bar\u0103 a fost Dacia 1100. Acesta a ie\u0219it pe poarta Uzinelor de la Coliba\u0219i \u00een vara lui 1968. Iar comuni\u0219tii l-au promovat drept prima realizare automobilistic\u0103 rom\u00e2nesc\u0103. Numai c\u0103 Dacia nu era un model rom\u00e2nesc. Era realizat\u0103 sub licen\u021ba Renault \u0219i era construit\u0103 dup\u0103 modelul R8, versiunea Major. Adev\u0103ratele autoturisme sut\u0103 la sut\u0103 rom\u00e2ne\u0219ti, de la proiectare \u0219i p\u00e2n\u0103 la execu\u021bie au fost executate de la finele celui de-al Doilea R\u0103zboi Mondial \u0219i p\u00e2n\u0103 la jum\u0103tatea anilor 50.\u00a0<\/p>\n

Primul rom\u00e2n din istorie care a construit un autovehicul<\/h2>\n

Inteligen\u021ba rom\u00e2neasc\u0103, mai ales \u00een domeniul tehnic, era recunoscut\u0103 la nivel european. Intelectualii \u0219i oamenii de \u0219tiin\u021b\u0103 rom\u00e2ni \u021bineau pasul cu cele mai noi trenduri \u0219tiin\u021bifice la nivel mondial, ba chiar aduceau inova\u021bii esen\u021biale. <\/p>\n

Rom\u00e2nii \u0219i-au pus amprenta inclusiv \u00een domeniul automobilistic. Dumitru V\u0103sescu, de exemplu, mo\u0219tenitorul unei importante familii boiere\u0219ti din nordul Moldovei, este un adev\u0103rat deschiz\u0103tor de drumuri la nivel european, dar \u0219i primul rom\u00e2n care a reu\u0219it s\u0103 creeze un vehicul autopropulsat. Dumitru V\u0103sescu s-a n\u0103scut la Ia\u0219i \u00een 1859, chiar \u00een anul Unirii Principatelor \u0219i a ajuns s\u0103 studieze, dup\u0103 terminarea cursurilor liceului din ora\u0219ul natal, la Paris. Acolo s-a dedicat total ingineriei mecanice la \u201eEcole Centrale\u201d. <\/p>\n

Dup\u0103 ce termin\u0103 studiile r\u0103m\u00e2ne \u00een capitala Fran\u021bei fiindc\u0103 avea un plan m\u0103re\u021b pe care numai acolo putea s\u0103-l realizeze. Cu banii c\u00e2\u0219tiga\u021bi din primele lefuri \u0219i-a amenajat un mic atelier pe strada Michelet. Aici a reu\u0219it s\u0103 construisc\u0103 un autovehicul cu aburi<\/a>. Visul lui V\u0103sescu era s\u0103 fac\u0103 un automobil. Adic\u0103 o ma\u0219in\u0103rie care s\u0103 se deplaseze pe drumuri, nu pe \u0219ine, nu pe ap\u0103. Spre deosebire de prototipul lui Cugnot realizat cu un secol \u00eenainte, ma\u0219ina lui V\u0103sescu a devenit un vis devenit realitate. Adic\u0103 a circulat pe drumuri publice. \u00cen plus design-ul realizat de rom\u00e2n a f\u0103cut ca acel autovehicul cu aburi s\u0103 semene c\u00e2t mai mult cu un automobil adev\u0103rat. Mai precis, avea jante metalice cu anvelope de cauciuc( erau anvelope rigide) iar sistemul de fr\u00e2nare era format din piese independente care blocau ro\u021bile din spate.<\/p>\n

Toate componentele erau \u00een interiorul \u0219asiului iar toate instala\u021biile folosite de motorul cu abur erau bine camuflate oferind un aspect elegant ma\u0219inii. Motorul mergea pe baz\u0103 de ap\u0103 sub presiune, folosind drept combustibil, c\u0103rbunele. V\u0103sescu s-a plimbat cu acest autoturism pe str\u0103zile Parisului, st\u00e2rnind uimirea tuturor. A realizat numeroase c\u0103l\u0103torii cu ajutorul autovehicului s\u0103u. Ba chiar a ajuns cu el \u0219i \u00een Bucure\u0219ti, c\u00e2nd s-a \u00eentors acas\u0103 \u00een anul 1906( a nu se \u00een\u021belege c\u0103 a venit cu el, pe ro\u021bi, de la Paris la Bucure\u0219ti). Automobilul a fost expus la \u0218coala de Poduri \u0219i \u0218osele din Bucure\u0219ti, acolo unde V\u0103sescu devenise profesor. A murit dup\u0103 numai trei ani de la \u00eentoarcerea \u00een Rom\u00e2nia, f\u0103r\u0103 s\u0103 mai poat\u0103 s\u0103-\u0219i vad\u0103 visul cu ochii, acela de a produce \u00een serie autoturismul s\u0103u.\u00a0<\/p>\n

\u201eFerrari-ul \u201d rom\u00e2nesc \u0219i un inginer genial<\/h2>\n

\u00a0\u00cen anii 20 un alt inginer rom\u00e2n reu\u0219ea s\u0103 creeze un model sut\u0103 la sut\u0103 autohton care a impresionat marii produc\u0103tori de automobile ai vremii. Este vorba despre vizionarul Aurel Persu, rom\u00e2nul care a realizat primul autovehicul cu profil aerodinamic din lume. Adic\u0103 cu aceea form\u0103 a caroseriei definitorie pentru autoturismele sport precum Ferrari sau Lamborgini. Persu s-a n\u0103scut pe 26 decembrie 1890 la Bucure\u0219ti \u0219i, dup\u0103 terminarea liceului, a urmat cursurile \u0218colii Superioar\u0103 Tehnice din Berlin.<\/p>\n

\"Automobilul<\/picture>\n

Automobilul Persu expus la Timi\u0219oara FOTO arhiv\u0103<\/p>\n<\/div>\n

A terminat ca \u0219ef de promo\u021bie iar \u00een 1914 a fost premiat de statul german pentru un studiu incredibil privind aplica\u021biile fizicii la nivel cosmic. \u00cen acela\u0219i revine \u00een Rom\u00e2nia \u0219i este numit conferen\u021biar onorific la Institutul Electrotehnic Bucure\u0219ti, fiind o adev\u0103rat\u0103 surs\u0103 de inspira\u021bie pentru numero\u0219i studen\u021bi. La \u00eenceputul anilor 20, Aurel Persu a realizat un prototip incredibil de automobil. Era vorba despre primul automobil aerodinamic din lume, construit \u00een 1921,\u00a0 cu tabl\u0103 de aluminiu, \u00een form\u0103 de pic\u0103tur\u0103 de ploaie. Putea rula cu 80 de kilometri la or\u0103, o vitez\u0103 destul de mare pentru vremurile respective. \u00cen plus a \u00eenregistrat un coeficient aerodinamic de 0.22, cel mai bun din aceea perioad\u0103. <\/p>\n

Automobilul lui Persu de\u0219i cu un design aparent ciudat, era o ma\u0219in\u0103 a viitorului, cu un poten\u021bial uria\u0219. \u00cen plus avea un consum mic, de numai 5 litri la suta de kilometri. Inginerul rom\u00e2n \u0219i-a testat din plin ma\u0219ina, parcurg\u00e2nd cu ea peste 120.000 de kilometri. Breventul inve\u021biei sale a fost \u00eenregistrat pentru prima dat\u0103 \u00een 1922 \u0219i mai apoi anul urm\u0103tor \u0219i \u00een Germania. Persu \u0219i-a \u00eenregistrat inven\u021bia chiar \u0219i \u00een Statele Unite \u00een anul 1927. De altfel, modelul a impresionat marii produc\u0103tori de automobile. Ford \u0219i General Motors au fost la un pas de cump\u0103ra patentul. Afacerea, din motive necunoscute, nu s-a mai concretizat. Persu \u0219i-a donat automobilul Muzeului Na\u021bional Tehnic. A decedat \u00een anul 1977 f\u0103r\u0103 s\u0103 mai fie ajutat s\u0103 mai construiasc\u0103 automobile geniale.\u00a0<\/p>\n

Primul automobil rom\u00e2nesc \u0219i atrac\u021bia unui \u00eenalt oficial al URSS<\/h2>\n

Dincolo de aceste prototipuri care nu au cunoscut produc\u021bia de serie, nici m\u0103car \u00een num\u0103r limitat, primul automobil sut\u0103 la sut\u0103 rom\u00e2nesc a fost Malaxa 1 C. Era un autovehicul care a deschis un capitol important \u00een istoria automobilistic\u0103 rom\u00e2neasc\u0103. Era propriu-zis primul automobil modern( pentru vremurile respective) creat de rom\u00e2ni, de la proiectare la execu\u021bie. Automobilul purta numele inginerului Nicolae Malaxa, unul dintre cei mai mari industria\u0219i rom\u00e2ni ai periodei interbelice dar \u0219i un personaj contoversat mai ales din cauza afinit\u0103\u021bilor sale politice. Uzinele Malaxa<\/a> produceau mai ales locomotive \u0219i vagoane de tren fiind un adev\u0103rat colos industrial rom\u00e2nesc. Dup\u0103 r\u0103zboi, de\u0219i vremurile erau grele, Nicolae Malaxa \u0219i-a dorit s\u0103 investeasc\u0103 \u00een industria automobilistic\u0103. Dar \u00eentr-un model sut\u0103 la sut\u0103 autohton, f\u0103r\u0103 s\u0103 cumpere licen\u021be sau patenturi din alte state.<\/p>\n

\"Uzinele<\/picture>\n

Uzinele Malaxa \u00een anii 30 FOTO arhiva<\/p>\n<\/div>\n

Proiectul autoturismului, intitulat Malaxa 1C a fost realizat de un grup de speciali\u0219ti de la uzinele ASAM \u0219i Malaxa, \u00een parteneriat cu IAR Bra\u0219ov, celebra fabric\u0103 de avioane rom\u00e2ne\u0219ti, la uzinele Malaxa din Re\u0219i\u021ba. Echipa era condus\u0103 de faimosul inginer Petre Carp. Proiectul a fost gata p\u00e2n\u0103 la sf\u00e2r\u0219itul r\u0103zboiului iar produc\u021bia a \u00eenceput chiar din 1945. Malaxa 1 C era un autoturism \u00eenc\u0103p\u0103tor, de familie, cu un motor cu trei cilindri \u00een stea, cu r\u0103cire for\u021bat\u0103 cu aer \u0219i trac\u021biune pe spate. Motorul avea 30 de cai putere, suficient c\u00e2t s\u0103 dezvolte o vitez\u0103 de 120 de kilometri la or\u0103. Motorul erau pozi\u021bionat \u00een partea din spate a ma\u0219inii iar portbagajul, destul de \u00eenc\u0103p\u0103tor, se afla \u00een fa\u021b\u0103.\u00a0 Ceea ce o definea pe Malaxa 1C era \u00eens\u0103 elegan\u021ba, confortul \u0219i fiabilitatea. Caroseria, prins\u0103 pe \u0219asiu, prin tampoane de cauciuc, era aerodinamic\u0103, elegant\u0103 \u0219i destul de \u00eenc\u0103p\u0103toare.<\/p>\n

\u00cen sensul c\u0103 \u00een Malaxa 1 C \u00eenc\u0103peau lejer \u0219ase persoane. Acest montaj cu tampoane de cauciuc, pe \u0219asiu, conferea un confort extraordinar pasagerilor, unic \u00een lumea automobilistic\u0103 european\u0103 din anii 40. Autoturismul func\u021biona pe benzin\u0103 \u0219i consuma 10 litri la suta de kilometri. \u00cen perioada 1945-1947 au fost produse \u00een jur de 800 de automobile pe an, mai toate fiind destinate exportului. Malaxa 1 C l-a impresionat pe un \u00eenalt oficial sovietic care a c\u0103l\u0103torit cu un astfel de autoturism, la Sofia, \u00een Bulgaria. Acesta ar fi hot\u0103r\u00e2t mutarea fabricii Malaxa, de la Re\u0219i\u021ba tocmai \u00een zona Mun\u021bilor Ural. <\/p>\n

Povestea pare mai degrab\u0103 legend\u0103 istoric\u0103, mai ales c\u0103 nu exist\u0103 dovezi care s\u0103 confirme faptul c\u0103 ru\u0219ii au copiat \u00een vreun fel modelul Malaxa 1 C. Cert este c\u0103 dup\u0103 1947, Nicolae Malaxa este nevoit s\u0103 fug\u0103 din Rom\u00e2nia. Ca orice mare industria\u0219 devenise \u201edu\u0219man al popurului\u201d. Se spune c\u0103 a dat o \u0219pag\u0103 consistent\u0103 comuni\u0219tilor pentru a sc\u0103pa \u00een Statele Unite, acolo unde a \u0219i murit, aproape dou\u0103 decenii mai t\u00e2rziu. Odat\u0103 cu plecarea sa, fabrica de la Re\u0219i\u021ba s-a \u00eenchis.\u00a0\u00a0<\/p>\n<\/p><\/div>\n

\n

Cite\u0219te mai multe despre: <\/strong>
\n malaxa<\/a><\/p>\n<\/div>\n

Read More<\/a><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Primele automobile rom\u00e2ne\u0219ti nu au fost Dacia, Oltcit sau ARO, a\u0219a cum \u0219tiu majoritatea rom\u00e2nilor. De altfel, toate aceste autoturisme au fost de inspira\u021bie fran\u021buzeasc\u0103, […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":6772,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_monsterinsights_skip_tracking":false,"_monsterinsights_sitenote_active":false,"_monsterinsights_sitenote_note":"","_monsterinsights_sitenote_category":0,"footnotes":""},"categories":[6],"tags":[],"class_list":["post-6771","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-popular"],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/6771","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=6771"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/6771\/revisions"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media\/6772"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=6771"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=6771"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=6771"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}