{"id":6735,"date":"2025-08-16T06:07:41","date_gmt":"2025-08-16T06:07:41","guid":{"rendered":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/2025\/08\/16\/painea-ingrasa-dar-alte-alimente-sunt-mult-mai-nocive-i-imbolnaveste-pe-romani\/"},"modified":"2025-08-16T06:07:41","modified_gmt":"2025-08-16T06:07:41","slug":"painea-ingrasa-dar-alte-alimente-sunt-mult-mai-nocive-i-imbolnaveste-pe-romani","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/2025\/08\/16\/painea-ingrasa-dar-alte-alimente-sunt-mult-mai-nocive-i-imbolnaveste-pe-romani\/","title":{"rendered":"\u201eP\u00e2inea \u00eengra\u0219\u0103, dar alte alimente sunt mult mai nocive\u201d -i \u00eemboln\u0103ve\u0219te pe rom\u00e2ni"},"content":{"rendered":"
\n

Vlad Toma, cercet\u0103tor \u00een biologie molecular\u0103 \u0219i biotehnologie \u00een cadrul UBB, a vorbit \u00eentr-un interviu pentru Adev\u0103rul despre cea mai s\u0103n\u0103toas\u0103 diet\u0103, cele mai nocive alimente \u0219i miturile legate de alimenta\u021bia s\u0103n\u0103toas\u0103. Tradi\u021bia alimentar\u0103 rom\u00e2neasc\u0103 de a m\u00e2nca foarte mult\u0103 p\u00e2ine nu este cel mai nociv obicei alimentar.<\/p>\n

\"Nu<\/picture>\n

Nu p\u00e2inea din alimenta\u021bia rom\u00e2nilor este cea mai nociv\u0103. FOTO: Shutterstock<\/p>\n<\/div>\n

Vlad Toma, cercet\u0103tor la Departamentul de Biologie molecular\u0103 \u0219i Biotehnologie din cadrul Facult\u0103\u021bii de Biologie \u015fi Geologie (Universitatea Babe\u0219-Bolyai), studiaz\u0103 al\u0103turi de\u00a0colegii lui probleme de interes medical de actualitate din mai multe unghiuri. Cercet\u0103torii caut\u0103 terapii \u0219i metode de diagnosticare a unor patologii precum cancerul, bolile metabolice, rezisten\u021ba la antibiotice.\u00a0<\/p>\n

Toma a sus\u021binut c\u0103 stilul de via\u021b\u0103<\/a> este un factor esen\u021bial \u00een ceea ce prive\u0219te cele mai grave \u0219i r\u0103sp\u00e2ndite boli cronice netransmisibile. \u201eO persoan\u0103, dac\u0103 vrea s\u0103 sl\u0103beasc\u0103, de exemplu, sau s\u0103 nu se \u00eengra\u0219e, trebuie s\u0103 se fereasc\u0103 de fapt de cre\u0219terile bru\u0219te ale insulinei \u00een s\u00e2nge<\/i>\u201d, a precizat cercet\u0103torul, subliniind c\u0103 unul dintre cele mai importante lucruri pe care trebuie s\u0103 le avem \u00een leg\u0103tur\u0103 cu alimentele pe care le consum\u0103m, pe l\u00e2ng\u0103 cantitate – doza face diferen\u021ba \u00eentre leac \u0219i otrav\u0103 – este indicele glicemic<\/a>.\u00a0<\/p>\n

Cum s\u0103 m\u00e2nc\u0103m ca s\u0103 nu ne \u00eengr\u0103\u0219\u0103m? C\u00e2t zah\u0103r avem voie s\u0103 consum\u0103m? Care e cea mai nociv\u0103 carne? Care e cea mai s\u0103n\u0103toas\u0103 diet\u0103? C\u00e2t de nocive sunt produsele cu \u201ezero zah\u0103r ad\u0103ugat\u201d? sunt doar c\u00e2teva dintre \u00eentreb\u0103rile la care Vlad Toma a r\u0103spuns.\u00a0<\/p>\n

Ce cantitate de zah\u0103r ne face r\u0103u?<\/h2>\n

Adev\u0103rul:<\/b> Unul dintre cele mai nocive alimente atunci c\u00e2nd este consumat \u00een exces este zah\u0103rul. Ce \u00eenseamn\u0103 consumul de zah\u0103r care ne face r\u0103u? <\/b><\/p>\n

Vlad Toma<\/b>: A\u021bi zis foarte bine \u201econsumul de zah\u0103r care ne face r\u0103u\u201d, pentru c\u0103 exist\u0103 \u0219i un consum care nu ne face r\u0103u. Zah\u0103rul este termenul general pe care \u00eel g\u0103sim \u00een literatur\u0103 pentru foarte multe glucide care exist\u0103 \u00een alimenta\u021bie, dar el este o substan\u021b\u0103 de sine st\u0103t\u0103toare. C\u00e2nd vorbim de pacientul diabetic \u0219i de zah\u0103rul din s\u00e2nge, o exprimare general folosit\u0103, vorbim, de fapt, despre glucoza din s\u00e2nge. Glucoza provine \u0219i din zah\u0103r dar \u0219i din toate glucidele pe care le consum\u0103m. <\/p>\n

Zah\u0103rul este firesc s\u0103-l avem \u00een alimenta\u021bie \u0219i dac\u0103 ne uit\u0103m \u0219i \u00een evolu\u021bia noastr\u0103, am dezvoltat o pl\u0103cere de a m\u00e2nca dulce \u0219i o respingere a gustului amar. Pentru c\u0103 omul \u00een evolu\u021bia sa a observat c\u0103, pe m\u0103sur\u0103 ce consuma ni\u0219te alimente dulci, prindea energie, era mai atent, avea procesele cognitive mult mai alerte, s\u0103 zicem. Pe c\u00e2nd amarul era asociat cu otr\u0103vurile. \u0218i atunci, nu putem s\u0103 omitem zah\u0103rul din alimenta\u021bie. <\/p>\n

E o regul\u0103 \u0219i \u00een toxicologie \u0219i \u00een farmacologie, doza face diferen\u021ba \u00eentre leac \u0219i otrav\u0103. Institu\u021biile de profil, \u0219i aici m\u0103 refer \u00een special la Societatea American\u0103 de Diabet, m\u0103 refer la asocia\u021bia omoloag\u0103 din Europa, la organismele interne care stabilesc astfel de lucruri, spun c\u0103 este acceptabil\u0103 o\u00a0diet\u0103 cu p\u00e2n\u0103 la 10% zah\u0103r \u00een alimenta\u021bie. Fiecare \u00ee\u0219i poate calcula ce \u00eenseamn\u0103 asta \u00een func\u021bie de ce consum\u0103, dar zah\u0103rul \u00een situa\u021bia de fa\u021b\u0103 nu se refer\u0103 doar la zah\u0103rul tos, la zah\u0103rul acela pe care \u00eel punem cu linguri\u021ba \u00een cafea, ci se refer\u0103, de fapt, la spectrul larg de carbohidra\u021bi pe care \u00eei aducem \u00een organism \u0219i care contribuie, nu \u00een mod egal, la cre\u0219terea cantit\u0103\u021bii de glucoz\u0103 din s\u00e2nge, care ne va face r\u0103u dac\u0103 este peste doza optim\u0103. <\/p>\n

Acest efect nociv al zah\u0103rului depinde de fiecare individ. Pentru c\u0103 sunt persoane care sunt mai vulnerabile, sunt persoane mai pu\u021bin vulnerabile, \u00eens\u0103 nu putem spune c\u0103 doar atunci c\u00e2nd dezvolt\u0103m un diabet de tip 1, 2, 3 putem vorbi de efecte negative. Unul din proiectele pe care le coordonez lucreaz\u0103 pe subiectul acesta: ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103 atunci c\u00e2nd o persoan\u0103 este hiperglicemic\u0103 pe perioad\u0103 lung\u0103, ani, nu dezvolt\u0103 \u00eenc\u0103 diabet diagnosticat oficial, are un diabet \u00een fa\u0219\u0103, are o glicemie mai mare dec\u00e2t norma, dar totu\u0219i nu are simptome? Nu se prezinta cu nicio durere la medic. Aceast\u0103 persoan\u0103 dezvolt\u0103 o serie de leziuni moleculare, biochimice care vor agrava mult mai tare diabetul dup\u0103 momentul \u00een care el va fi diagnosticat oficial.<\/p>\n

Apropo de ce \u00eenseamn\u0103 10% zah\u0103r. Spunea\u021bi c\u0103 este vorba nu este doar zah\u0103rul pe care \u00eel punem \u00een diferite alimente, ci \u0219i de alte alimente care conduc la cre\u0219terea glicemiei. Ce alte alimente contribuie la cre\u0219terea glicemiei?<\/b><\/p>\n

Aproape toate \u00een afar\u0103 de cele care nu con\u021bin carbohidra\u021bi \u0219i ele sunt extrem de pu\u021bine.<\/p>\n

\u201eO persoan\u0103, dac\u0103 vrea s\u0103 nu se \u00eengra\u0219e, trebuie s\u0103 se fereasc\u0103 de cre\u0219terile bru\u0219te ale insulinei \u00een s\u00e2nge\u201d<\/h2>\n

Ce ne pute\u021bi spune despre p\u00e2ine \u00een acest context, av\u00e2nd \u00een vedere c\u0103 \u00een Rom\u00e2nia se consum\u0103 mult\u0103 p\u00e2ine?<\/b><\/p>\n

A\u0219a este. P\u00e2inea este un aliment bogat \u00een carbohidra\u021bi. Ace\u0219ti carbohidra\u0163i se pot \u00eemp\u0103r\u0163i \u00een carbohidrati complec\u0219i, care determin\u0103 o intrare a glucozei \u00een s\u00e2nge lent\u0103, odat\u0103 cu descompunerea lor la nivelul sistemului digestiv, \u0219i carbohidra\u021bi simpli, cum e glucoza, de exemplu, care intr\u0103 imediat \u00een s\u00e2nge \u0219i conduce la cre\u0219terea glicemiei. <\/p>\n

De aceea, carbohidra\u021bii au efecte diferite \u00een func\u021bie de originea lor, astfel c\u0103 dac\u0103 se consum\u0103 carbohidra\u021bi asocia\u021bi cu lipide, de exemplu, cre\u0219terea glicemiei este mai lent\u0103. Dac\u0103 se consuma carbohidra\u021bi simpli, cre\u0219terea este mult mai ampl\u0103, mult mai rapid\u0103. <\/p>\n

De aceea, desertul se m\u0103n\u00e2nc\u0103 la finalul mesei, c\u00e2nd deja tubul digestiv este acoperit de proteinele \u0219i lipidele din masa principal\u0103 pe care am consumat-o. <\/p>\n

P\u00e2inea este un aliment mai mult sau mai pu\u021bin util pacientului sau persoanei care vrea s\u0103 aib\u0103 control glicemic bun. Aici trebuie men\u021bionat c\u0103 efectul difer\u0103 \u00een func\u021bie de tipul de p\u00e2ine. Ideal ar fi s\u0103 se consume aceste alimente care con\u021bin glucide, precum p\u00e2inea, \u00een asociere cu alimente cu multe fibre, cu lipide, astfel \u00eenc\u00e2t absorb\u021bia lor s\u0103 fie progresiv\u0103.<\/p>\n

De exemplu, o mas\u0103 bazat\u0103 pe cereale integrale, care con\u021bin carbohidra\u021bi, nu este at\u00e2t de nociv\u0103 deoarece eliberarea acestora este lent\u0103, ele stau mult \u00een tubul digestiv \u0219i pe tot parcursul acesta dau senza\u021bia aceea de sa\u021bietate, pentru c\u0103 este, dac\u0103 vre\u021bi datorat\u0103 faptului c\u0103 glucoza este eliberat\u0103 \u00eencet. Se tot elibereaz\u0103 pu\u021bin c\u00e2te pu\u021bin. <\/p>\n

Care e problema, de fapt, de ce ne intereseaz\u0103, subiectul acesta? Cu c\u00e2t glicemia cre\u0219te mai mult, cu at\u00e2t \u0219i insulina cre\u0219te. \u0218i insulina este hormonul abunden\u021bei. \u0218i atunci, o persoan\u0103, dac\u0103 vrea s\u0103 sl\u0103beasc\u0103, de exemplu, sau s\u0103 nu se \u00eengra\u0219e, trebuie s\u0103 se fereasc\u0103 de fapt de cre\u0219terile bru\u0219te ale insulinei \u00een s\u00e2nge. <\/p>\n

\u201eNu p\u00e2inea ar fi neap\u0103rat cea mai mare problem\u0103\u201d<\/h2>\n

C\u00e2t\u0103 p\u00e2ine ar trebui s\u0103 consume o persoan\u0103 care lucreaz\u0103 la birou \u0219i este relativ sedentar\u0103?<\/b><\/p>\n

O persoan\u0103 de genul acesta relativ sedentar\u0103, hai s\u0103 lu\u0103m un individ mediu de 70 de kg, f\u0103r\u0103 comorbidit\u0103\u021bi, f\u0103r\u0103 alte afec\u021biuni, are undeva, hai s\u0103 zicem, \u00een medie un necesar de 2000 de kilocalorii pe zi. Dac\u0103 ne uit\u0103m la o p\u00e2ine integral\u0103 poate s\u0103 aib\u0103 undeva la 240-230 kcal la 100 de grame. Punem pe c\u00e2ntar, 100 de grame \u00eenseamn\u0103 4 felii. Dac\u0103 persoana respectiv\u0103 consider\u0103 c\u0103 m\u0103n\u00e2nc\u0103 8 felii \u00eentr-o zi, atunci ob\u021bine 500 de kilocalorii din cele 2000 doar din p\u00e2ine. \u0218i am vorbit de varianta \u00een care se consum\u0103 p\u00e2ine integral\u0103, care are mai pu\u021bine kilocalorii, dar sunt variante precum p\u00e2inea cu cartofi, care sunt \u0219i mai bogate \u00een carbohidra\u021bi. <\/p>\n

Deci aici e o chestiune de management al fiec\u0103rui individ, \u00een func\u021bie de c\u00e2te kilocalorii vrea s\u0103 m\u0103n\u00e2nce, s\u0103-\u0219i calculeze din ce s\u0103 \u0219i le ia. O pizza atinge 1.000 de kilocalorii, deci dac\u0103 m\u0103n\u00e2nci o pizza la amiaz\u0103 deja \u021bi-ai luat jum\u0103tate din necesar. Dac\u0103 consider\u0103 c\u0103 poate s\u0103 stea \u00een intervalul de acesta de circa, s\u0103 zicem, 2.000 de kilocalorii pe zi, atunci nici nu se va nici \u00eengr\u0103\u0219a. <\/p>\n

Tradi\u021bional rom\u00e2nesc \u0219ti\u021bi foarte bine c\u0103 p\u00e2inea este consumat\u0103 cu absolut orice. Dac\u0103 num\u0103r\u0103m 4 felii de p\u00e2ine la o ciorb\u0103, cu \u00eenc\u0103 2 felii de p\u00e2ine cu un piure de cartofi \u0219i carne, plus seara \u00eenc\u0103 un pic de p\u00e2ine, dep\u0103\u0219im cu mult ceea ce ar fi ideal. <\/p>\n

\u0218i atunci ne trezim cu persoane cu obezitate de diferite grade, cu rezisten\u021b\u0103 la insulin\u0103, \u0219ti\u021bi foarte bine toate comorbidit\u0103\u021bile care apar din cauza unui regim alimentar. Nu p\u00e2inea ar fi neap\u0103rat cea mai mare problem\u0103, ea te \u00eengra\u0219\u0103, e adev\u0103rat, dar sunt multe alte lucruri ast\u0103zi \u00een alimenta\u021bia noastr\u0103 care sunt extraordinar de nocive \u0219i care sunt extrem de consumate pentru c\u0103 sunt gustoase.<\/p>\n

Pericolul alimenta\u021biei fast food<\/h2>\n

La ce v\u0103 referi\u021bi?<\/b><\/p>\n

Aici m\u0103 refer la sosuri, m\u0103 refer la amestecurile acelea denumite shaorma, kebab \u0219i tot ce presupune termenul acesta de fast food, care aduce \u00een organism extraordinar de multe lipide \u0219i carbohidra\u021bi, dar \u0219i foarte multe gr\u0103simi nocive, gr\u0103simi rele, care vor face mult mai mult r\u0103u dec\u00e2t acea p\u00e2ine care se consum\u0103 mai mult sau mai pu\u021bin \u00een fiecare zi. <\/p>\n

Cum vede\u021bi o alt\u0103 combina\u021bie tradi\u021bional rom\u00e2neasc\u0103, anume cartofi cu carne?<\/b><\/p>\n

Din punct de vedere metabolic, combina\u021bia nu este una rea. Carnea are proteine \u0219i lipide, cartofii au carbohidra\u021bi, practic aduci \u00een organism cam tot ce-\u021bi trebuie. Depinde ce carne m\u0103n\u00e2nci, depinde c\u00e2t\u0103, din nou, cantitatea este cea care define\u0219te efectul. <\/p>\n

N-a\u0219 vedea aceast\u0103 combina\u021bie ca un lucru r\u0103u, a\u0219 vede\u0430, de exemplu, un obicei pe care prea pu\u021bin lumea \u00eel men\u021bioneaz\u0103, \u0219i anume tratarea c\u0103rnii cu fructe \u00een cuptor, sau punerea mierii peste carne, lucruri care conduc la apari\u021bia unor molecule extrem de nocive la nivel vascular. Tratarea termic\u0103 \u00eentre glucidele din aceste fructe \u0219i o serie de compu\u0219i din carne conduce la apari\u021bia unui agent inflamator de tipul metilaminelor care sunt agen\u021bi inflamatori vasculari. <\/p>\n

Persoanele respective, dac\u0103 au obiceiul acesta de a consuma carne tot timpul \u00een bai\u021bul acela cu miere, cu tot felul de condimente sau pun pere pe carne c\u00e2nd o g\u0103tesc, vor avea mai mult de suferit dec\u00e2t simpla combina\u021bie cartofi cu carne, care \u00een principiu n-ar trebui s\u0103 d\u0103uneze c\u00e2t timp avem grij\u0103 din mai multe puncte de vedere, cum ar fi s\u0103 nu m\u00e2nc\u0103m \u0219i uleiul \u00een care a stat carnea respectiv\u0103 sau \u0219i untura care rezult\u0103 din toat\u0103 povestea asta. <\/p>\n

At\u00e2t de des aud ce spun eu acum \u00een spa\u021biu public, \u00eenc\u00e2t s-ar putea s\u0103 nu spun nimic nou, dar cred c\u0103 foarte important ca fiecare s\u0103-\u0219i fac\u0103 propria evaluare, s\u0103 vad\u0103 c\u00e2t ar trebui s\u0103 m\u0103n\u00e2nce \u0219i ce plan are cu propria s\u0103n\u0103tate. Vreau s\u0103 sl\u0103besc, vreau s\u0103 m\u0103 men\u021bin. Am obezitatie, trebuie s\u0103 sl\u0103besc. Nu au ce s\u0103 caute ciocolata, \u00eenghe\u021bat\u0103, napolitanele, biscui\u021bii \u00een cas\u0103. <\/p>\n

Fructele cum sunt din acest punct de vedere?<\/b><\/p>\n

\u0218i fructele pot s\u0103 \u00eengra\u0219e. E un subiect din ce \u00een ce mai controversat. Fructele nu sunt neap\u0103rat s\u0103n\u0103toase, dar au un avantaj fa\u021b\u0103 de pr\u0103jituri, de exemplu. Compar\u0103m, vreau s\u0103 m\u0103n\u00e2nc ceva dulce \u0219i am de ales \u00eentre o savarin\u0103 \u0219i 3 piersici. Avantajul fructelor fa\u021b\u0103 de pr\u0103jitur\u0103 este c\u0103 ele aduc, pe de o parte, o cantitate de minerale pe l\u00e2ng\u0103 glucidele care intr\u0103 \u00een organism, depinde de fruct, aduc \u0219i o cantitate de fibre \u0219i \u00een acela\u0219i timp au \u0219i efectul de volum. Astfel \u00eenc\u00e2t stomacul \u00ee\u021bi este mai plin fa\u021b\u0103 de situa\u021bia \u00een care m\u0103n\u00e2nci o felie de pr\u0103jitur\u0103 care vine cu o cantitate mare de glucide, rapid absorbabile \u0219i care cre\u0219te glicemia foarte mult. <\/p>\n

Deci fructele, depinde de fructe, bine\u00een\u021beles, dar per ansamblu vorbind, ele au avantajul acesta c\u0103, raportat la suta de grame, nu au at\u00e2t de multe glucide c\u00e2t au alte tipuri de dulciuri, vin cu minerale, vin cu fibre \u0219i cumva mixul acesta este mai favorabil organismului dec\u00e2t cel al unor glucide procesate, dulciuri, m\u0103 refer aici la napolitane, biscui\u021bi, pr\u0103jitur\u0103, ciocolat\u0103.<\/p>\n

Patru banane sau o sticl\u0103 de Cola<\/h2>\n

Am citit despre un exemplu care pe mine m-a \u0219ocat, \u0219i anume c\u0103 o felie de pepene ro\u0219u echivaleaz\u0103 cu un cola de 0,5 litri… <\/b><\/p>\n

Nu are cum. O Cola de 0,5 are de ordinul sutelor de grame de zah\u0103r, pe c\u00e2nd o felie de pe pene ro\u0219u oric\u00e2t ar fi de mare nu poate s\u0103 aib\u0103 at\u00e2ta zah\u0103r. \u00cen schimb, 4 banane echivaleaz\u0103 \u00een glucide, pot echivala dac\u0103 sunt bine coapte, cu o sticl\u0103 de Cola. Sunt fructe \u0219i fructe. Trebuie avut grij\u0103 \u0219i cu fructele uscate care nu mai au acela\u0219i volum, deja sunt multe acolo \u0219i glucidele se concentreaz\u0103 \u0219i atunci ele nu mai sunt a\u0219a de s\u0103n\u0103toase. <\/p>\n

Organiza\u021bia Mondial\u0103 a S\u0103n\u0103t\u0103\u021bii spune extrem, extrem de clar, cu date, cu studii, c\u0103 stilul de via\u021b\u0103 poate s\u0103 fie cheia multor boli cronice netransmisibile, de la boli neurodegenerative p\u00e2n\u0103 la boli renale. Deci, stilul de via\u021b\u0103 ar putea fi cheia. \u0218i acum fiecare trebuie s\u0103-\u0219i fac\u0103 un plan, dac\u0103 nu avem un plan de alimenta\u021bie, vom fi \u00eentr-o deriv\u0103 \u0219i o s\u0103 m\u00e2nc\u0103m \u201ece pic\u0103\u201d, fiind tot timpul pe grab\u0103.<\/p>\n

Cum diminu\u0103m riscul alimenta\u021biei nes\u0103n\u0103toase<\/h2>\n

Vorbea\u021bi despre riscul alimenta\u021biei de tip fast food. Exist\u0103 modalit\u0103\u021bi de a diminua riscurile pentru s\u0103n\u0103tate \u00een urma consumului acestor alimente? <\/b><\/p>\n

Da, exist\u0103, dar nu le voi trata \u00een ideea c\u0103 dac\u0103 facem lucrul respectiv nu mai este nociv alimentul respectiv. Ce putem face? Sunt cam dou\u0103 direc\u021bii mari. Fast foodul aduce foarte multe lipide \u00een organism, atunci noi trebuie s\u0103 acceler\u0103m procesul lor de transformare. Nu putem face asta dec\u00e2t asociat cu un efort fizic, intens sau cu activitate fizic\u0103 care s\u0103 consume acest aport de energie. <\/p>\n

\u0218i aici e o chestiune interesant\u0103. Activitatea fizic\u0103 poate fi \u00eemp\u0103r\u021bit\u0103 \u00een dou\u0103 mari tronsoane: activitate fizica intens\u0103, cu frecven\u021b\u0103 cardiac\u0103 mare, cu transpira\u021bie, cu efort \u0219i despre care, biochimia de cel pu\u021bin jum\u0103tate de secol, ne spune c\u0103 nu este o at\u00e2t de mare consumatoare de lipide. Ea consum\u0103 mai mult carbohidra\u021bi. Consum\u0103 glicogenul muscular, hepatic, consum\u0103 carbohidra\u021bi. \u00cen schimb, activitatea fizic\u0103 de o intensitate medie spre joas\u0103, mersul pe jos la pas alert, de exemplu, care aduce frecven\u021ba cardiac\u0103 undeva la 130 de b\u0103t\u0103i pe minut, este un extractor de lipide din s\u00e2nge progresiv, mult mai eficient dec\u00e2t alergatul, de exemplu. <\/p>\n

Miocardul tr\u0103ie\u0219te mai mult cu lipide dec\u00e2t cu glucide \u0219i asta ar putea s\u0103 fie o solu\u021bie. S\u0103 mergem mai mult pe jos. <\/p>\n

Al doilea lucru care poate fi \u0219i la fel poate fi aplicat de absolut oricine este pres\u0103rarea \u00een alimenta\u021bie a unor compu\u0219i din plante, de exemplu, cu glucide complexe, cum sunt cele din polen, sau antioxidan\u021bi complec\u0219i, cum sunt cei din alimentele verzi, \u00een general, care accelereaz\u0103 procesul de oxidare a acizilor gra\u0219i. <\/p>\n

Deci s\u0103 ad\u0103ug\u0103m o salat\u0103 la masa aceea?<\/b><\/p>\n

Da, e foarte important acest lucru. Consumul de alimente verzi, crude, neprocesate termic aduce \u00een organism proliferatorii peroxizomali care func\u021bioneaz\u0103 ca un fel de ajutor al bateriilor celulare, al mitocondriilor, atunci c\u00e2nd are loc arderea acizilor gra\u0219i. Atunci, dac\u0103 facem \u0219i una \u0219i alta, totu\u0219i avem un stil de via\u021b\u0103 \u00eendreptat spre o cale mai s\u0103n\u0103toas\u0103 dec\u00e2t cea de care vorbeam: adic\u0103 sedentarismul, munca la birou, m\u0103 duc acas\u0103, nu mai am chef de nimic, beau cafea, m\u0103n\u00e2nc ceva, m\u0103 uit la televizor \u0219i vine urm\u0103toarea zi.<\/p>\n

\u00a0Capcana produselor pe a c\u0103ror etichet\u0103 scrie zero zahar ad\u0103ugat<\/h2>\n

Exist\u0103 alimente pe care le consider\u0103m s\u0103n\u0103toase \u0219i nu \u0219tim c\u0103 de fapt au zah\u0103r \u00een ele, cum ar fi sosurile. Cum putem s\u0103 gestion\u0103m astfel de alimente ca s\u0103 nu fie foarte nocive? <\/b><\/p>\n

Dac\u0103 ne referim la un sos de ro\u0219ii, de exemplu, care, da, e adev\u0103rat, are zah\u0103r, \u00eens\u0103 c\u00e2t de mult putem consuma? Cantitatea de zah\u0103r venit\u0103 din astfel de produse totu\u0219i nu este at\u00e2t de mare \u00eenc\u00e2t s\u0103 ne dea probleme. <\/p>\n

Problemele pot da sursele ascunse de zahar care vin din acele produse pe a c\u0103ror etichet\u0103 scrie zero zahar ad\u0103ugat. Nu m\u0103 refer la sucuri aici, m\u0103 refer la napolitane, biscui\u021bi. \u00centr-adev\u0103r, n-au zahar ad\u0103ugat, dar dac\u0103 ne uit\u0103m la carbohidra\u021bi, sunt ca la o napolitan\u0103 normal\u0103. Dac\u0103 ne uitam la kilocalorii, sunt ca la o napolitan\u0103 normal\u0103 sau la un biscuit normal. De fapt, chiar dac\u0103 n-au zah\u0103r ad\u0103ugat, consumarea lor tot contribuie la \u00eengr\u0103\u0219are, la disfunc\u021bia metabolismului \u0219i de aici deriv\u0103 una din cele mai importante chestiuni pe care ar trebui s\u0103 o urm\u0103rim de fapt atunci c\u00e2nd vine vorba de alimenta\u021bie, nu neap\u0103rat num\u0103rul de calorii pentru un produs, ci s\u0103 \u0219tim noi de acas\u0103, care sunt alimentele cu indicii glicemici mic. Sunt alimente care pot avea calorii multe, dar nu cresc glicemia at\u00e2t de tare. \u0218i atunci, evit\u0103m cre\u0219terea glicemiei, insulina nu cre\u0219te, nu ne \u00eengr\u0103\u0219\u0103m. Asta ar putea s\u0103 fie cheia. Sunt tabele pe internet unde g\u0103sim aceste informa\u021bii. Un exemplu este avocado, un aliment care are multe kilocalorii, dar are un indice glicemic mic. <\/p>\n

Cartoful are un indice glicemic mare. Deci, alimentele care pun \u00een libertate destul de rapid glucidele sunt alimente cu indice glicemic mare. \u0218i atunci \u0219i stimuleaz\u0103 insulinemia s\u0103 fie crescut\u0103 \u0219i contribuie la \u00eengr\u0103\u0219are. Lucrurile sunt extrem de complexe, dar necesit\u0103 o minim\u0103 aten\u021bie, pe care dac\u0103 o avem, eu cred c\u0103 putem s\u0103 \u021binem sub control multe lucruri. <\/p>\n

Cea mai nociv\u0103 carne – carnea afumat\u0103<\/h2>\n

Despre carne sunt tot felul de informatii contradictorii. Unele studii spun ca un anumit tip de carne produce cancer. De ce trebuie s\u0103 ne ferim? <\/b><\/p>\n

Cea mai cancerigen\u0103 carne este carnea afumat\u0103. Toate afum\u0103turile sunt extrem de cancerigene. Chiar \u0219i pe\u0219tele afumat pentru c\u0103 substan\u021ba care se depune prin afumare este cancerigen\u0103. <\/p>\n

Dup\u0103 care sunt c\u0103rnurile acestea foarte pline cu agen\u021bi inflamatori vasculari, cum este trimetilamina, care vine din carnea procesat\u0103 termic, dup\u0103 care sunt c\u0103rnurile acestea cu un con\u021binut ridicat de lipide, care toate conlucreaz\u0103, pe intestin, pe tubul digestiv, pe colon \u00een special, \u0219i pot s\u0103 activeze fazele inflamatorii ale unor forma\u021biuni care poate existau acolo sau care se pot activa. \u0218i atunci, carnea de porc este printre defini\u021bie una dintre cele mai inflamatoare. <\/p>\n

Exist\u0103 un curent \u00een nutri\u021bie care recomand\u0103 consumul de carne, care ar fi benefic\u0103, indiferent de cantit\u0103\u021bi, dac\u0103 ar proveni din surse c\u00e2t mai naturale, chiar dac\u0103 vorbim de carne de porc, sl\u0103nin\u0103 etc… <\/b><\/p>\n

Nu pot s\u0103-\u021bi spui a\u0219a ceva. La fel cum am v\u0103zut sl\u0103nin\u0103 de mangali\u021b\u0103 f\u0103r\u0103 colesterol. E o prostie. Nu exist\u0103 a\u0219a ceva. Colesterolul e peste tot \u0219i e esen\u021bial. Hormonii no\u0219tri, steroizi, se formeaz\u0103 din colesterol. Nu fugim de ei. Dar nu merit\u0103 s\u0103 spui minciuna aceasta numai pentru ca s\u0103-\u021bi vinzi un produs. <\/p>\n

Care e cea mai s\u0103n\u0103toas\u0103 diet\u0103?<\/b><\/p>\n

Probabil cea mai s\u0103n\u0103toas\u0103 diet\u0103 este dieta ovo-lacto-vegetarian\u0103 cu carne pres\u0103rat\u0103 de vreo dou\u0103 ori pe s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103 \u00een ea. Asta o spun studiile. Prezen\u021ba c\u0103rnii \u00een alimenta\u021bie duce la o activare inflamatorie. Se \u0219tie lucrul acesta din date care arat\u0103 c\u0103 consumul de carne de un anumit tip, \u00een special carnea de porc, este asociat\u0103 cu un risc mai mare de a dezvolta neoplazii, \u00een special pe tub digestiv. Dar mai ales carnea fumat\u0103. Afum\u0103turile sunt foarte, foarte nocive. <\/p>\n

Mezelurile? <\/b><\/p>\n

Mezelurilor sunt nocive prin altceva. Ele sunt nocive prin conservantul acela pe care \u00eel au, nitritul de sodiu. \u0218i atunci o persoan\u0103 s\u0103n\u0103toas\u0103 nu simte efectele, dar o persoana care este la puntea \u00eentre s\u0103n\u0103tate \u0219i boal\u0103 va sim\u021bi faptul c\u0103 consumul de mezeluri agraveaz\u0103 starea de bine \u0219i nitritul de sodiu este un agent hepatotoxic foarte puternic. Consumul zilnic de mezeluri nu \u0219tim \u00een ce reac\u021bie intr\u0103 al\u0103turi de alte molecule conduce la leziunea tubului digestiv. Nu are rost acum s\u0103 fim pr\u0103p\u0103stio\u0219i \u0219i s\u0103 scoatem totul din alimenta\u021bie pentru c\u0103 dac\u0103 ne uit\u0103m la orice discu\u021bie legat\u0103 de nutri\u021bie, constat\u0103m la final c\u0103 nu mai putem m\u00e2nca nimic. Nu, nici asta nu este o solu\u021bie. Dar una este s\u0103 m\u0103n\u00e2nci de gust \u0219i alta este s\u0103 m\u0103n\u00e2nci zilnic carne, mezeluri \u0219i tot felul de pr\u0103jituri, ciocolat\u0103. Din nou, doza trebuie s\u0103 fie cea care face diferen\u021ba. <\/p>\n<\/p><\/div>\n

Read More<\/a><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Vlad Toma, cercet\u0103tor \u00een biologie molecular\u0103 \u0219i biotehnologie \u00een cadrul UBB, a vorbit \u00eentr-un interviu pentru Adev\u0103rul despre cea mai s\u0103n\u0103toas\u0103 diet\u0103, cele mai nocive […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":6736,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_monsterinsights_skip_tracking":false,"_monsterinsights_sitenote_active":false,"_monsterinsights_sitenote_note":"","_monsterinsights_sitenote_category":0,"footnotes":""},"categories":[6],"tags":[],"class_list":["post-6735","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-popular"],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/6735","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=6735"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/6735\/revisions"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media\/6736"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=6735"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=6735"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=6735"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}