{"id":6641,"date":"2025-08-13T06:07:33","date_gmt":"2025-08-13T06:07:33","guid":{"rendered":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/2025\/08\/13\/pisicile-dezvolta-dementa-in-mod-similar-cu-oamenii-afectati-de-alzheimer-descoperirea-importanta-pentru-cercetarea-bolii\/"},"modified":"2025-08-13T06:07:33","modified_gmt":"2025-08-13T06:07:33","slug":"pisicile-dezvolta-dementa-in-mod-similar-cu-oamenii-afectati-de-alzheimer-descoperirea-importanta-pentru-cercetarea-bolii","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/2025\/08\/13\/pisicile-dezvolta-dementa-in-mod-similar-cu-oamenii-afectati-de-alzheimer-descoperirea-importanta-pentru-cercetarea-bolii\/","title":{"rendered":"Pisicile dezvolt\u0103 demen\u0163\u0103 \u00een mod similar cu oamenii afecta\u0163i de Alzheimer. Descoperirea, important\u0103 pentru cercetarea bolii"},"content":{"rendered":"<div>\n<p>Cercet\u0103torii au constatat faptul c\u0103 pisicile\u00a0dezvolt\u0103 demen\u0163\u0103 \u00een mod similar cu oamenii afecta\u0163i de Alzheimer, iar aceast\u0103 descoperire ofer\u0103 speran\u021be oamenilor de \u0219tiin\u021b\u0103 pentru o descoperire important\u0103 \u00een cercetarea acestei boli.<\/p>\n<div><picture loading=\"eager\" width=\"1400\" height=\"750\" alt=\"FOTO: Pixabay\"><source type=\"image\/webp\"  media=\"(min-width: 1400px)\"><source type=\"image\/webp\"  media=\"(min-width: 1000px)\"><source type=\"image\/webp\"  media=\"(min-width: 700px)\"><img fetchpriority=\"high\" decoding=\"async\" src=\"https:\/\/cdn.adh.reperio.news\/image-c\/cbbfbc4f-21ed-40ab-97ca-0bc1bc590368\/index.webp?p=a%3D1%26co%3D1.05%26w%3D700%26h%3D750%26r%3Dcontain%26f%3Dwebp\" alt=\"FOTO: Pixabay\" width=\"1400\" height=\"750\" loading=\"eager\"><\/picture>\n<p>FOTO: Pixabay<\/p>\n<\/div>\n<p>Potrivit Agerpres, un grup de exper\u021bi de\u00a0la Universitatea din Edinburgh a efectuat o analiz\u0103 post-mortem a creierului a 25 de pisici care prezentaser\u0103 simptome de demen\u0163\u0103, inclusiv confuzie, tulbur\u0103ri de somn \u015fi o cre\u015ftere a vocaliz\u0103rii.<\/p>\n<p>\u00cen creierul pisicilor cu demen\u0163\u0103 s-a descoperit o acumulare de beta-amiloid, o protein\u0103 toxic\u0103 \u015fi totodat\u0103 una dintre caracteristicile definitorii ale bolii Alzheimer, ceea ce ofer\u0103 speran\u0163e pentru o descoperire \u201e<i>minunat\u0103\u201d<\/i>, datorit\u0103 preciziei sporite.<\/p>\n<p>Descoperirea a fost descris\u0103 drept un \u201e<i>model natural perfect pentru Alzheimer<\/i>\u201d de c\u0103tre oamenii de \u015ftiin\u0163\u0103 care au contribuit la ea.<\/p>\n<p>De asemenea, imaginile microscopice au\u00a0scos la iveal\u0103 o acumulare de beta-amiloid \u00een sinapsele pisicilor v\u00e2rstnice care prezentau demen\u0163\u0103 felin\u0103, iar oamenii de \u015ftiin\u0163\u0103 sper\u0103 c\u0103 aceste descoperiri vor contribui la o imagine mai clar\u0103 referitoare la modul \u00een care beta-amiloidul poate duce la disfunc\u0163ii cognitive \u015fi pierderea memoriei\u00a0<a href=\"https:\/\/adevarul.ro\/stil-de-viata\/stiinta\/un-profesor-universitar-din-japonia-a-elucidat-2443639.html\">la pisici<\/a>, oferind un model valoros pentru studierea demen\u0163ei la oameni.<\/p>\n<p>Sinapsele permit fluxul de mesaje \u00eentre celulele creierului, iar pierderea acestora duce la reducerea memoriei \u015fi a capacit\u0103\u0163ilor de g\u00e2ndire la oamenii cu Alzheimer.<\/p>\n<p>Cercet\u0103torii au g\u0103sit dovezi conform c\u0103rora celulele de sus\u0163inere ale creierului, astrocitele \u015fi microglia, au acaparat sinapsele afectate, proces cunoscut sub numele de \u201e<i>t\u0103iere sinaptic\u0103<\/i>\u201d, un proces important \u00een dezvoltarea creierului, dar care contribuie la apari\u0163ia demen\u0163ei.<\/p>\n<p>Exper\u0163ii cred c\u0103 aceste descoperiri ar putea contribui la dezvoltarea unor noi tratamente pentru boala Alzheimer, precum \u015fi la \u00een\u0163elegerea \u015fi gestionarea demen\u0163ei feline.<\/p>\n<p>Anterior, cercet\u0103torii studiau boala Alzheimer pe roz\u0103toarele modificate genetic, \u00eentruc\u00e2t acestea\u00a0nu sufer\u0103 \u00een mod natural de demen\u0163\u0103.\u00a0\u00cens\u0103, studierea demen\u0163ei feline ar avea poten\u0163ialul de a contribui la dezvoltarea tratamentelor pentru oameni, datorit\u0103 preciziei sporite.<\/p>\n<p>Robert McGeachan, coordonatorul studiului, de la Universitatea Regal\u0103 de Studii Veterinare din Edinburgh, a declarat:<i> \u201eDemen\u0163a este o boal\u0103 devastatoare, fie c\u0103 afecteaz\u0103 oamenii, pisicile sau c\u00e2inii. Descoperirile noastre eviden\u0163iaz\u0103 asem\u0103n\u0103rile izbitoare \u00eentre demen\u0163a felin\u0103 \u015fi boala Alzheimer la oameni\u201d.<\/i><\/p>\n<p><i>\u201eAcest lucru deschide calea c\u0103tre explorarea posibilit\u0103\u0163ii ca noile tratamente promi\u0163\u0103toare pentru boala Alzheimer la om s\u0103 poat\u0103 ajuta \u015fi animalele de companie \u00een v\u00e2rst\u0103<\/i>\u201d a spus specialistul.<\/p>\n<p>Danielle Gunn-Moore de la catedra de medicin\u0103 felin\u0103 a universit\u0103\u0163ii, a declarat: \u201e<i>Demen\u0163a felin\u0103 este at\u00e2t de tulbur\u0103toare, pentru pisic\u0103 \u015fi pentru st\u0103p\u00e2nul ei. <\/i><\/p>\n<p><i>Prin realizarea unor studii ca acesta vom \u00een\u0163elege cum s\u0103 le trat\u0103m cel mai bine. Acest lucru va fi minunat pentru pisici, pentru proprietarii lor, pentru persoanele cu Alzheimer \u015fi pentru apropia\u0163ii acestora\u201d.<\/i><\/p>\n<\/p><\/div>\n<p><a href=\"https:\/\/adevarul.ro\/stil-de-viata\/stiinta\/pisicile-dezvolta-dementa-in-mod-similar-cu-2464255.html\" class=\"button purchase\" rel=\"nofollow noopener\" target=\"_blank\">Read More<\/a><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Cercet\u0103torii au constatat faptul c\u0103 pisicile\u00a0dezvolt\u0103 demen\u0163\u0103 \u00een mod similar cu oamenii afecta\u0163i de Alzheimer, iar aceast\u0103 descoperire ofer\u0103 speran\u021be oamenilor de \u0219tiin\u021b\u0103 pentru o [&hellip;]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":6642,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_monsterinsights_skip_tracking":false,"_monsterinsights_sitenote_active":false,"_monsterinsights_sitenote_note":"","_monsterinsights_sitenote_category":0,"footnotes":""},"categories":[6],"tags":[],"class_list":["post-6641","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-popular"],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/6641","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=6641"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/6641\/revisions"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media\/6642"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=6641"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=6641"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=6641"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}