{"id":6569,"date":"2025-08-10T05:07:22","date_gmt":"2025-08-10T05:07:22","guid":{"rendered":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/2025\/08\/10\/portretul-angajatului-la-stat-care-sunt-bubele-din-sistem\/"},"modified":"2025-08-10T05:07:22","modified_gmt":"2025-08-10T05:07:22","slug":"portretul-angajatului-la-stat-care-sunt-bubele-din-sistem","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/2025\/08\/10\/portretul-angajatului-la-stat-care-sunt-bubele-din-sistem\/","title":{"rendered":"Portretul angajatului la stat. Care sunt bubele din sistem"},"content":{"rendered":"
\n

\u00cen 2025, imaginea angajatului din administra\u021bia public\u0103 r\u0103m\u00e2ne aproape neschimbat\u0103 fa\u021b\u0103 de ultimele dou\u0103 decenii. De\u0219i sistemul public a traversat numeroase \u00eencerc\u0103ri de reform\u0103 \u0219i digitalizare, portretul func\u021bionarului r\u0103m\u00e2ne ancorat \u00eentr-o cultur\u0103 institu\u021bional\u0103 \u00eenvechit\u0103, marcat\u0103 de imobilism profesional, reticen\u021b\u0103 fa\u021b\u0103 de schimbare \u0219i lips\u0103 de ini\u021biativ\u0103.<\/p>\n

\"O<\/picture>\n

Bugetarii sunt ancora\u021bi \u00eentr-o cultur\u0103 institu\u021bional\u0103 \u00eenvechit\u0103. Foto Mediafax<\/p>\n<\/div>\n

Astfel, angajatul la stat a devenit produsul unui sistem care recompenseaz\u0103 stabilitatea \u00een detrimentul performan\u021bei<\/a>, un simptom al unei administra\u021bii blocate \u00een trecut, avertizeaz\u0103 Bogdan F\u00e2r\u0219irotu, expert \u00een formare profesional\u0103 \u0219i pre\u0219edinte ale Centrului de Formare APSAP.<\/p>\n

La nivel statistic, portretul func\u021bionarului public din Rom\u00e2nia pare, cel pu\u021bin la prima vedere, promi\u021b\u0103tor. Conform studiului derulat de Centrul de Formare APSAP \u00een perioada aprilie\u2013iunie 2025, pe un e\u0219antion reprezentativ de 4.743 de angaja\u021bi din administra\u021bia public\u0103, func\u021bionarul tipic bifeaz\u0103 o serie de criterii considerate ideale \u00een sectorul public: are studii superioare \u2013 89,6% dintre responden\u021bi de\u021bin cel pu\u021bin o diplom\u0103 de licen\u021b\u0103, dintre care aproape 49% au absolvit \u0219i un program de masterat. Are o v\u00e2rst\u0103 matur\u0103 \u2013 peste 66% dintre responden\u021bi se \u00eencadreaz\u0103 \u00een intervalul 38-55 de ani, ceea ce confirm\u0103 profilul unui angajat aflat \u00eentr-o etap\u0103 profesional\u0103 de stabilitate, dar \u0219i de poten\u021bial\u0103 rezisten\u021b\u0103 la schimbare. <\/p>\n

De asemenea, 33% lucreaz\u0103 de peste 15 ani \u00een aceea\u0219i institu\u021bie, reflect\u00e2nd o stabilitate profesional\u0103 evident\u0103. Mai mult, aproape 60% se declar\u0103 \u201emul\u021bumi\u021bi<\/i>\u201d de actualul loc de munc\u0103, ceea ce \u2013 \u00een teorie \u2013 ar trebui s\u0103 sugereze un angajat echilibrat, dedicat, cu experien\u021b\u0103 \u0219i loial institu\u021biei. \u00cen plus, doar 2,4% declar\u0103 c\u0103 sunt membri ai unui partid politic, ceea ce \u2013 formal \u2013 sus\u021bine imaginea unui aparat administrativ apolitic.<\/p>\n

\u201ePrivit prin aceast\u0103 lentil\u0103, func\u021bionarul public rom\u00e2n pare a fi un profesionist echilibrat, cu o carier\u0103 stabil\u0103, educa\u021bie avansat\u0103 \u0219i ata\u0219ament fa\u021b\u0103 de institu\u021bie. Cu toate acestea, acela\u0219i studiu indic\u0103 indirect \u0219i tr\u0103s\u0103turile mai pu\u021bin vizibile ale acestui profil: un grad ridicat de imobilizare profesional\u0103, reticen\u021b\u0103 fa\u021b\u0103 de schimbare \u0219i lipsa ini\u021biativei. Func\u021bionarul public rom\u00e2n, a\u0219a cum este descris de date, este produsul unui sistem care recompenseaz\u0103 stabilitatea \u00een detrimentul performan\u021bei, conformismul \u00een locul ini\u021biativei \u0219i senioritatea birocratic\u0103 \u00een locul competen\u021bei adaptative. F\u0103r\u0103 mecanisme reale de selec\u021bie, evaluare \u0219i promovare bazate pe merit, acest profil devine simptomatic pentru o administra\u021bie public\u0103 blocat\u0103 \u00een trecut, \u00een timp ce restul Europei merge \u00eenainte.<\/i><\/p>\n

85% dintre responden\u021bi ocup\u0103 func\u021bii de execu\u021bie, iar stabilitatea pe termen lung, \u00een lipsa mobilit\u0103\u021bii sau a evolu\u021biei \u00een carier\u0103, reflect\u0103 adesea o blocare \u00een sistemul de stat, nu o asumare strategic\u0103 a unei cariere \u00een func\u021bia public\u0103. Satisfac\u021bia exprimat\u0103 este mai degrab\u0103 o manifestare a confortului dat de un loc de munc\u0103 la stat, dec\u00e2t o dovad\u0103 a angajamentului fa\u021b\u0103 de performan\u021b\u0103 \u0219i competitivitate\u201d<\/i>, a declarat pentru \u201eAdev\u0103rul\u201d Bogdan F\u00e2r\u0219irotu.<\/p>\n

Nu le e fric\u0103 de concedieri<\/h2>\n

De altfel, aproape 94% dintre responden\u021bi afirm\u0103 c\u0103 nu au deloc sau au \u00een mic\u0103 m\u0103sur\u0103 temeri legate de o posibil\u0103 restructurare care le-ar putea afecta postul, ceea ce confirm\u0103 \u0219i mai clar percep\u021bia c\u0103 siguran\u021ba locului de munc\u0103 este un dat, nu un rezultat al meritelor individuale. <\/p>\n

\u00cen paralel, peste 85% consider\u0103 c\u0103 de\u021bin abilit\u0103\u021bile necesare pentru un post mai \u00eenalt, dar doar 28,7% cred c\u0103 salariul actual este corect raportat la munca depus\u0103 \u2013 \u00een timp ce peste 70% consider\u0103 c\u0103 merit\u0103 mai mult. <\/p>\n

\u201eA\u0219adar, observ\u0103m un dezechilibru \u00eentre \u00eencrederea \u00een sine, lipsa de mobilitate \u0219i nivelul a\u0219tept\u0103rilor, care confirm\u0103 o cultur\u0103 profesional\u0103 mai degrab\u0103 centrat\u0103 pe drepturi dec\u00e2t pe performan\u021b\u0103\u201d<\/i>, completeaz\u0103 specialistul.<\/p>\n

Bugetarii recunosc ineficien\u021ba sistemului<\/h2>\n

Acela\u0219i studiu, realizat de Centrul de Formare APSAP, relev\u0103 o serie de contradic\u021bii care definesc \u00een mod real portretul func\u021bionarului public din Rom\u00e2nia. De exemplu, de\u0219i 58,7% dintre angaja\u021bi se autoevalueaz\u0103 ca av\u00e2nd competen\u021be digitale intermediare sau avansate, iar aproape jum\u0103tate se consider\u0103 preg\u0103ti\u021bi pentru tranzi\u021bia complet\u0103 la procese digitale, 62% nu de\u021bin niciun certificat care s\u0103 le ateste acest nivel, iar \u00een aproape 50% din cazuri calculatoarele de la birou nu dispun nici m\u0103car de camer\u0103 web sau microfon func\u021bional. Cu toate acestea, aceia\u0219i angaja\u021bi identific\u0103 \u2013 \u00een propor\u021bie cov\u00e2r\u0219itoare \u2013 lipsa digitaliz\u0103rii, birocra\u021bia excesiv\u0103 \u0219i ineficien\u021ba drept cele mai mari probleme ale sistemului public. <\/p>\n

\u201eEste o form\u0103 subtil\u0103 de negare institu\u021bionalizat\u0103: sistemul se declar\u0103 preg\u0103tit pentru digitalizare, dar nu are nici oamenii certifica\u021bi, nici infrastructura minim\u0103, nici cultura profesional\u0103 necesar\u0103. La fel de \u00eengrijor\u0103toare este lipsa deschiderii c\u0103tre bune practici europene. 70% dintre responden\u021bi nu de\u021bin un certificat de competen\u021b\u0103 lingvistic\u0103 \u00eentr-o limb\u0103 str\u0103in\u0103, iar 92,9% nu au realizat nicio deplasare \u00een str\u0103in\u0103tate \u00een interes de serviciu \u00een ultimul an. \u00cen aceste condi\u021bii, ideea c\u0103 administra\u021bia public\u0103 rom\u00e2neasc\u0103 s-ar putea alinia la standardele UE este pur teoretic\u0103. Nu putem vorbi despre schimb de experien\u021b\u0103, adaptare sau \u00eenv\u0103\u021bare institu\u021bional\u0103 c\u00e2nd func\u021bionarii opereaz\u0103, profesional, \u00eentr-un circuit \u00eenchis \u2013 lipsit de expunere extern\u0103 \u0219i de orizont profesional real.<\/i><\/p>\n

\u00cen esen\u021b\u0103, portretul actual al func\u021bionarului public rom\u00e2n este marcat de o aparent\u0103 conformitate cu normele formale \u2013 studii, stabilitate, loialitate institu\u021bional\u0103 \u2013 dar ascunde o realitate dureroas\u0103: lips\u0103 de adaptabilitate, de ini\u021biativ\u0103 \u0219i de conectare la realit\u0103\u021bile moderne ale administra\u021biei. Este o administra\u021bie care func\u021bioneaz\u0103 \u00een parametri minimi, \u00eentr-o logic\u0103 birocratic\u0103 defensiv\u0103, \u00eentr-un moment \u00een care Europa discut\u0103 deja despre rezilien\u021b\u0103 digital\u0103, guvernan\u021b\u0103 inteligent\u0103 \u0219i inovare administrativ\u0103\u201d<\/i>, conchide specialistul Bogdan F\u00e2r\u0219irotu.<\/p>\n

Pe fond, contextul european eviden\u021biaz\u0103 decalajul sistemic \u00een care se reg\u0103se\u0219te administra\u021bia rom\u00e2neasc\u0103. Potrivit Eurostat, Rom\u00e2nia se afl\u0103 pe ultimul loc \u00een Uniunea European\u0103 \u00een ceea ce prive\u0219te ponderea persoanelor cu v\u00e2rsta \u00eentre 25 \u0219i 34 de ani care au finalizat studii superioare. Doar 10% dintre rom\u00e2ni au declarat c\u0103 au participat la cursuri online sau au folosit materiale educa\u021bionale digitale \u00een ultimele trei luni \u2014 un alt ultim loc \u00een clasamentele europene, mult sub media UE de 33%.<\/p>\n

\u00cen ceea ce prive\u0219te capacitatea de inovare, Tabloul de Bord European pentru Inovare (EIS 2024) plaseaz\u0103 din nou Rom\u00e2nia pe ultimul loc<\/a>, \u00eenregistr\u00e2nd cele mai slabe progrese dintre toate statele membre. La nivel macroinstitu\u021bional, The Economist Intelligence Unit a retrogradat Rom\u00e2nia, \u00een edi\u021bia 2024 a Democracy Index, din categoria \u201edemocra\u021bie deficitar\u0103\u201d \u00een categoria \u201eregim hibrid\u201d, invoc\u00e2nd inclusiv anularea alegerilor preziden\u021biale, problemele de finan\u021bare a campaniilor \u0219i interferen\u021bele externe.<\/p>\n<\/p><\/div>\n

Read More<\/a><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

\u00cen 2025, imaginea angajatului din administra\u021bia public\u0103 r\u0103m\u00e2ne aproape neschimbat\u0103 fa\u021b\u0103 de ultimele dou\u0103 decenii. De\u0219i sistemul public a traversat numeroase \u00eencerc\u0103ri de reform\u0103 \u0219i […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":6570,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_monsterinsights_skip_tracking":false,"_monsterinsights_sitenote_active":false,"_monsterinsights_sitenote_note":"","_monsterinsights_sitenote_category":0,"footnotes":""},"categories":[6],"tags":[],"class_list":["post-6569","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-popular"],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/6569","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=6569"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/6569\/revisions"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media\/6570"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=6569"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=6569"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=6569"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}