{"id":6421,"date":"2025-08-05T02:07:58","date_gmt":"2025-08-05T02:07:58","guid":{"rendered":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/2025\/08\/05\/de-ce-a-fost-nevoita-romania-sa-cucereasca-budapesta-ce-planuri-isi-facusera-ungurii-impreuna-cu-rusii\/"},"modified":"2025-08-05T02:07:58","modified_gmt":"2025-08-05T02:07:58","slug":"de-ce-a-fost-nevoita-romania-sa-cucereasca-budapesta-ce-planuri-isi-facusera-ungurii-impreuna-cu-rusii","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/2025\/08\/05\/de-ce-a-fost-nevoita-romania-sa-cucereasca-budapesta-ce-planuri-isi-facusera-ungurii-impreuna-cu-rusii\/","title":{"rendered":"De ce a fost nevoit\u0103 Rom\u00e2nia s\u0103 cucereasc\u0103 Budapesta. Ce planuri \u00ee\u0219i f\u0103cuser\u0103 ungurii \u00eempreun\u0103 cu ru\u0219ii"},"content":{"rendered":"
\n

Acum 106 ani, rom\u00e2nii reu\u0219eau s\u0103 cucereasc\u0103 Budapesta, \u00eengenunchind guvernul maghiar comunist. Capitala Ungariei s-a aflat timp de mai multe luni sub ocupa\u021bie rom\u00e2neasc\u0103, perioada fiind considerat\u0103 apogeul puterii rom\u00e2ne\u0219ti \u00een zona Balcanic\u0103 \u0219i est-central european\u0103.<\/p>\n

\"Armata<\/picture>\n

Armata rom\u00e2n\u0103 \u00een Budapesta FOTO historia.ro<\/p>\n<\/div>\n

La sf\u00e2r\u0219itul anului 1918 Primul R\u0103zboi Mondial se \u00eencheia, dup\u0103 patru ani de distrugeri, moarte \u0219i lupte cr\u00e2ncene. Au r\u0103mas \u00een urm\u0103 15 milioane de mor\u021bi, at\u00e2t combatan\u021bi c\u00e2t \u0219i civili. \u0218i de dou\u0103 ori mai mul\u021bi oameni f\u0103r\u0103 acoperi\u0219 deasupra capului, traumatiza\u021bi sau s\u0103r\u0103ci\u021bi de r\u0103zboi. Pentru Rom\u00e2nia, sf\u00e2r\u0219itul Primului R\u0103zboi Mondial a reprezentat un prilej de bucurie. Dup\u0103 doi ani de \u00eencerc\u0103ri, \u00een care era s\u0103 dispar\u0103 de pe harta Europei, Rom\u00e2nia s-a trezit \u00een tab\u0103ra celor mai c\u00e2\u0219tigate tinere \u021b\u0103ri europene. Bucovina, Basarabia \u0219i Transilvania s-au unit cu \u021bara mam\u0103. Asta \u00eensemna un teritoriu \u0219i o popula\u021bie \u00eensemnat\u0103, ad\u0103ug\u00e2nd at\u00e2t valoare economic\u0103 dar \u0219i prestigiu \u021b\u0103rii. <\/p>\n

Cu toate acestea constituirea Rom\u00e2niei Mari era departe de a se fi \u00eencheiat, iar \u00een decembrie 1918, aceste c\u00e2\u0219tiguri teritoriale erau deocamdat\u0103 iluzorii. Urma recunoa\u0219terea unirii la nivel interna\u021bional, dar \u0219i alte provoc\u0103ri de natur\u0103 militar\u0103. Nici bine nu se \u00eencheiase acest r\u0103zboi istovitor c\u0103 Rom\u00e2nia se preg\u0103tea din nou de lupt\u0103. Ungurii dar \u0219i ru\u0219ii, nemul\u021bumi\u021bi de \u00eemp\u0103r\u021beala f\u0103cut\u0103 dup\u0103 r\u0103zboi, dar mai ales de pierderea Transilvaniei \u0219i respectiv a Basarabiei se preg\u0103teau s\u0103 invadeze Rom\u00e2nia \u0219i s\u0103 o transforme \u00een stat bol\u0219evic. Armata rom\u00e2n\u0103 a fost \u00eens\u0103 la \u00een\u0103l\u021bime \u0219i a reu\u0219it s\u0103 ob\u021bin\u0103 o mare victorie de prestigiu, \u00eenving\u00e2nd at\u00e2t armatele sovietice, dar \u0219i cele maghiare. Mai mult dec\u00e2t at\u00e2t, solda\u021bii rom\u00e2ni au reu\u0219it s\u0103 cucereasc\u0103 \u0219i s\u0103 ocupe timp de mai multe luni capitala Ungariei, Budapesta.\u00a0<\/p>\n

Dup\u0103 patru secole de ocupa\u021bie, maghiarii visau la Ungaria Mare<\/h2>\n

Pe 11 noiembrie 1918 a luat sf\u00e2r\u0219it Primul R\u0103zboi Mondial. Imperiul Austro-Ungar s-a pr\u0103bu\u0219it, la fel ca mai toate imperiile europene. Ungaria care-\u0219i pierduse suveranitatea dup\u0103 b\u0103t\u0103lia de la Mohacs \u00een 1526, a reu\u0219it s\u0103-\u0219i proclame independen\u021ba pe 16 noiembrie 1918. De la \u00eenceput consiliul na\u021bional a cerut proclamarea republicii \u0219i abolirea monarhiei. Republica Ungar\u0103 nou \u00eenfiin\u021bat\u0103 era condus\u0103 de un guvern de coali\u021bie format din oamenii ai Partidului Social Democrat, Partidul Radical, dar \u0219i ai lui Mihaly Karolyi. Acesta din urm\u0103 a fost numit pre\u0219edinte. Desprinz\u00e2ndu-se de politica monarhic\u0103 absolutis\u0103 a Austro-Ungariei, noul regim de la Budapesta milita pentru adoptarea unui sistem politic democratic bazat pe reforme sociale, tratamentul echitabil al minorit\u0103\u021bilor, dar \u0219i oferirea de drepturi democratice popula\u021biei. <\/p>\n

Cu toate acestea guvernul maghiar avea preten\u021bia ca teritoriul Ungariei s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 \u00een grani\u021bele medievale \u0219i s\u0103 fie recunoscut ca atare la nivel interna\u021bional. Practic era ignorat\u0103 dorin\u021ba popoarelor care f\u0103cuser\u0103 parte din vechiul Regat al Ungariei, la autodeterminare. \u0218i aici vorbim de sloveni, slovaci, ruteni sau rom\u00e2ni. Guvernul maghiar al lui Karolyi tr\u0103ia cu iluzia c\u0103 de fapt popoarele doreau s\u0103 se desprind\u0103 de Ungaria doar fiindc\u0103 au fost nemul\u021bumite de oprimarea regimului monarhic \u0219i c\u0103 noul regim republican-democrat ar fi rezolvat aceast\u0103 problem\u0103 a minorit\u0103\u021bilor. Reprezentan\u021bii Guvernului maghiar au fost trezi\u021bi la realitate at\u00e2t de negocierile de la Arad cu rom\u00e2nii din Transilvania, dar \u0219i de cele cu slovacii. \u00cen plus, la 1 decembrie 1918, Marea Adunare de la Alba Iulia vota unirea Transilvaniei cu Rom\u00e2nia.<\/p>\n

\"Marea<\/picture>\n

Marea Adunare de la Alba Iulia FOTO Samoil\u0103 M\u00e2rza<\/p>\n<\/div>\n

Comitetele na\u021bionale rom\u00e2ne\u0219ti controlau mai multe ora\u0219e iar armata rom\u00e2n\u0103 trecuse deja Mure\u0219ul ocup\u00e2nd o parte din teritoriul men\u021bionat \u00een acordul din 1916. Guvernul de la Budapesta a protestat privind \u00eenaintarea trupelor rom\u00e2ne \u00een Transilvania mai ales c\u0103 nu era \u00eenc\u0103 recunoscut\u0103 interna\u021bional unirea acestei regiuni cu Rom\u00e2nia. Din sud, trupele iugoslave au \u00eenc\u0103lcat \u0219i ele grani\u021ba vechii Ungarii revendic\u00e2ndu-\u0219i o serie de teritorii. Alte proteste inutile ale ungurilor. La mijlocul lunii ianuarie 1919, Ungaria pierdea Slovacia. Trupele cehe, chemate de popula\u021bia autohton\u0103 au intrat \u0219i au preluat Slovacia cu acordul marilor puteri \u0219i \u00een ciuda protestelor maghiare. Anterior, la 25 decembrie 1918, Rutenia \u00ee\u0219i proclamase autonomia. Ungaria Mare r\u0103m\u0103sese doar un vis care se destr\u0103ma sub ochii neputincio\u0219i ai guvernului maghiar \u00eentr-o epoc\u0103 a autodetermin\u0103rii na\u021biunilor.\u00a0<\/p>\n

Rom\u00e2nia \u00eentre secer\u0103 \u0219i ciocan: planurile de bol\u0219evizare a \u021b\u0103rii<\/h2>\n

Pierderile teritoriale ale vechiului regat al Ungariei au fost privite de o parte a popula\u021biei maghiare drept o pierdere a prestigiului na\u021bional \u0219i un lucru inacceptabil. Na\u021bionali\u0219tii au f\u0103cut v\u00e2lv\u0103 oferind prilejul perfect pentru comuni\u0219tii unguri condu\u0219i de Bela Kun, un comunist originar din Transilvania, s\u0103 pun\u0103 m\u00e2na pe putere. Pe 21 martie, regiumul democratic al lui Karolyi a fost \u00eenl\u0103turat iar Ungaria proclamat\u0103 Republic\u0103 Socialist\u0103, condus\u0103 de Bela Kun. Situa\u021bia s-a schimbat la 180 de grade. Bela Kun a \u00eenceput un r\u0103zboi revan\u0219ard pentru recuperarea prioritar\u0103 a Transilvaniei \u0219i Slovaciei. Unit\u0103\u021bile militare prezente \u00een Cri\u0219ana au \u00eenceput o ofensiv\u0103 \u00eempotriva armatei rom\u00e2ne din Transilvania. Comandan\u021bii rom\u00e2ni au reac\u021bionat prompt \u0219i i-au \u00eempins pe unguri tocmai p\u00e2n\u0103 la Tisa. <\/p>\n

\u201eFa\u021b\u0103 de diviziunile \u015fi \u015fov\u0103ielile Consiliului Suprem Interaliat de la Paris \u015fi de amenin\u021barea care plana asupra Transilvaniei, ca urmare a prezen\u021bei unit\u0103\u021bilor militare ungare \u00een Cri\u015fana, \u00eenaltul Comandament rom\u00e2n a hot\u0103r\u00e2t s\u0103 treac\u0103 la ofensiv\u0103. \u00cen ziua de 16 aprilie, dup\u0103 ce respinseser\u0103 un atac ungar, dat \u00een cursul nop\u021bii,trupele rom\u00e2ne str\u0103bat defileurile Mun\u021bilor Apuseni \u015fi, c\u00e2teva zile mai t\u00e2rziu, ocup\u0103 ora\u015fele Satu Mare, Carei, Salonta \u015fi Oradea Mare, dup\u0103 care continu\u0103 ofensiva p\u00e2n\u0103 la Tisa, pentru a a\u015feza un obstacol natural \u00een m\u0103sur\u0103 s\u0103 asigure securitatea teritoriului controlat de trupele rom\u00e2ne\u201d<\/i>, preciza istoricul Florin Constantiniu \u00een \u201eO istorie sincer\u0103 a poporului rom\u00e2n\u201d. <\/p>\n

Primejdia era cu at\u00e2t cu mai mare cu c\u00e2t comuni\u0219tii unguri au f\u0103urit un plan secret cu Uniunea Sovietic\u0103. \u0218i anume, Ungaria \u0219i Rusia urmau s\u0103 atace Rom\u00e2nia din dou\u0103 p\u0103r\u021bi. S\u0103 o prind\u0103 ca \u00eentr-un cle\u0219te \u0219i s\u0103 o transforme \u00een Republic\u0103 Sovietic\u0103.<\/p>\n

\"Bela<\/picture>\n

Bela Kun FOTO wikipedia<\/p>\n<\/div>\n

\u201eRepublica Sovietic\u0103 Ungar\u0103 crea pentru Rom\u00e2nia primejdia de a fi atacat\u0103 din est \u015fi din vest, de Armata Ro\u015fie sovietic\u0103 \u015fi de cea ungar\u0103. Christian Rakovski(membru al Comiternului sovietic) st\u0103ruia pentru un atac conjugat sovieto-ungar \u00eempotriva Rom\u00e2niei, convins c\u0103, de \u00eendat\u0103 ce jonc\u021biunea celor dou\u0103 Armate Ro\u015fii avea s\u0103 se fac\u0103 pe teritoriul acestei \u021b\u0103ri, ea avea s\u0103 devin\u0103 o republic\u0103 sovietic\u0103. \u00cen timp ce situa\u021bia se stabiliza pe frontul de vest, Rakovski \u015fi Cicerin, comisarul poporului pentru Afaceri Str\u0103ine \u00een guvernul sovietic de la Moscova, au trimis note ultimative guvernului rom\u00e2n, cer\u00e2nd imediata evacuare a trupelor rom\u00e2ne din Basarabia \u015fi Bucovina (1-2 mai). Moscova \u015fi Kievul preg\u0103teau astfel interven\u021bia militar\u0103, coordonat\u0103 cu autorit\u0103\u021bile de la Budapesta, destinat\u0103 s\u0103 includ\u0103 Rom\u00e2nia \u00een sistemul republicilor sovietice\u201d<\/i>, preciza Florin Constantiniu. <\/p>\n

Primii care au atacat au fost ru\u0219ii, direct pe malul drept al Nistrului. \u00cen tot acest timp armata ungar\u0103 ataca Cehoslovacia.<\/p>\n

Pe 27 mai, trupele sovietice au trecut Nistru \u0219i au ocupat Tighina. Cu toate acestea trupele franceze din Algeria, cantonate pe teritoriul Basarabiei s-au mobilizat exemplar \u0219i au f\u0103cut ravagii \u00een r\u00e2ndul Armatei Ro\u0219ii. Totodat\u0103 mi\u0219c\u0103rile anti-comuniste din Rusia sovietic\u0103 \u0219i succesele \u00eenregistrate de \u201ealbi\u201d( loiali\u0219tii \u021bari\u0219ti) l-au determinat pe Lenin s\u0103-i cear\u0103 lui Rakovski retragerea trupelor din Basarabia \u0219i redirec\u021bionarea acestora c\u0103tre inamicul din interior.\u00a0<\/p>\n

Ungaria spulberat\u0103 de Rom\u00e2nia dup\u0103 o contraofensiv\u0103 puternic\u0103<\/h2>\n

Planurile comuni\u0219tilor au fost date deja peste cap de revoltele \u201ealbilor\u201d din Rusia, de rezisten\u021ba francez\u0103 \u00een Basarabia, dar \u0219i de mobilizarea exemplar\u0103 a armatei rom\u00e2ne. Ungurii \u00eenc\u0103 sperau \u00een interven\u021bia ruseasc\u0103 \u0219i prinderea Rom\u00e2niei pe dou\u0103 fronturi. Armata rom\u00e2n\u0103 se afla concentrat\u0103 cu efective sporite pe malul Tisei, pe partea transilv\u0103nean\u0103. Pe cel\u0103lalt mal, ungurii aveau patru corpuri de armat\u0103 cu aproximativ 100.000 de oameni. Aveau arme destul de bune, dar \u0219i muni\u021bie suficient\u0103, majoritatea r\u0103mase de la corpurile de armat\u0103 austro-ungar\u0103 \u0219i german\u0103 din timpul r\u0103zboiului.<\/p>\n

\"Hungarian<\/picture>\n\t\t\t<\/div>\n

Situa\u021bia era tensionat\u0103 \u0219i aveau loc discu\u021bii \u0219i pe plan interna\u021bional. Marile Puteri erau ezitante \u00een a lua m\u0103suri, de\u0219i condamnau atitudinea revan\u0219ard\u0103 a Ungariei. Doar mare\u0219alul francez Foch a fost c\u00e2t se poate de tran\u0219ant spun\u00e2nd c\u0103 ungurii sunt\u00a0\u201ehot\u0103r\u00e2\u021bi s\u0103 lupte p\u00e2n\u0103 la cap\u0103t pentru a reda \u021b\u0103rii fostele frontiere sau m\u0103car pentru a recuceri Slovacia<\/i>\u201d. Din punctul de vedere al mare\u0219alului francez situa\u021bia trebuia rezolvat\u0103 urgent pe calea armelor. Iar Rom\u00e2niei \u00eei revenea rolul de a potoli Ungaria.<\/p>\n

\u201eDac\u0103 nu sunt aprobate justele cereri ale Rom\u00e2niei, securitatea ei va fi compromis\u0103 \u0219i, odat\u0103 cu aceasta, se va pune din nou \u00een pericol pacea \u00een \u00eentreaga Europ\u0103 de Sud-Est\u201d<\/i>, scria mare\u0219alul Foch, primului ministru francez Clemenceau. Mai mult dec\u00e2t at\u00e2t, pe 3 iulie, Comandamentul ungar d\u0103dea ultimatum Rom\u00e2niei cer\u00e2nd retragerea trupelor din zona Tisei. Armata rom\u00e2n\u0103<\/a> a r\u0103mas \u00eens\u0103 pe pozi\u021bii. Bela Kun aflase c\u0103 marile puteri nu vor da ajutor militar Rom\u00e2niei, \u0219i tr\u0103ind cu speran\u021ba c\u0103 vor fi ajuta\u021bi de sovietici, ungurii declan\u0219eaz\u0103 o puternic\u0103 contraofensiv\u0103 pe 20 iulie la 3 diminea\u021ba. Atacul a \u00eenceput cu un baraj de artilerie. Trupele ungure\u0219ti implicate \u00een atac erau mai numeroase dec\u00e2t cele rom\u00e2ne\u0219ti sta\u021bionate la Tisa. <\/p>\n

A\u0219a c\u0103 av\u00e2nd superioritatea artileriei \u0219i a efectilor sporite, ungurii au str\u0103puns linia de ap\u0103rare rom\u00e2neasc\u0103 ajung\u00e2nd pe malul st\u00e2ng. Armata rom\u00e2n\u0103 s-a redresat rapid, primind \u00eent\u0103riri, \u0219i \u00een cea de-a patra zi a oprit ofensiva maghiar\u0103<\/a>. Rom\u00e2nii au declan\u0219at un contraatac devastator.\u00a0 \u00cen ciuda insisten\u0163elor marilor puteri vestice, ca Rom\u00e2nia s\u0103 nu treac\u0103 Tisa \u015fi s\u0103-i atace pe unguri, guvernul Br\u0103tianu \u00eempreun\u0103 cu regele Ferdinand au luat decizia atac\u0103rii Ungariei \u015fi \u00eenl\u0103turarea lui Bela Kun. <\/p>\n

\u201eBr\u0103tianu \u015fi \u00eenaltul Comandament erau deci\u015fi s\u0103 mearg\u0103 p\u00e2n\u0103 la cap\u0103t \u00een confruntarea rom\u00e2no-ungar\u0103. Decizia avea o dubl\u0103 motiva\u0163ie: de securitate \u015fi de prestigiu\u201d<\/i>, ad\u0103uga Florin Constantiniu, \u00een aceea\u0219i lucrare. <\/p>\n

Pe 30 iulie 1919, trupele rom\u00e2ne au trecut Tisa, \u00een dreptul satului Tiszabo. Armata rom\u00e2n\u0103 avea peste 250.000 de solda\u0163i, majoritatea oameni experimenta\u021bi trecu\u021bi prin luptele din Primul R\u0103zboi Mondial. La trecerea Tisei de c\u0103tre trupele rom\u00e2ne\u015fti au asistat \u015fi regele Ferdinand, dar \u015fi regina Maria. \u201eTo\u0163i erau at\u00e2t de plini de elan, se bucurau c\u0103 trec Tisa ca s\u0103-i alunge pe bol\u015fevici, ei doreau s\u0103 ajung\u0103 la Budapesta\u201d<\/i>, scria regina Maria.<\/p>\n

Capitala Ungariei a c\u0103zut \u00een m\u00e2inile rom\u00e2nilor<\/h2>\n

Trupele erau conduse de generalul Gheorghe M\u0103rd\u0103rescu. Armata maghiar\u0103 este efectiv spulberat\u0103 \u0219i pus\u0103 pe fug\u0103. Solda\u021bii unguri \u00ee\u0219i abandoneaz\u0103 armele iar Bela Kun s-a refugiat \u00een Rusia. Ungaria se afla \u00een m\u00e2inile rom\u00e2nilor.\u00a0\u201eAc\u0163iunea de la Pely \u015fi urm\u0103rirea gr\u0103bit\u0103 a brigadei IV a avut de efect punerea \u00een derut\u0103 a Diviziei VI ro\u015fie, care pe distan\u0163a de la Ianoshida p\u00een\u0103 la Tapio Gyorgye de peste 15 km, pe dreapta \u015fi pe st\u00eenga drumului, arunc\u0103 din c\u0103ru\u0163e \u015fi abandoneaz\u0103 cantit\u0103\u0163i enorme de muni\u0163ii de infanterie \u015fi artilerie precum \u015fi multe mitraliere, prin culturi.(…) Pe \u015foseaua dintre Alberty \u015fi Czegled se fac peste 3000 de prizonieri \u015fi 4 baterii de diferite calibre, mai multe autocamioane \u015fi unul blindat \u201d<\/i>, scria generalul Rusescu.<\/p>\n

\"Trupe<\/picture>\n

Trupe rom\u00e2ne\u0219ti \u00een Budapesta FOTO wikipedia<\/p>\n<\/div>\n

Pe 3 iulie, armata rom\u00e2n\u0103 ajunge \u00een fa\u021ba Budapestei. Ap\u0103rarea ora\u0219ului este spulberat\u0103 rapid. O delega\u021bie a Guvernului maghiar i-a cerut lui Gheorghe M\u0103rd\u0103rescu, comandantul trupelor rom\u00e2ne\u0219ti s\u0103 nu intre cu solda\u021bii \u00een ora\u0219. M\u0103rd\u0103rescu le-a pus \u00eens\u0103 \u00een vedere c\u0103 va bombarda ora\u0219ul dac\u0103 se opun intr\u0103rii trupelor rom\u00e2ne\u0219ti. \u201eConsiliul cedeaz\u0103! \u015ei la ora 20:00 un ofi\u0163er de leg\u0103tur\u0103 ungur este trimis cu ordinul meu ca trupa s\u0103 intre \u00een ora\u015f\u201d<\/i>, descria generalul intrarea trupelor rom\u00e2ne\u015fti \u00een Budapesta. <\/p>\n

Pe 4 august trupele rom\u00e2ne au intrat \u00een capitala Ungariei. Ungaria bol\u0219evic\u0103 se pr\u0103bu\u0219ise. Pentru rom\u00e2nii era o victorie de prestigiu. Trupele rom\u00e2ne s-au comportat exemplar \u00een Ungaria. \u201eOcuparea Budapestei nu a fost un act de r\u0103zbunare. Autorit\u0103\u0163ile militare rom\u00e2ne au avut o atitudine corect\u0103 \u015fi au \u00eentreprins ac\u0163iuni umanitare \u00een beneficiul popula\u0163iei\u201d<\/i>, preciza Florin Constantiniu.\u00a0 Abia dup\u0103 patru luni, armata rom\u00e2n\u0103 se va retrage din Ungaria.\u00a0<\/p>\n<\/p><\/div>\n

Read More<\/a><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Acum 106 ani, rom\u00e2nii reu\u0219eau s\u0103 cucereasc\u0103 Budapesta, \u00eengenunchind guvernul maghiar comunist. Capitala Ungariei s-a aflat timp de mai multe luni sub ocupa\u021bie rom\u00e2neasc\u0103, perioada […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":6422,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_monsterinsights_skip_tracking":false,"_monsterinsights_sitenote_active":false,"_monsterinsights_sitenote_note":"","_monsterinsights_sitenote_category":0,"footnotes":""},"categories":[6],"tags":[],"class_list":["post-6421","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-popular"],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/6421","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=6421"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/6421\/revisions"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media\/6422"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=6421"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=6421"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=6421"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}