{"id":6367,"date":"2025-08-03T01:09:45","date_gmt":"2025-08-03T01:09:45","guid":{"rendered":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/2025\/08\/03\/simona-popescu-scriitoare-gellu-naum-lega-suprarealismul-de-tinerete-ca-stare-de-spirit-nu-ca-numar-de-ani\/"},"modified":"2025-08-03T01:09:45","modified_gmt":"2025-08-03T01:09:45","slug":"simona-popescu-scriitoare-gellu-naum-lega-suprarealismul-de-tinerete-ca-stare-de-spirit-nu-ca-numar-de-ani","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/2025\/08\/03\/simona-popescu-scriitoare-gellu-naum-lega-suprarealismul-de-tinerete-ca-stare-de-spirit-nu-ca-numar-de-ani\/","title":{"rendered":"Simona Popescu, scriitoare: \u201eGellu Naum lega suprarealismul de tinere\u021be ca stare de spirit, nu ca num\u0103r de ani\u201c"},"content":{"rendered":"
\n

P\u00e2n\u0103 s\u0103-l cunoasc\u0103 personal, Simona Popescu \u00eel \u0219tia deja pe Gellu Naum din biblioteci. Scrisese despre opera lui o lucrare de diplom\u0103 ampl\u0103, pe care chiar Naum o va citi. A urmat o rela\u021bie care avea s\u0103 se transforme \u00eentr-un dialog de o via\u021b\u0103. <\/p>\n

\"Anul<\/picture>\n

Anul acesta se \u00eemplinesc 110 ani de la na\u0219terea lui Gellu Naum. FOTO: arhiva Simona Popescu<\/p>\n<\/div>\n

Timp de 14 ani, Simona Popescu l-a vizitat s\u0103pt\u0103m\u00e2nal pe poetul suprarealist \u0219i pe Lygia Naum, \u00eentr-o rela\u021bie de admira\u021bie, prietenie \u0219i \u00eenv\u0103\u021bare. Din aceast\u0103 apropiere s-au n\u0103scut dou\u0103 c\u0103r\u021bi atipice: \u201eSalvarea speciei. Despre suprarealism \u0219i Gellu Naum\u201c (2000) \u0219i \u201eClava. Critific\u021biune cu Gellu Naum\u201c (2004).<\/p>\n

Autoare a romanului \u201eExuvii\u201c \u0219i a mai multor volume de poezie, profesoar\u0103 la Facultatea de Litere a Universit\u0103\u021bii din Bucure\u0219ti, Simona Popescu a \u00eengrijit edi\u021bia de \u201eOpere poetice\u201c ale lui Gellu Naum, ap\u0103rut\u0103 \u00een patru volume la Editura Polirom. \u00centr-un interviu pentru \u201eWeekend Adev\u0103rul\u201c, ea rememoreaz\u0103 \u00eent\u00e2lnirea care i-a influen\u021bat decisiv parcursul, atmosfera din casa Naum, leg\u0103tura poetului cu visul, cu filosofia \u0219i cu genera\u021biile tinere, dar \u0219i ceea ce \u00eenseamn\u0103 \u2013 cu adev\u0103rat \u2013 s\u0103 tr\u0103ie\u0219ti \u201esuprarealismul ca mod de via\u021b\u0103\u201d. \u00cen acest an, scriitoarea coordoneaz\u0103 \u0219i cea de-a zecea edi\u021bie a Festivalului \u201eGellu Naum\u201c, organizat pe 1 \u0219i 2 august la Bucure\u0219ti \u0219i la Comana. Evenimentul reune\u0219te poe\u021bi care au debutat recent \u0219i autori consacra\u021bi \u00eenainte de 1990, iar lecturile, mesele rotunde \u0219i dialogurile vor avea loc \u00een gr\u0103dina Muzeului Na\u021bional al Literaturii Rom\u00e2ne \u0219i la casa din Comana unde Naum a locuit.<\/p>\n

\u201eWeekend Adev\u0103rul\u201c: C\u00e2nd i-a\u021bi cunoscut pe so\u021bii Naum?<\/b><\/p>\n

Simona Popescu:<\/b> I-am cunoscut pe Gellu \u0219i pe Lygia Naum imediat dup\u0103 ce am terminat Facultatea de Filologie, cum se numea la sf\u00e2r\u0219itul anilor \u201980 (n.r. \u2013 ast\u0103zi, Facultatea de Litere). F\u0103cusem lucrarea de diplom\u0103 (n.r. \u2013 licen\u021b\u0103) despre el, sub coordonarea profesorului Paul Cornea. Era un fel de micromonografie. Avea peste 130 de pagini, neobi\u0219nuit de mult pentru o lucrare de diplom\u0103, mai pu\u021bin de jum\u0103tate din c\u00e2t scrisesem eu ar fi fost de ajuns. Domnul profesor i-a dat-o s-o citeasc\u0103. \u0218i, dup\u0103 nu mult\u0103 vreme, sun\u0103 telefonul. Iar la cap\u0103tul cel\u0103lalt o voce joas\u0103, grav\u0103, stins\u0103: \u201eBun\u0103 seara! Aici Gellu Naum!\u201c. Am amu\u021bit. Dup\u0103 c\u00e2teva zile, le-am f\u0103cut prima vizit\u0103, lui \u0219i doamnei Lygia. Era \u00een 1987. \u0218i ne-am v\u0103zut de-atunci \u00een fiecare s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103, ani de zile, p\u00e2n\u0103 \u00een 2001, c\u00e2nd el ne-a p\u0103r\u0103sit. \u0218i-apoi, doar cu doamna Lygia, p\u00e2n\u0103 a plecat \u0219i ea, \u00een 2006. M-au \u201eadoptat\u201c, cum ar veni. \u0218i a \u00eenceput ceva frumos \u0219i important pentru mine, din categoria aia care \u021bine toat\u0103 via\u021ba, se dezvolt\u0103, nu r\u0103m\u00e2ne \u00een trecut.<\/p>\n

Fericirea de a fi<\/h2>\n

A\u021bi petrecut multe ore \u00een casa familiei Naum. Cum era atmosfera acestor \u00eent\u00e2lniri \u0219i ce v-a surprins cel mai mult \u00een contactul direct cu ei?<\/b><\/p>\n

\u00cei vizitam des \u00een apartamentul lor mic, de dou\u0103 camere, dintr-o cas\u0103 de pe Strada Aviator Petre Cre\u021bu. Urcam ni\u0219te sc\u0103ri, d\u0103deam de o u\u0219\u0103 cu o pl\u0103cu\u021b\u0103 pe care scria \u201eChat gentil\u201c \u2013 \u00eentr-adev\u0103r, \u00een familia lor mai era \u0219i Boni, o pisic\u0103 foarte de\u0219teapt\u0103, nu doar frumoas\u0103. St\u0103team cu orele, se f\u0103cea sear\u0103, eu tot d\u0103deam s\u0103 plec, s\u0103 nu-i obosesc, \u00eemi spuneau s\u0103 mai stau, ne aducea doamna Lygia de m\u00e2ncare pe t\u0103vi\u021be, fiecare cu a lui. Domnul Gellu avea meniul lui pentru diabet, uneori \u00eemi d\u0103dea din ciocolata lui special\u0103. Ce tot vorbeam cu orele, m\u0103 tot \u00eentreb. Despre \u201efapte poetice\u201c, cum le numea el. Despre \u201emediumnitate\u201c, \u201earheologia mediumnic\u0103\u201c, despre pisici, despre c\u0103r\u021bi rare, despre Empedocle, despre Jung, mai pu\u021bin despre Freud, despre cum s\u0103 te protejezi, despre \u201ecumin\u021benie\u201c, despre \u201ecercurile benefice\u201c \u0219i cele \u201eostile\u201c, despre \u201efavorabili\u201c, despre \u201ehazardul obiectiv\u201c, cu exemple, despre cealalt\u0103 logic\u0103 a lucrurilor, despre poezie, despre poe\u021bi, \u00een frunte cu Lautr\u00e9amont \u0219i Rimbaud, despre nealiniere, despre neadaptare. Mai aduceam \u0219i eu \u00een discu\u021bie lucruri legate de postmodernism, de ce se scria atunci, de cei la care \u021bineam, ca, de pild\u0103, poe\u021bii Mircea Iv\u0103nescu \u0219i Leonid Dimov, de ce mai citisem \u00een materie de teorie a literaturii. \u00cemi pare r\u0103u acum c\u0103 nu l-am \u00eenregistrat. M\u0103 jenam. \u0218tiu c\u0103 nu-i pl\u0103cea, cum nu-mi place nici mie. O singur\u0103 dat\u0103 am \u00eendr\u0103znit s\u0103-l rog s\u0103 citeasc\u0103 poemul meu preferat, \u201eEftihia\u201c \u2013 fericire, \u00een greac\u0103. Dar nu mai g\u0103sesc caseta. Am ascultat \u00eenregistr\u0103ri ale altora cu el. E acolo o re\u021binere care nu exista \u00een realitate. Uneori \u00eemi citea poezii. Alteori ne uitam la fotografii. Pornind de acolo, se desf\u0103\u0219ura o \u00eentreag\u0103 via\u021b\u0103. Aveam multe convorbiri \u0219i doar cu doamna Lygia. Multe sfaturi mi-a dat. Aproape c\u0103 devenisem dependent\u0103 de sfaturile ei, de consilierea ei. \u00cei d\u0103deam des telefon, o \u00eentrebam dac\u0103 e bine legat de una, de alta.\u00a0<\/p>\n

Cum erau verile la casa din Comana?<\/b><\/p>\n

Acolo, de 1 august, ziua de na\u0219tere a lui Gellu Naum, por\u021bile, u\u0219ile erau deschise. Putea s\u0103-l viziteze oricine. Venea lume, se adunau prieteni de toate v\u00e2rstele, mai ales tineri. Dup\u0103 ce plecau, eu mai r\u0103m\u00e2neam o zi, dou\u0103. Ascultam greierii seara, d\u0103deam pasien\u021be \u2013 \u0103sta e un joc de aten\u021bie, de r\u0103bdare, dup\u0103 cum \u00eei spune \u0219i numele \u00een francez\u0103, \u201epatience\u201c. Mai mergeam cu doamna Lygia prin sat, ne plimbam, vizitam c\u00e2te o doamn\u0103 \u00een v\u00e2rst\u0103. St\u0103team la pove\u0219ti pe teras\u0103 c\u00e2te doi, to\u021bi trei sau, dac\u0103 se l\u0103sa frigul, \u00een buc\u0103t\u0103ria \u00een care undeva sus, \u00eentr-un ad\u0103post din perete, era… covorul lui Eminescu. I-l d\u0103duse de mult o doamn\u0103 descendent\u0103 a lui Eminescu sau a prietenului lui Eminescu, Samson Bodn\u0103rescu, c\u00e2nd t\u00e2n\u0103rul Naum i-a f\u0103cut o vizit\u0103. Doamna i-a spus c\u0103 pe covorul pe care st\u0103tea el atunci \u00ee\u0219i scrisese Eminescu poezia \u201eAt\u00eet de fraged\u0103\u201c. A rugat-o s\u0103 i-l dea lui. \u0218i i l-a dat. S-a sup\u0103rat tare c\u00e2nd o alt\u0103 doamn\u0103 care avea grij\u0103 de cas\u0103 a vrut s\u0103 fac\u0103 un bine, s\u0103-l \u00eemprosp\u0103teze, \u0219i l-a sp\u0103lat! Au ie\u0219it culorile…<\/p>\n

\u201eSuperba coinciden\u021b\u0103 a acestor momente\u201c<\/h2>\n

A\u021bi folosit \u00een carte multe exemple de \u201ecoinciden\u021be\u201c sau \u201ehazard obiectiv\u201c (termeni suprareali\u0219ti). Ave\u021bi un moment personal tr\u0103it cu Naum care s\u0103 fi avut aceast\u0103 aur\u0103 de \u201ehazard obiectiv\u201c?<\/b><\/p>\n

Au fost mai multe. V\u0103 dau un singur exemplu. Am ie\u0219it odat\u0103 la plimbare, a insistat doamna Lygia, \u201es\u0103 mai fac\u0103 Gellu pu\u021bin\u0103 mi\u0219care\u201c, spunea ea, c\u0103 noi am fi stat \u00een cas\u0103 la pove\u0219ti. \u0218i tocmai p\u0103r\u0103seam o discu\u021bie despre faptul c\u0103 el nici m\u0103car nu avea o mas\u0103 de scris, nu \u00eenc\u0103pea una nic\u0103ieri \u00een cele dou\u0103 camere mici din apartamentul lor de pe Aviator Petre Cre\u021bu. Scria pe genunchi, pe un album de pictur\u0103 cu coper\u021bile tari. \u0218i-am luat-o pe nu \u0219tiu ce str\u0103du\u021be \u0219i-am dat de-un imobil cu un portal de piatr\u0103 la intrare pe care erau sculptate \u2013 nu \u0219tiu cum s\u0103 spun altfel \u2013 dou\u0103 cuvinte: \u201eCASA POETULUI\u201c. \u201eUite cas\u0103 pentru dumneavoastr\u0103\u201c, i-am zis, surprin\u0219i fiind am\u00e2ndoi. Trebuie neap\u0103rat s\u0103 mai ajung acolo, a fost ca \u00een vis. \u0218i, la c\u00e2teva minute, d\u0103m de o alt\u0103 cas\u0103, cu o fereastr\u0103 mare. Iar \u00een fereastr\u0103 \u2013 o colec\u021bie \u00eentreag\u0103 de pinguini, de Apolodori. Dar cele mai tulbur\u0103toare lucruri s-au petrecut \u00een ziua \u00een care a murit \u0219i apoi la o s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103-dou\u0103 dup\u0103. Dar despre asta nu spun mai multe aici, ceva exist\u0103 \u00een volumul \u201eClava\u201c, la sf\u00e2r\u0219it. Poate doar c\u0103, nu la mult timp de la trecerea lui \u00een nefiin\u021b\u0103, cum se zice, a trebuit s\u0103 m\u0103 duc la un festival de poezie la Paris. \u0218i-acolo s-au \u021binut lan\u021b \u201ecoinciden\u021bele\u201c. Una pe zi! Dau doar o secven\u021b\u0103. Am cump\u0103rat de \u00eendat\u0103 ce-am ajuns \u00een centrul ora\u0219ului, ca orice turist interesat de cele culturale, \u201ePariscope\u201c, revist\u0103 ca o c\u0103rticic\u0103 cu toate evenimentele pe o s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103. \u00cel deschid \u2013 se deschide la jum\u0103tate. \u0218i, pe dou\u0103 pagini, scris mare: \u201eZ\u00c9NOBIE\u201c. Am \u00eenm\u0103rmurit. Era o expozi\u021bie la Paris legat\u0103 de Zenobia, regina Palmirului\/Palmyrei. Titlul \u00eentreg: \u201eMoi, Z\u00e9nobie, reine de Palmyre\u201c. Erau aduse din Siria mai ales vestigii arheologice, bijuterii din epoca acestei fabuloase regine.<\/p>\n

\"Gellu<\/picture>\n

Gellu Naum a publicat romanul „Zenobia” \u00een 1985. FOTO: arhiva Simona Popescu<\/p>\n<\/div>\n

Despre rela\u021bia cu genera\u021biile mai tinere: cum a v\u0103zut Naum \u201emo\u0219tenirea\u201c sa \u0219i dialogul cu poe\u021bi ca dumneavoastr\u0103?<\/b><\/p>\n

Gellu \u0219i Lygia Naum s-au \u00eenconjurat toat\u0103 via\u021ba de oameni tineri, atr\u0103geau, se crease \u00een jurul lor un fel de legend\u0103. C\u00e2nd l-am cunoscut, eram cea mai mic\u0103, aveam 22 de ani. Apoi au venit al\u021bii. Mereu ap\u0103reau. Dar \u0219i disp\u0103reau. Era selectiv Gellu Naum. Mul\u021bi veni\u021bi, pu\u021bini ale\u0219i. Dar, \u00een general, chiar c\u00e2nd se deta\u0219a de cineva, era mai degrab\u0103 amabil, binevoitor. \u0218i, \u00een general, era foarte atent la mi\u0219c\u0103rile tinerilor pe lume. C\u00e2nd, \u00eentr-una dintre primele vizite la ei, am \u00eendr\u0103znit s\u0103-l rog s\u0103-mi \u00eemprumute o carte din care s\u0103 \u00een\u021beleg mai bine ce este suprarealismul, s-a dus \u021bint\u0103 la bibliotec\u0103, a desprins un volum pe care scria mare \u201ePUNK\u201c, \u0219i mi l-a \u00eentins. L-am citit. Am \u00een\u021beles \u201edemersul\u201c. A doua carte pe care mi-a dat-o a fost una cu poze: \u00eenscrisurile de pe zidurile cl\u0103dirilor din Paris din 1968, anul revoltelor studen\u021be\u0219ti. A treia a fost una, tot \u00een francez\u0103, cu texte de \u0219i despre Marpa Traduc\u0103torul. A urmat una cu koanuri. Apoi o carte de magie a fizicii \u0219i chimiei \u2013 pe asta mi-a f\u0103cut-o cadou, era veche \u0219i frumoas\u0103, cartonat\u0103, cu coper\u021bi de m\u0103tase ro\u0219ie. \u0218i tot a\u0219a. Din astfel de lucruri aparent pe ocolite, \u00een\u021belegi mai bine, poate, ce e suprarealismul. Pe care el \u00eel lega de tinere\u021be ca stare de spirit, nu ca num\u0103r de ani. Zic iar c\u0103 mi-e tare dor de ei. Mai recitesc din c\u00e2te o carte de-a lui. C\u00e2ndva, cu ni\u0219te prieteni, ne ghiceam \u00een Gellu Naum deschiz\u00e2ndu-l la \u00eent\u00e2mplare. Fac asta chiar acum! \u0218i pun degetul pe \u201esuperba coinciden\u021b\u0103 a acestor momente\u201c. A\u0219a d\u0103dea \u0219i dedica\u021bii: deschidea cartea la \u00eent\u00e2mplare \u00een fa\u021ba omului care a\u0219tepta \u00een fa\u021ba lui, punea degetul pe o jum\u0103tate de propozi\u021bie, o transcria \u0219i semna. Mai \u00eencerc\u0103m o dat\u0103? Am pus degetul pe versul \u201eNu cumva s\u0103-\u0163i \u00eenchipui c\u0103 inventez\u201c.\u00a0<\/p>\n

\u201eEl c\u0103uta manifest\u0103ri ale suprarealismului v\u0103zut ca un mod de via\u021b\u0103\u201c<\/h2>\n

Ce anume \u00eel face pe Naum un \u201esuprarealist autentic\u201c \u00een viziunea dumneavoastr\u0103?<\/b><\/p>\n

\u00cen \u201eSalvarea speciei…\u201c \u00eencercam s\u0103-l redau unui context potrivit lui, cel francez. N-a avut leg\u0103turi apropiate cu ce se \u00eent\u00e2mpla aici \u00een materie de avangard\u0103. Nu-i pl\u0103ceau confuziile, nici direc\u021biile altora care se considerau avangardi\u0219ti. El era bran\u0219at la ce f\u0103ceau francezii. \u0218i fa\u021b\u0103 de ei era, uneori, critic, chiar \u0219i fa\u021b\u0103 de Andr\u00e9 Breton, pentru care avea o mare pre\u021buire. S\u0103 adaug c\u0103 Gellu Naum c\u0103uta manifest\u0103ri ale suprarealismului \u2013 v\u0103zut ca un mod de via\u021b\u0103 \u2013 \u0219i la al\u021bii. Se ducea p\u00e2n\u0103 departe, \u00een trecut. \u00cei recuno\u0219tea u\u0219or. De pild\u0103, \u00een cartea lui Diogene Laertios \u201eDespre vie\u021bile \u0219i doctrinele filozofilor\u201c (scris\u0103 \u00een prima jum\u0103tate a secolului al III-lea d.Hr.). Era acolo vorba \u0219i despre o fat\u0103, Hiparhia din Maroneia. Despre ea \u0219i despre iubitul ei Crates din Tebas a venit vorba odat\u0103. Au tr\u0103it \u00een secolul IV \u00eenaintea erei noastre. Erau din familii bogate, dar au renun\u021bat la toate bunurile materiale \u0219i la normele sociale conven\u021bionale pentru ca s\u0103 fie filozofi. \u201eDac\u0103 nu \u00ee\u021bi trebuie nimic, e\u0219ti egal cu zeii\u201c, zicea Hiparhia. Oameni liberi cu totul, a\u0219a cum ar trebui s\u0103 fie filozofii, poe\u021bii. Ea e \u0219i prima filozoaf\u0103. Cuplul \u0103sta de hipio\u021bi din alt\u0103 er\u0103 i se p\u0103reau exemplari pe mai multe planuri. Gellu Naum \u00eemi vorbea adesea despre filozofie \u0219i filozofi. Nu e de mirare de vreme ce absolvise Facultatea de Filozofie. \u00cei pl\u0103ceau mult presocraticii, pe care-i considera de-a dreptul poe\u021bi. Prin el i-am descoperit \u0219i eu. \u00cel mai \u00een\u021bepa pe Platon din cauz\u0103 c\u0103 era pentru alungarea poe\u021bilor din cetate. Dar \u00een r\u0103zboi \u0219i-a botezat calul Platon. Platon i-a fost fidel, l-a ajutat la greu. Calul! Pe Aristotel \u2013 c\u0103 era prea aristotelic. \u00cei mai ia peste picior \u0219i \u00een poeziile lui pe unii, al\u021bii. \u00cemi vorbea mai degrab\u0103 despre Heraclit, Diogene, Plotin, Anaximandru, Tales, Meister Eckhart sau despre figuri precum Hermes Trismegistos, Milarepa, Marpa Traduc\u0103torul, Castaneda, despre alchimi\u0219ti sau reprezentan\u021bi ai filozofiei oculte ca Paracelsus, Cornelius Agrippa, Raymundus Lullus, Nicolas Flamel etc. Revenind la \u201eSalvarea speciei\u2026\u201c: prima jum\u0103tate a c\u0103r\u021bii este despre suprarealismul francez, despre c\u00e2\u021biva autori care au contat mult pentru mine. \u00cen 2000 nu se \u0219tia mare lucru la noi despre suprarealism. Nu era tradus Breton, nici m\u0103car Manifestele lui. \u0218i nu exista internet ca s\u0103 te documentezi c\u00e2t de c\u00e2t! Mi se p\u0103rea c\u0103 nu po\u021bi s\u0103 \u00een\u021belegi ce face Naum f\u0103r\u0103 contextul potrivit. \u00cen 1945 formase un grup cu Gherasim Luca, Dolfi Trost, Paul P\u0103un, Virgil Teodorescu. Au scris ni\u0219te texte \u00een francez\u0103, au ajuns la Breton care, \u00een 1947, avea s\u0103 declare c\u0103 \u201esuprarealismul s-a mutat la Bucure\u0219ti\u201c. Venind dinspre \u00eensu\u0219i Breton, afirma\u021bia are o mare valoare. Bucure\u0219tiul era pus pe harta avangardei\/suprarealismului din lume. Doar c\u0103 grupul s-a desfiin\u021bat prin plecarea primilor trei din \u021bar\u0103. La fix, c\u0103ci apoi por\u021bile s-au \u00eenchis, a venit stihia stalinismului.\u00a0<\/p>\n

Destinul scriitorului de a fi singur<\/h2>\n

C\u00e2t de important\u0103 a fost pentru Naum \u00eent\u00e2lnirea cu gruparea suprarealist\u0103 din Paris?<\/b><\/p>\n

Dintre avangardi\u0219tii din Rom\u00e2nia, singurul care a contat pentru el cu adev\u0103rat a fost Victor Brauner. \u00cemi vorbea adesea despre acest prieten mult pre\u021buit. Prea pu\u021bin despre al\u021bii. Brauner l-a chemat la Paris c\u00e2nd Naum avea doar vreo 23 de ani, l-a \u00eencurajat s\u0103-\u0219i fac\u0103 doctoratul acolo. \u0218i t\u00e2n\u0103rul, care debutase deja \u00een poezie, cu \u201eDrume\u021bul incendiar\u201c, s-a dus, a \u00eenceput s\u0103 se documenteze pentru lucrarea lui despre filozofia medieval\u0103 cea plin\u0103 de mister, de g\u00e2nditori oculti\u0219ti, de lucruri neobi\u0219nuite, poetice. \u00cens\u0103 a venit r\u0103zboiul, \u0219i \u00een 1939 a fost mobilizat pe front. Prin Victor i-a cunoscut pe suprareali\u0219ti. \u0218i chiar a fost invitat s\u0103 colaboreze la celebra revist\u0103 suprarealist\u0103 \u201eMinotaure\u201c, urma s\u0103 dea un text pe tema obiectelor efialtice, despre demonismul obiectelor. Doar c\u0103, a\u0219a cum spuneam, a venit r\u0103zboiul \u0219i \u201eMinotaure\u201c \u0219i-a \u00eencetat definitiv apari\u021bia. Iar Naum a trebuit s\u0103 se \u00eentoarc\u0103 \u00een \u021bar\u0103. \u00cencepuse frumos pentru un t\u00e2n\u0103r suprarealist. Destinul i-a rezervat altceva. L-a \u00eempins s\u0103 devin\u0103… Gellu Naum, a\u0219a cum vorbim azi despre el.<\/p>\n

\u00cen carte a\u021bi surprins \u0219i latura de izolare a lui Naum: \u201eun suprarealist f\u0103r\u0103 grup\u201c. Cum vede\u021bi aceast\u0103 singur\u0103tate \u00een contextul literar rom\u00e2nesc?<\/b><\/p>\n

Dup\u0103 plecarea celor trei prieteni din Grupul Infra-Noir sau Grupul celor 5, a r\u0103mas singur. N-a mai \u021binut leg\u0103tura nici cu Teodorescu. Cred c\u0103 i-a fost foarte greu. Pe de alt\u0103 parte, singur\u0103tatea e aproape o condi\u021bie a scriitorului. Nu? Totu\u0219i, \u00een singur\u0103tatea lui, o avea l\u00e2ng\u0103 el pe Lygia. Apoi au ap\u0103rut prietenii cei tineri, fete \u0219i b\u0103ie\u021bi. Primii tineri care au ajuns la Lygia \u0219i Gellu Naum au fost Sebastian Reichmann, Dan Stanciu, Dan Matei \u0219i Gheorghe Rasovszky. Apoi Sanda Ro\u0219escu, o fat\u0103 care absolvise Psihologia. Sanda a \u00eenregistrat ni\u0219te dialoguri cu Gellu Naum prin anii \u201970, pe benzi de magnetofon. Le-a publicat t\u00e2rziu, \u00een 2013, \u00eentr-o frumuse\u021be de carte, \u201eDespre interior-exterior\u201c.<\/p>\n

\"Gellu<\/picture>\n

Gellu Naum, al\u0103turi de so\u021bia lui, Lygia. FOTO: arhiva Simona Popescu<\/p>\n<\/div>\n

Dincolo de vis \u0219i de moarte<\/h2>\n

Ce importan\u021b\u0103 au copil\u0103ria, nebunia, dragostea \u2013 aceste \u201evalori de care lumea are mereu nevoie\u201c, dup\u0103 cum scrie\u021bi \u2013 \u00een opera \u0219i biografia lui Naum? \u0218i c\u00e2t de important era visul \u00een procesul s\u0103u de crea\u021bie?<\/b><\/p>\n

Despre copil\u0103rie nu vorbe\u0219te el mult \u00een c\u0103r\u021bi, de\u0219i \u00een conversa\u021biile noastre revenea mereu la fabulosul v\u00e2rstelor crude, dar \u0219i la spaimele de-atunci. Fusese copil orfan de tat\u0103 \u0219i cu o personalitate puternic\u0103, tr\u0103ise ni\u0219te st\u0103ri particulare. Legat de nebunie: \u00eei considera pe cei numi\u021bi \u201enebuni\u201c, ca \u0219i Breton, oameni cu totul \u0219i cu totul interesan\u021bi, pentru c\u0103 ei cunosc cu adev\u0103rat experien\u021ba libert\u0103\u021bii, fiind \u00een afara oric\u0103ror sisteme de \u00eengr\u0103dire\/dirijare\/supunere. Era uimit de expresivitatea artei lor sau a vorbirii lor. A viziunii lor asupra lumii. Avea un fel de prieten pe care-l vizita prin 1940 la M\u0103rcu\u021ba, sanatoriul pentru \u201enebuni\u201c. Aveau lungi conversa\u021bii. C\u00e2t despre vis… Nu era doar o tem\u0103 literar\u0103 pentru el, ci o parte din via\u021b\u0103 care are cel pu\u021bin la fel de mare importan\u021b\u0103 ca momentele remarcabile din existen\u021ba diurn\u0103. \u00cen vis, totul e altfel, logica lucrurilor se schimb\u0103, po\u021bi avea puteri extraordinare, dinamica din jurul t\u0103u e uluitoare, senza\u021biile. O \u0219tie toat\u0103 lumea. Doar c\u0103 pu\u021bini dau aten\u021bie acestei experien\u021be de via\u021b\u0103, personajelor din vis care sunt ei \u00een\u0219i\u0219i altfel. Poemele lui Gellu Naum sunt construite pe logica visului \u2013 \u00een care \u00eencap multe, unde se \u00eent\u00e2lnesc contrariile \u00een deplin\u0103 armonie, unde se adun\u0103 timpuri diferite, locuri din, parc\u0103, alt\u0103 existen\u021b\u0103, oameni cunoscu\u021bi \u0219i necunoscu\u021bi, vii \u0219i mor\u021bi \u2013 doar c\u0103 \u00een vis nu exist\u0103 moarte; o circula\u021bie continu\u0103 a tot \u0219i toate, f\u0103r\u0103 limite.<\/p>\n

Romanul \u201eZenobia\u201c ocup\u0103 un loc aparte \u00een opera lui Naum. Cum vede\u021bi aceast\u0103 carte \u00een ansamblul operei sale \u0219i ce reprezint\u0103 pentru dumneavoastr\u0103?<\/b><\/p>\n

E singurul lui roman \u2013 el i-ar spune \u201erhoman\u201c. Suprareali\u0219tii aveau mari reticen\u021be legate de produc\u021bia de proz\u0103, de romane. \u201eZenobia\u201c e o carte despre experien\u021ba poetic\u0103, despre ce e un poet care vede mi\u0219c\u0103rile lumii altfel dec\u00e2t mul\u021bi dintre noi. Mi\u0219c\u0103rile de suprafa\u021b\u0103 \u0219i de ad\u00e2ncime. E un roman scris de un poet. Sunt pu\u021bine pe lume, cu at\u00e2t mai pre\u021bioase. Pe de alt\u0103 parte, e un roman de \u0219i despre dragoste, despre ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103 c\u00e2nd \u00ee\u021bi g\u0103se\u0219ti cu adev\u0103rat jum\u0103tatea. Dar mai ales, pentru mine, o carte despre Gellu \u0219i Lygia, pe care eu i-am cunoscut c\u00e2nd ajunseser\u0103 la o v\u00e2rst\u0103 mai \u00eenaintat\u0103, dar i-am v\u0103zut ca pe ni\u0219te oameni cu o structur\u0103 adolescentin\u0103, surprinz\u0103tor de tineri ca energie, ca stare, ca fel de a se raporta la lume. Sigur c\u0103 v\u0103d, recitesc \u201eZenobia\u201c altfel ast\u0103zi. Aproape c\u0103-mi vine s\u0103 spun c\u0103 face parte din via\u021ba mea. Spunea Gellu Naum undeva: \u201eCitesc ca s\u0103 recunosc, nu ca s\u0103 cunosc\u201c. Recuno\u0219team\/recunosc at\u00e2tea! Pe ei doi, detalii, obiecte, personaje, pove\u0219tile pe care mi le-au spus \u00een cei 14 ani c\u00e2t am fost \u00eempreun\u0103, p\u00e2n\u0103 la plecarea dintre noi a lui \u0219i, dup\u0103 cinci ani, \u0219i a ei.<\/p>\n<\/p><\/div>\n

Read More<\/a><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

P\u00e2n\u0103 s\u0103-l cunoasc\u0103 personal, Simona Popescu \u00eel \u0219tia deja pe Gellu Naum din biblioteci. Scrisese despre opera lui o lucrare de diplom\u0103 ampl\u0103, pe care […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":6368,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_monsterinsights_skip_tracking":false,"_monsterinsights_sitenote_active":false,"_monsterinsights_sitenote_note":"","_monsterinsights_sitenote_category":0,"footnotes":""},"categories":[6],"tags":[],"class_list":["post-6367","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-popular"],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/6367","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=6367"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/6367\/revisions"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media\/6368"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=6367"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=6367"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=6367"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}