{"id":6339,"date":"2025-08-02T01:08:10","date_gmt":"2025-08-02T01:08:10","guid":{"rendered":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/2025\/08\/02\/2-august-35-de-ani-de-la-invadarea-kuweitului-de-catre-irak-care-a-dus-la-declansarea-operatiunii-furtuna-in-desert\/"},"modified":"2025-08-02T01:08:10","modified_gmt":"2025-08-02T01:08:10","slug":"2-august-35-de-ani-de-la-invadarea-kuweitului-de-catre-irak-care-a-dus-la-declansarea-operatiunii-furtuna-in-desert","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/2025\/08\/02\/2-august-35-de-ani-de-la-invadarea-kuweitului-de-catre-irak-care-a-dus-la-declansarea-operatiunii-furtuna-in-desert\/","title":{"rendered":"2 august: 35 de ani de la invadarea Kuweitului de c\u0103tre Irak, care a dus la declan\u0219area Opera\u021biunii \u201eFurtun\u0103 \u00een de\u0219ert\u201d"},"content":{"rendered":"
\n

La 2 august 1990, sub pretextul c\u0103 de\u021bine drepturi istorice asupra Kuweitului, Irakul, condus de Saddam Husein, a invadat acest emirat \u0219i l-a anexat. Tot pe 2 august, este ziua na\u0163ional\u0103 de comemorare a Holocaustului \u00eempotriva romilor.<\/p>\n

\"R\u0103zboiul<\/picture>\n

R\u0103zboiul din Irak s-a l\u0103sat cu peste 100.000 de mor\u021bi FOTO: Adev\u0103rul (Arhiv\u0103)<\/p>\n<\/div>\n

1776: A fost semnat\u0103 Declara\u021bia de independen\u021b\u0103 a Statelor Unite ale Americii<\/b><\/p>\n

Declara\u021bia de independen\u021b\u0103 a Statelor Unite ale Americii este un document prin care cele treisprezece colonii ale Marii Britanii din America de Nord s-au declarat independente de Regatul Unit al Marii Britanii explic\u00e2nd totodat\u0103 clar motivul pentru care au f\u0103cut-o.<\/p>\n

Documentul a fost ratificat de Congresul Continental \u00een ziua de 4 iulie 1776. Originalul semnat olograf de delega\u021bii Congress-ului se g\u0103se\u0219te expus permanent \u00een cl\u0103direa Arhivelor Na\u021bionale (National Archives) din capitala Statelor Unite, Washington, D.C..<\/p>\n

1891: S-a n\u0103scut Mihail Jora, compozitor, dirijor si pianist rom\u00e2n<\/b><\/p>\n

A fost membru titular al Academiei Rom\u00e2ne, profesor \u015fi Rector al Academiei Regale de Muzic\u0103 din Bucure\u015fti. \u015ei-a numit cele peste o sut\u0103 de partituri \u201cC\u00e2ntece\u201d, pentru a sugera caracterul rom\u00e2nesc \u015fi particularit\u0103\u0163ile specifice care despart aceste lucr\u0103ri de tradi\u0163ia liedului german, reprezentat \u00een special de compozi\u0163iile lui Schubert, Schumann \u015fi Brahms.<\/p>\n

\"Mihail<\/picture>\n

Mihail Jora FOTO: Arhiv\u00ee<\/p>\n<\/div>\n

Uniunea Criticilor Muzicali \u00eei poart\u0103 numele \u015fi organizeaz\u0103 anual la Bucure\u015fti \u201cConcursul Na\u0163ional de Interpretare Muzical\u0103 Mihail Jora\u201d. Numele lui Mihail Jora<\/a> \u00eel poart\u0103 \u015fi Studioul de Concerte al Palatului Radio, cea mai mare sal\u0103 de concerte simfonice \u015fi corale din Rom\u00e2nia.<\/p>\n

1893: S-a n\u0103scut Alfred Alessandrescu, compozitor, pianist \u015fi dirijor<\/b><\/p>\n

S-a n\u0103scut pe 18 februarie 1959, la Bucure\u015fti. A studiat la Conservatorul Bucure\u015fti (1903-1911), la \u201eSchola Cantorum\u201d din Paris (1913-1914, 1923-1924), urm\u00e2nd \u00een paralel Facultatea de Drept din Paris (1913-1914), dup\u0103 cum indic\u0103 volumul \u201eMuzicieni rom\u00e2ni. Compozitori \u015fi muzicologi\u201d, autor Viorel Cosma (Ed. Muzical\u0103 a Uniunii Compozitorilor, Bucure\u015fti, 1970).<\/p>\n

A fost pianist de muzic\u0103 de camer\u0103, dirijor al Operei Rom\u00e2ne din Bucure\u015fti, dirijor, apoi subdirector al Filarmonicii din Bucure\u015fti, director artistic al Orchestrei Simfonice Radio-Bucure\u015fti (1933-1959), director muzical al Radiodifuziunii Rom\u00e2ne. A fost, de asemenea, profesor de teorie-solfegii \u015fi de armonie-contrapunct la Conservatorul Bucure\u015fti.<\/p>\n

\"Alfred<\/picture>\n

Alfred Alessandrescu FOTO: Facebook\/Opera Rom\u00e2n\u0103<\/p>\n<\/div>\n

\u00cen 1911 a ob\u0163inut Premiul de compozi\u0163ie al revistei \u201eMuzica\u201d din Paris, apoi Premiul II onorific (1913) \u015fi Premiul I de compozi\u0163ie \u201eGeorge Enescu\u201d (1916). Ulterior, a primit distinc\u0163iile de Cavaler al Legiunii de Onoare Franceze (1930), \u201eMaestru Emerit al Artei\u201d (1954). A compus: muzic\u0103 simfonic\u0103 (\u201eAmurg de toamn\u0103\u201d, 1910; \u201eFantezie rom\u00e2n\u0103\u201d, 1913; \u201eActeon\u201d, 1915); muzic\u0103 de camer\u0103 (\u201eVals lent\u201d, 1910; \u201eAdagio pentru 2 viori \u015fi pian\u201d, 1916); muzic\u0103 vocal\u0103 (\u201eSagesse\u201d, 1910\u201eAube\u201d, 1915; \u201eBerceuse\u201d, 1917); orchestra\u0163ii \u015fi transcrip\u0163ii (lucr\u0103ri de Bach, Brahms, Ceaikovski, Rossini, Verdi, Iacob Mure\u015fianu, L. Profeta, A. Vieru). <\/p>\n

1940: Stalin a semnat un decret abuziv de crearea a Republicii Sovietice Socialiste Moldoveneasc\u0103 <\/b><\/p>\n

A fost creata de Moscova, dup\u0103 ruperea provinciei Basarabia din trupul Rom\u00e2niei ca urmare a Pactului Ribbentrop-Molotov, RSS Moldoveneasca, o republica unionala in cadrul U.R.S.S. Stalin a semnat un decret abuziv (f\u0103r\u0103 niciun fel de consultare a locuitorilor regiunii) de crearea a acestei a\u0219a zise \u201crepublici unionale\u201d constituita prin ruperea unor teritorii din vechea Basarabie f\u0103r\u0103 jude\u021bele Hotin, Ismail \u0219i Cetatea Alb\u0103, plus o parte a RSSA Moldovene\u0219ti (aproximativ corespunz\u0103toare teritoriului actual al Transnistriei).<\/p>\n

\"Stalin<\/picture>\n

Stalin FOTO: Pinterest<\/p>\n<\/div>\n

1948: S-a n\u0103scut Cornel Dinu, fost fotbalist \u015fi antrenor<\/b><\/p>\n

S-a n\u0103scut la T\u00e2rgovi\u0219te. A \u00eenceput s\u0103 joace la echipa din ora\u0219ul natal, Metalul T\u00e2rgovi\u0219te. La seniori a jucat numai pentru Dinamo Bucure\u0219ti, av\u00e2nd 454 de meciuri \u00een Liga 1 \u0219i 53 de goluri marcate.Cel c\u0103ruia i se spune \u201eProcurorul\u201d, \u00een semn de apreciere pentru juste\u021bea opiniilor sale, a fost mul\u021bi ani c\u0103pitanul echipei na\u021bionale, pentru care a jucat de 75 de ori \u0219i a marcat 7 goluri.<\/p>\n

\"Cornel<\/picture>\n

Cornel Dinu FOTO: Arhiv\u00ee<\/p>\n<\/div>\n

A fost titular \u00een echipa Rom\u00e2niei la Campionatul Mondial de Fotbal 1970. \u201eProcurorul\u201d (cum este poreclit) a mai de\u021binut \u0219i func\u021bia de secretar de stat \u00een Ministerul Sporturilor imediat dup\u0103 revolu\u021bia din 1989, respectiv \u00eentre anii 1990-1992. Cornel Dinu a c\u00e2\u0219tigat de trei ori titlul de \u201efotbalistul anului\u201d \u00een ancheta ziarului Gazeta Sporturilor, \u00een anii 1970, 1972 \u0219i 1974. A debutat \u00een Divizia A la 25 septembrie 1966 (\u00een meciul Dinamo – Steagul Ro\u0219u 0-1).Ultimul meci l-a jucat la 18 iunie 1983.<\/p>\n

1980: Un atentat cu bomba a devastat gara Bologna, omor\u00e2nd cel pu\u0163in 75 de persoane<\/b><\/p>\n

Cele mai multe dintre victimele exploziei au fost italieni, dar printre cei mor\u021bi s-au num\u0103rat \u0219i turi\u0219ti str\u0103ini.<\/p>\n

\n