{"id":6311,"date":"2025-08-01T01:08:02","date_gmt":"2025-08-01T01:08:02","guid":{"rendered":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/2025\/08\/01\/colonia-uitata-a-hidrocentralei-portile-de-fier-micul-paradis-al-lui-ceausescu-munceam-si-16-ore-pe-zi-pe-santier\/"},"modified":"2025-08-01T01:08:02","modified_gmt":"2025-08-01T01:08:02","slug":"colonia-uitata-a-hidrocentralei-portile-de-fier-micul-paradis-al-lui-ceausescu-munceam-si-16-ore-pe-zi-pe-santier","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/2025\/08\/01\/colonia-uitata-a-hidrocentralei-portile-de-fier-micul-paradis-al-lui-ceausescu-munceam-si-16-ore-pe-zi-pe-santier\/","title":{"rendered":"Colonia uitat\u0103 a hidrocentralei Por\u021bile de Fier, micul paradis al lui Ceau\u0219escu: \u201eMunceam \u0219i 16 ore pe zi pe \u0219antier\u201d"},"content":{"rendered":"
\n

Gura V\u0103ii, o mic\u0103 localitate de la marginea ora\u0219ului Drobeta Turnu Severin, devenise \u00een anii ’60 un \u0219antier uria\u0219 unde munceau peste 10.000 de rom\u00e2ni, la marele proiect al Sistemului Por\u021bile de Fier I. Deasupra coloniei, Ceau\u0219escu avea propria cas\u0103 de oaspe\u021bi, cu vedere la noua hidrocentral\u0103. <\/p>\n

\"Gicu<\/picture>\n

Gicu a muncit patru decenii la Por\u021bile de Fier. Foto: Daniel Gu\u021b\u0103 ADEV\u0102RUL<\/p>\n<\/div>\n

Satul Gura V\u0103ii, locul unde a \u00eenceput povestea celei mai mari hidrocentrale din Rom\u00e2nia, Por\u021bile de Fier I<\/a>, p\u0103streaz\u0103 istorii tulbur\u0103toare despre colosul de pe Dun\u0103re, \u00eens\u0103 pu\u021bini dintre cei care au tr\u0103it pe viu \u00eenceputurile au mai r\u0103mas aici. <\/p>\n

Grigore Sfetcu (video<\/i><\/b>), unul dintre fo\u0219tii muncitori la construc\u021bia barajului \u0219i hidrocentralei Por\u021bile de Fier I, \u0219i-a legat \u00eentreaga via\u021b\u0103 de acest loc. Gicu, cum \u00eei spun localnicii, s-a n\u0103scut \u0219i a copil\u0103rit \u00een Gura V\u0103ii, localitatea unde, la mijlocul anilor \u201960, a \u00eenceput construc\u021bia Sistemului Hidroenergetic \u0219i de Naviga\u021bie Por\u021bile de Fier I.<\/p>\n

\u00cen anii \u201950, satul Gura V\u0103ii era o a\u0219ezare mic\u0103 de pescari, \u00een\u0219irat\u0103 pe malul st\u00e2ng al Dun\u0103rii, la confluen\u021ba p\u00e2r\u00e2ului Jido\u0219ni\u021ba cu fluviul. Deasupra satului, pe o culme a masivului Por\u021bile de Fier, o cruce veche de piatr\u0103 amintea de sf\u00e2ntul care \u201epatrona\u201d aceste locuri, Petru \u2013 un sihastru legendar, despre care localnicii de pe malurile Dun\u0103rii \u0219tiau c\u0103 avea puteri vindec\u0103toare.<\/p>\n

Cataractele Dun\u0103rii, locul care d\u0103dea fiori marinarilor<\/h2>\n

\u00cen vale, pe o por\u021biune de vreo nou\u0103 kilometri, la ie\u0219irea din Cazanele Dun\u0103rii, locul numit Cataractele Dun\u0103rii amintea de cea mai periculoas\u0103 zon\u0103 a fluviului. Aici, la Por\u021bile de Fier, navele trebuiau s\u0103 treac\u0103 printr-o zon\u0103 \u00eengust\u0103, cu v\u00e2rtejuri \u0219i ape repezi, \u00eemp\u00e2nzit\u0103 de st\u00e2nci ascu\u021bite, unele ascunse \u00een ad\u00e2ncuri, care le puneau \u00een primejdie. <\/p>\n

\"Cataractele<\/picture>\n

Cataractele Dun\u0103rii. Sursa: Ilustrat\u0103 de epoc\u0103, \u00eenceputul secolului XX. <\/p>\n<\/div>\n

Romanii au fost primii care, \u00een vremea \u00eemp\u0103ratului Traian, <\/a>la \u00eenceputul secolului al doilea, au amenajat aici un canal navigabil de circa 3,5 kilometri, al\u0103turi de care, pe malul drept al Dun\u0103rii, au construit un drum suspendat pe b\u00e2rne, \u00eenfipte \u00een st\u00e2nci.<\/p>\n

\u00cen anii \u201950, peste 2.500 de kilometri din cei 3.000 ai Dun\u0103rii \u2013 de la izvoare p\u00e2n\u0103 la Marea Neagr\u0103 \u2013 erau navigabili, \u00eens\u0103 vasele mari, de 600\u20131.000 de tone, abia puteau trece prin sectorul Cazanelor Dun\u0103rii\u00a0 (video<\/i><\/b>) \u0219i, mai ales, al cataractelor de la Por\u021bile de Fier.<\/p>\n

\u201e\u00cen zona Por\u021bilor de Fier, pe un sector de circa cinci kilometri, l\u0103\u021bimea c\u0103ii de naviga\u021bie se \u00eengusta la 20 de metri. Doar c\u00e2te un vapor sau o barj\u0103 avea loc s\u0103 navigheze prin Por\u021bile de Fier. Pe partea rom\u00e2neasc\u0103, o locomotiv\u0103 cu ecartament \u00eengust era folosit\u0103 la nevoie pentru a trage vasele \u0219i barjele \u00een amonte. Uneori, vasele erau trase cu ajutorul unui remorcher. Dura cam dou\u0103 ore \u2013 dou\u0103 ore \u0219i jum\u0103tate pentru ca un remorcher de 600 de cai putere s\u0103 trag\u0103 o barj\u0103 de 80 de tone prin Por\u021bile de Fie<\/i>r\u201d, ar\u0103ta un raport secret al Agen\u021biei Centrale de Informa\u021bii a SUA (CIA), din 1952.<\/p>\n

Curentul natural \u00een aceast\u0103 por\u021biune f\u0103cea imposibil\u0103 naviga\u021bia cu remorchere \u00een susul apei, de aceea vasele se tr\u0103geau la edec cu locomotive de la mal \u0219i cu remorchere speciale trase pe cablu, ar\u0103ta inginerul Dorin Pavel, laureat al Premiului de Stat \u00een 1956, cel care a pl\u0103nuit, \u00eenc\u0103 din anii \u201930, Sistemul Hidroenergetic \u0219i de Naviga\u021bie Por\u021bile de Fier I.<\/p>\n

Satele \u00eenghi\u021bite de Dun\u0103re<\/h2>\n

Lucr\u0103rile la barajul Por\u021bile de Fier I, un proiect rom\u00e2no-iugoslav, au \u00eenceput \u00een toamna anului 1964, c\u00e2nd Rom\u00e2nia se afla sub conducerea lui Gheorghe Gheorghiu-Dej, iar Iugoslavia era condus\u0103 de Iosif Broz Tito. <\/p>\n

Dou\u0103 \u0219antiere uria\u0219e au fost deschise: unul pe malul s\u00e2rbesc al Dun\u0103rii, la Sip, iar cel\u0103lalt, pe malul rom\u00e2nesc, la Gura V\u0103ii, localit\u0103\u021bi unite la \u00eenceput printr-un pod provizoriu.<\/p>\n

\u201eM-am angajat pe \u0219antier chiar de la \u00eenceput, \u00een 1965, \u0219i am lucrat, ca muncitor \u0219i apoi ca electrician, p\u00e2n\u0103 \u00een 2005. Nu i-au angajat pe to\u021bi oamenii din zon\u0103. Cine voia s\u0103 se angajeze \u0219i avea poft\u0103 de munc\u0103, se angaja. Cei care erau chiulangii \u0219i be\u021bivani st\u0103teau pe unde apucau\u201d,<\/i> \u00ee\u0219i aminte\u0219te Gicu, unul dintre pu\u021binii fo\u0219ti muncitori pe \u0219antierul de pe Dun\u0103re, r\u0103mas \u00een Gura V\u0103ii.<\/p>\n

\u00cen scurt timp, soarta micului sat de pe malul Dun\u0103rii avea s\u0103 se schimbe radical. Mii de oameni au fost str\u0103muta\u021bi din zon\u0103, pentru c\u0103 odat\u0103 cu cre\u0219terea nivelului Dun\u0103rii au fost inundate mai multe localit\u0103\u021bi: Gura V\u0103ii, Or\u0219ova, E\u0219elni\u021ba, Dubova, V\u00e2rciorova, Tuf\u0103ri, Jupalnic, Ogradena, Tisovi\u021ba, Plavi\u0219evi\u021ba, dar \u0219i insula Ada-Kaleh, disp\u0103rut\u0103 pentru totdeauna sub ape.<\/p>\n

\u201e\u00cen Gura V\u0103ii, toate casele care erau mai jos de vechea cale ferat\u0103 au fost demolate, pentru c\u0103 urmau s\u0103 ajung\u0103 sub Dun\u0103re. Pentru localnici au fost construite case pe deal, iar deasupra lor, cea mai frumoas\u0103 dintre ele, Casa de oaspe\u021bi a lui Ceau\u0219escu, locul unde acesta se odihnea c\u00e2nd venea \u00een inspec\u021bie la baraj\u201d<\/i>, \u00ee\u0219i aminte\u0219te Gicu.<\/p>\n

Iar pentru cei veni\u021bi din alte p\u0103r\u021bi, peste 10.000 de muncitori \u0219i militari folosi\u021bi pe \u0219antierul de pe Dun\u0103re, \u00een Gura V\u0103ii a fost \u00eenfiin\u021bat\u0103 o colonie muncitoreasc\u0103, format\u0103 din mai multe bar\u0103ci \u0219i blocuri, \u00een\u0219irate pe valea \u00eengust\u0103 a Jido\u0219ni\u021bei \u0219i de-a lungul c\u0103ii ferate care se intersecteaz\u0103 cu aceasta, leg\u00e2nd Or\u0219ova de Drobeta Turnu Severin. <\/p>\n

\u00cen anii \u201960, \u00een timp ce insula Ada Kaleh, locuit\u0103 de c\u00e2teva sute de oameni, majoritatea turci, disp\u0103rea treptat sub apele Dun\u0103rii, Insula Golului (sau Insula Banului), din vecin\u0103tatea satului Gura V\u0103ii \u0219i a ora\u0219ului Drobeta Turnu Severin, trecea prin ample transform\u0103ri. <\/p>\n

\"Insula<\/picture>\n

Insula Ada kaleh, ilustrat\u0103. <\/p>\n<\/div>\n

A\u0219ezarea din mijlocul Dun\u0103rii, care p\u0103strase p\u00e2n\u0103 atunci vestigii romane pre\u021bioase, a fost transformat\u0103 \u00eentr-o insul\u0103-\u0219antier, de unde era extras\u0103 piatr\u0103 de r\u00e2u \u0219i transportat\u0103 la Gura V\u0103ii cu funicularul. La mal, a fost deschis\u0103 o carier\u0103 uria\u0219\u0103 de piatr\u0103, iar uzina de aici folosea materiile prime aduse at\u00e2t de pe insul\u0103, c\u00e2t \u0219i din carier\u0103, la realizarea betoanelor pentru barajul Por\u021bile de Fier. <\/p>\n

Via\u021ba pe \u0219antierul de pe Dun\u0103re<\/h2>\n

\u00cen primi patru ani de la \u00eenceperea lucr\u0103rilor de la Por\u021bile de Fier I au fost construite ecluzele, cele dou\u0103 centrale electrice \u015fi trei c\u00e2mpuri deversoare, timp \u00een care fluviul \u015fi-a continuat cursul pe mijloc. \u00cen a doua faz\u0103 de construc\u0163ie, \u00eenceput\u0103 \u00een 1968, zona de mijloc a fluviului a fost izolat\u0103, pentru a putea fi construite celelalte guri deversoare. <\/p>\n

\"Por\u021bile<\/picture>\n

Por\u021bile de fier, v\u0103zute de la Gura V\u0103ii. Foto: Daniel Gu\u021b\u0103<\/p>\n<\/div>\n

\u201ePe \u0219antier nu era greu, dar se muncea mult. Programul era iarna de 8 ore, iar vara de 10 ore. Dac\u0103 st\u0103teai peste 10 ore, \u00eensemna c\u0103 f\u0103ceai ore suplimentare, adic\u0103 se lucra \u0219i 12, 14, chiar 16 ore uneori. Pentru acestea primeai bani \u00een plus, care se adunau la lichidare. A\u0219a era pe vremea lui Ceau\u0219escu \u0219i a lui Gheorghe Gheorghiu Dej. Erau \u00eens\u0103 boli profesionale, iar mul\u021bi au avut de suferit. Din cauza vibra\u021biilor \u0219i a zgomotului de la turbin\u0103 \u00ee\u021bi putea disp\u0103rea auzul, \u00ee\u021bi amor\u021beau m\u00e2inile, sistemul nervos era afectat de induc\u021bia magnetic\u0103. Eu c\u00e2nd am ie\u0219it la pensie, am ie\u0219it s\u0103n\u0103tos. Dar cu timpul, nu mai g\u0103se\u0219ti oameni perfect s\u0103n\u0103to\u0219i\u201d,<\/i> spune Gicu. <\/p>\n

\u00cen jurul \u0219antierului uria\u0219 de la Por\u021bile de Fier, \u00eentreaga zon\u0103 a trecut transform\u0103ri majore. La mijlocul anilor \u201960 vechiul ora\u0219 Or\u0219ova (video<\/i><\/b>) din Mehedin\u021bi, locuit la acea vreme de vreo 5.000 de oameni, a fost evacuat. <\/p>\n

Cei mai mul\u021bi dintre ei au fost str\u0103muta\u021bi \u00een noul ora\u0219 Or\u0219ova, construit pe malul Dun\u0103rii, la circa trei kilometri de vechea vatr\u0103 a localit\u0103\u021bii, \u00een perioada 1966 \u2013 1971 \u0219i la 25 de kilometri de Drobeta Turnu Severin. Tot atunci a fost construit noul portul, gara \u0219i \u0219antierul naval Or\u0219pva, o nou\u0103 cale ferat\u0103 \u0219i un drum (parte a DN 6 – video<\/i>) de circa 17 kilometri \u00eentre cele dou\u0103 ora\u0219e. <\/p>\n

\u201e\u00cenceput\u0103 \u00een 1965, odat\u0103 cu construc\u021bia noii c\u0103i ferate Turnu-Severin\u2013Or\u0219ova, \u0219oseaua, lung\u0103 de 16,5 kilometri, a str\u0103b\u0103tut numeroase piscuri \u0219i v\u0103i, paralele cu Cazanele Dun\u0103rii, de la Tr. Severin la Or\u0219ova.<\/i><\/p>\n

\u0218oseaua a c\u0103rei panglic\u0103 de inaugurare a fost t\u0103iat\u0103 e un drum s\u0103pat \u00een st\u00e2nc\u0103, deasupra Dun\u0103rii. Pentru acest drum cu dou\u0103 benzi de circula\u021bie au fost construite 36 de poduri, viaducte \u0219i pode\u021be, dou\u0103 tuneluri \u0219i au fost zidi\u021bi 7 kilometri de ziduri speciale de sprijin. O premier\u0103 \u00een \u021bar\u0103 o reprezint\u0103 construirea celor dou\u0103 tuneluri cu c\u00e2te dou\u0103 benzi de circula\u021bie \u0219i a viaductului peste r\u00e2ul Cerna, ridicat prin sistemul consol\u0103\u201d,<\/i> informa presa vremii, \u00een 1969. <\/p>\n

\u00cen vara anului 1969 a fost dat\u0103 \u00een exploatare prima ecluz\u0103 de la Por\u021bile de Fier, astfel c\u0103 problemele de naviga\u021bie \u00eent\u00e2mpinate de vasele mari pe cel mai dificil sector al Dun\u0103rii au fost rezolvate. \u00cen vara anului urm\u0103tor au fost puse \u00een func\u021biune primele generatoare ale hidrocentralei. <\/p>\n

\n\"CHE<\/picture>\n

Imaginea 1\/20:<\/span>
\n CHE Portile de Fier I Foto Hidroelectrica JPG<\/p>\n<\/div>\n

Peste 10.000 de oameni au muncit la colosul de pe Dun\u0103re, iar circa 100 dintre ei au murit \u00een accidente de munc\u0103 \u00eenregistrate \u00een timpul construc\u0163iei barajului \u015fi a amenaj\u0103rii hidro-energetice. Mul\u021bi, spune Gicu, au murit \u00een accidentele de pe calea ferat\u0103 de pe malul Dun\u0103rii. <\/p>\n

Amintiri cu Ceau\u0219escu<\/h2>\n

Sistemul Por\u021bile de Fier I a fost inaugurat \u00een 15 mai 1972, de fo\u0219tii pre\u0219edin\u021bi Nicolae Ceau\u0219escu \u0219i Iosif Broz Tito. Cei doi au urcat apoi la casa de oaspe\u021bi de la Gura V\u0103ii.<\/p>\n

\u201eCeau\u0219escu a venit de dou\u0103 ori aici, \u00een vizit\u0103. O dat\u0103 s-au f\u0103cut ni\u0219te manevre gre\u0219ite la ecluz\u0103 \u0219i s-a stricat poarta acesteia. Tocmai atunci a venit el la baraj. Cei de aici au mascat poarta cu o prelat\u0103, ca s\u0103 nu observe. Ceau\u0219escu a dormit de dou\u0103 ori, de c\u00e2nd \u0219tiu eu, la casa de oaspe\u021bi. Urca pe acest drum, prin fa\u021ba locului unde aveam eu grij\u0103 de stupii mei, cu ma\u0219ina decapotabil\u0103, \u0219oferul, el \u0219i cu muierea sa. Era armat\u0103 pe aici, unul l\u00e2ng\u0103 altul, la metru. Iar o mul\u021bime de copii au fost adu\u0219i aici cu autobuzele, pentru a-l \u00eent\u00e2mpina. To\u021bi purtau uniform\u0103 \u0219i cravate de pionier. Era plin aici, ca la parad\u0103<\/i>\u201d, \u00ee\u0219i aminte\u0219te localnicul.<\/p>\n

Dup\u0103 finalizarea lucr\u0103rilor la Por\u021bile de Fier I, numero\u0219i muncitori au p\u0103r\u0103sit localitatea de la marginea ora\u0219ului Drobeta Turnu Severin. Mul\u021bi dintre ei au fost trimi\u0219i pe \u0219antierul hidrocentralei Por\u021bile de Fier II. <\/p>\n

\n\"Gura<\/picture>\n

Imaginea 1\/15:<\/span>
\n Gura V\u0103ii Foto Daniel Gu\u021b\u0103 ADEV\u0102RUL (12) JPG<\/p>\n<\/div>\n

Lucr\u0103rile la amenajarea hidroenergetic\u0103 de pe Insula Ostrovul Mare de pe Dun\u0103re (video<\/b><\/i>), aflat\u0103 la 50 de kilometri de Drobeta Turnu Severin (jude\u021bul Mehedin\u021bi), au \u00eenceput \u00een 1977, iar cele 16 agregate ale sale au fost puse \u00een func\u021biune \u00een perioada 1984\u20131986. \u0218i aici au muncit peste 10.000 de oameni, \u00eens\u0103 \u00een prezent, fosta colonie m\u0103rginit\u0103 de barajele Dun\u0103rii a ajuns un \u201eora\u0219-fantom\u0103\u201d, \u00een care au mai r\u0103mas doar c\u00e2teva zeci de familii.<\/p>\n

Vechile blocuri numite \u201eBZ-uri\u201d ale coloniei sunt acum locuite de oameni care nu mai au leg\u0103turi cu hidrocentrala aflat\u0103 \u00een vecin\u0103tate. Alte cl\u0103diri sunt p\u0103r\u0103site \u0219i degradate.<\/p>\n

\u201eUnii dintre cei r\u0103ma\u0219i aici muncesc la Drobeta Turnu Severin, c\u0103 suntem, practic, un cartier al ora\u0219ului. Al\u021bii pe unde mai apuc\u0103, la c\u00e2teva f\u0103bricu\u021be \u00een apropiere. Sau au locuin\u021be aici, dar lucreaz\u0103 \u00een afara \u021b\u0103rii \u0219i mai vin din c\u00e2nd \u00een c\u00e2nd. Multe familii de romi au fost mutate aici, dintr-un cartier din Turnu Severin\u201d,<\/i> spune o localnic\u0103.<\/p>\n

O viitur\u0103 puternic\u0103 din vara anului 1999 a devastat casele multor localnici, a distrus drumul \u00een mai multe por\u021biuni \u0219i st\u00e2lpii de electricitate. O parte din drumul vechi nu a mai putut fi reparat\u0103, fiind luat\u0103 cu totul de ape, dar \u00een prezent au loc lucr\u0103ri la un alt drum din sat.<\/p>\n

\u201eAu fost mul\u021bi oameni valoro\u0219i pe acest \u0219antier \u0219i m\u0103 bucur c\u0103 noi chiar am construit ceva \u0219i c\u0103 a r\u0103mas ceva \u00een urma noastr\u0103. Acum, s\u0103 fie s\u0103n\u0103to\u0219i cei care au r\u0103mas \u0219i s\u0103 \u0219tie s\u0103 beneficieze de aceste lucruri\u201d, <\/i>spune Luiza, o fost\u0103 angajat\u0103 a \u0219antierului de la Por\u021bile de Fier I.<\/p>\n

Deasupra localit\u0103\u021bii, la cap\u0103tul drumului care traverseaz\u0103 colonia, urc\u00e2nd printre fostele c\u0103mine \u0219i, mai sus, printre casele celor str\u0103muta\u021bi de pe vatra veche a satului, troneaz\u0103, acum pustie, \u201eCasa lui Ceau\u0219escu\u201d. <\/p>\n

Accesul \u00een curtea ei este interzis, spune Ion, paznicul care o are \u00een grij\u0103 de mai mul\u021bi ani, \u00eens\u0103 din vecin\u0103tatea ei se deschide panorama asupra celei mai mari hidrocentrale din Rom\u00e2nia. <\/p>\n

Por\u021bile de Fier I, cea mai mare hidrocentral\u0103 din Rom\u00e2nia<\/h2>\n

Hidrocentrala Por\u021bile de Fier I a fost construit\u0103 \u00een anii \u201860 (video), pe fluviul Dun\u0103rea, \u00een urma unui parteneriat dintre Rom\u00e2nia \u0219i Iugoslavia \u0219i a fost inaugurat\u0103 \u00een 1972 de pre\u0219edin\u021bii Nicolae Ceau\u015fescu \u015fi Iosif Broz Tito.<\/p>\n

\u201eCentrala Hidroelectric\u0103 de la Por\u021bile de Fier I are dup\u0103 retehnologizare o produc\u021bie de energie electric\u0103 anual\u0103 de proiect de 5.241.000 Mwh \u00een anul mediu hidrologic, ceea ce reprezint\u0103 circa 10 la sut\u0103 din produc\u021bia la nivel na\u021bional\u201d,<\/i> ar\u0103ta Hidroelectrica.<\/p>\n

Construirea hidrocentralei de la Por\u0163ile de Fier I a fost cel mai ambi\u0163ios proiect de exploatare a poten\u0163ialului hidroenergetic al Dun\u0103rii, dar \u015fi de \u00eembun\u0103t\u0103\u0163ire a naviga\u0163iei \u015fi de control al inunda\u0163iilor cauzate de fluviul Dun\u0103rea. Lacul s\u0103u de acumulare se \u00eentinde pe aproape 100 de kilometri \u00een zona Defileului Dun\u0103rii, de la intrarea fluviului \u00een Rom\u00e2nia. <\/p>\n<\/p><\/div>\n

Read More<\/a><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Gura V\u0103ii, o mic\u0103 localitate de la marginea ora\u0219ului Drobeta Turnu Severin, devenise \u00een anii ’60 un \u0219antier uria\u0219 unde munceau peste 10.000 de rom\u00e2ni, […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":6312,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_monsterinsights_skip_tracking":false,"_monsterinsights_sitenote_active":false,"_monsterinsights_sitenote_note":"","_monsterinsights_sitenote_category":0,"footnotes":""},"categories":[6],"tags":[],"class_list":["post-6311","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-popular"],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/6311","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=6311"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/6311\/revisions"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media\/6312"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=6311"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=6311"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=6311"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}