{"id":5854,"date":"2025-07-12T12:09:05","date_gmt":"2025-07-12T12:09:05","guid":{"rendered":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/2025\/07\/12\/13-romani-arestati-pentru-atacuri-de-tip-phishing-asupra-fiscului-britanic-prejudiciul-peste-63-de-milioane-de-dolari\/"},"modified":"2025-07-12T12:09:05","modified_gmt":"2025-07-12T12:09:05","slug":"13-romani-arestati-pentru-atacuri-de-tip-phishing-asupra-fiscului-britanic-prejudiciul-peste-63-de-milioane-de-dolari","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/2025\/07\/12\/13-romani-arestati-pentru-atacuri-de-tip-phishing-asupra-fiscului-britanic-prejudiciul-peste-63-de-milioane-de-dolari\/","title":{"rendered":"13 rom\u00e2ni aresta\u021bi pentru atacuri de tip phishing asupra fiscului britanic. Prejudiciul, peste 63 de milioane de dolari"},"content":{"rendered":"
\n

Treisprezece rom\u00e2ni au fost aresta\u021bi \u00een urma unor atacuri informatice de tip phishing \u00eendreptate \u00eempotriva agen\u021biei fiscale britanice HMRC (His Majesty\u2019s Revenue & Customs). Potrivit autorit\u0103\u021bilor, gruparea ar fi folosit date furate pentru a solicita \u00een mod fraudulos ramburs\u0103ri de taxe, cu un prejudiciu estimat la 47 de milioane de lire sterline (aproximativ 63,7 milioane de dolari), transmite Reuters.<\/p>\n

\"hacker<\/picture>\n

Surs\u0103 foto: Pixabay<\/p>\n<\/div>\n

Opera\u021biunea s-a desf\u0103\u0219urat joi, \u00een jude\u021bele Ilfov, Giurgiu \u0219i C\u0103l\u0103ra\u0219i, cu sprijinul a peste 100 de poli\u021bi\u0219ti rom\u00e2ni, \u00een colaborare cu anchetatori ai HMRC. \u00cen urma perchezi\u021biilor, au fost confiscate sume de bani \u0219i mai multe autoturisme<\/a> de lux.<\/p>\n

100.000 de conturi compromise \u0219i ramburs\u0103ri false de taxe<\/h2>\n

Suspec\u021bii, cu v\u00e2rste cuprinse \u00eentre 23 \u0219i 53 de ani, sunt acuza\u021bi de fraud\u0103 informatic\u0103, sp\u0103lare de bani \u0219i acces ilegal la sisteme informatice. Un al 14-lea suspect, b\u0103rbat de 38 de ani,\u00a0a fost re\u021binut \u00een Preston, \u00een aceea\u0219i zi, \u00een nord-vestul Angliei.<\/p>\n

Ancheta vine dup\u0103 ce HMRC a dezv\u0103luit luna trecut\u0103 existen\u021ba unui grup infrac\u021bional care ar fi accesat ilegal peste 100.000 de conturi de contribuabili, depun\u00e2nd cereri false de rambursare pentru impozit pe venit, TVA \u0219i aloca\u021bii pentru copii.<\/p>\n

\u201eAceste arest\u0103ri arat\u0103 c\u0103 lucr\u0103m peste grani\u021be, al\u0103turi de partenerii no\u0219tri interna\u021bionali, pentru a combate criminalitatea fiscal\u0103 \u00een toate formele ei. Avem mai multe anchete penale \u00een desf\u0103\u0219urare \u0219i le mul\u021bumim partenerilor rom\u00e2ni pentru sprijinul oferit. Am luat deja m\u0103suri pentru a proteja contribuabilii, dup\u0103 ce am identificat tentative de accesare a unui num\u0103r foarte mic de conturi \u0219i continu\u0103m s\u0103 colabor\u0103m cu alte agen\u021bii, at\u00e2t din Regatul Unit, c\u00e2t \u0219i din str\u0103in\u0103tate, pentru a aduce \u00een fa\u021ba justi\u021biei persoanele responsabile\u201d,<\/i> a declarat Simon Grunwell, coordonator \u00een cadrul Serviciului de Investiga\u021bii Antifraud\u0103 al HMRC, citat de Reuters.<\/p>\n

HMRC subliniaz\u0103 c\u0103 atacul a vizat bugetul institu\u021biei, nu conturile personale ale contribuabililor, de\u0219i aproximativ 100.000 de persoane au fost notificate cu privire la bre\u0219a de securitate.<\/p>\n

Agen\u021bia a confirmat, de asemenea, c\u0103 doi al\u021bi suspec\u021bi rom\u00e2ni au fost aresta\u021bi \u00een noiembrie 2024 la Bucure\u0219ti, \u00eentr-un caz separat, dar cu acela\u0219i mod de operare: accesarea frauduloas\u0103 a sistemelor fiscale britanice prin atacuri informatice tip phishing).\u00a0<\/p>\n

Conform unui raport publicat de Global Anti Scam Alliance, referitor la activit\u0103\u021bile frauduloase pe internet \u00een anul 2024 la nivel interna\u021bional, doar 4% dintre victimele fraudelor din mediul online reu\u0219esc s\u0103 \u00ee\u0219i recupereze banii pierdu\u021bi \u0219i doar 28% dintre victime raporteaz\u0103 fraudele c\u0103tre autorit\u0103\u021bi. Procentul este chiar \u00een sc\u0103dere fa\u021b\u0103 de 7%, c\u00e2t era \u00eenregistrat \u00een 2023. \u00cen plus, pierderile financiare generate de fraudele online \u00een anul 2024 sunt estimate la aproximativ 1,03 trilioane de dolari la nivel global.<\/p>\n

Atacurile de tip pishing, \u00een cre\u0219tere<\/h2>\n

Atacurile de tip phishing evolueaz\u0103, atrag aten\u021bia speciali\u0219tii \u0219i doar 4,7% sunt generate de AI, dar amenin\u021barea e \u00een cre\u0219tere accelerat\u0103.\u00a0<\/p>\n

Potrivit raportului \u201ePhishing Trends 2025\u201d realizat de compania de securitate cibernetic\u0103 Hoxhunt, doar \u00eentre 0,7% \u0219i 4,7% dintre emailurile periculoase identificate \u00een 2025 au fost create cu ajutorul AI. Studiul a analizat 386.000 de emailuri de phishing raportate dintr-un total de 2,5 milioane de utilizatori din peste 130 de \u021b\u0103ri.<\/p>\n

Chiar dac\u0103 procentul este \u00eenc\u0103 redus, AI \u00eencepe s\u0103 joace un rol important \u00een facilitarea \u0219i rafinarea atacurilor, sc\u0103z\u00e2nd bariera de intrare pentru atacatori \u0219i cresc\u00e2nd nivelul de sofisticare. Deja observ\u0103m o tendin\u021b\u0103 clar\u0103: atacurile bazate pe inteligen\u021b\u0103 artificial\u0103 nu mai sunt doar despre emailuri. Ele implic\u0103 \u0219i voci sintetizate, care pot imita un CEO pentru apeluri telefonice, videouri deepfake pentru \u00eent\u00e2lniri false, mesaje personalizate care imit\u0103 perfect stilul de comunicare al organiza\u021biei vizate, r\u0103spunsuri automate \u00een timp real, \u00een cadrul unor interac\u021biuni aparent legitime. Acest tip de phishing, pe mai multe canale, face ca filtrele clasice de securitate s\u0103 fie tot mai u\u0219or de p\u0103c\u0103lit. Chiar \u0219i angaja\u021bii instrui\u021bi pot fi indu\u0219i \u00een eroare dac\u0103 atacul combin\u0103 e-mailuri, apeluri \u0219i videouri falsificate, \u00eentr-un mod coerent \u0219i personalizat.<\/p>\n

\u201eAI a crescut riscul atacurilor de phishing, dar \u0219i nivelul preg\u0103tirii \u00eempotriva acestora. Studiile noastre arat\u0103 c\u0103 un training bun poate \u00eenvinge un AI r\u0103u<\/i>\u201d, a spus Pyry \u00c5vist, CTO \u0219i cofondator Hoxhunt.<\/p>\n

La r\u00e2ndul s\u0103u,\u00a0Mika Aalto, CEO al Hoxhuntl, a declarat: \u201e\u00cen viitorul apropiat, AI va alimenta tot mai multe atacuri: de la mesaje text, la deepfake-uri video \u0219i audio. Totul va deveni mai ieftin, mai conving\u0103tor \u0219i mai u\u0219or de folosit de c\u0103tre atacatori\u201d.<\/i><\/p>\n

Cum stau lucrurile la noi<\/h2>\n

\u00cen ceea ce prive\u0219te fraudele informatice, la nivelul Sec\u021biei de Combatere a Criminalit\u0103\u021bii Informatice (SCCI) de la nivelul IGPR, \u00een primele patru luni din acest an se aflau \u00een investigare un num\u0103r de 928 de dosare de fraud\u0103 informatic\u0103, dintre care 170 fuseser\u0103 \u00eenregistrate \u00een 2025. Dintre acestea, 169 au fost solu\u021bionate deja, a anun\u021bat Flavius Nistor, \u0218ef Serviciu Direc\u021bia de Combatere a Criminalit\u0103\u021bii Organizate, IGPR, de cur\u00e2nd. \u00cen ceea ce prive\u0219te atacurile informatice, la nivelul SCCI \u00een primele patru luni exista un num\u0103r de 1.187 dosare, dintre care 256 au fost solu\u021bionate. \u00cen acela\u0219i timp, completa el, fraudele cu investi\u021bii au ajuns pe primul loc la nivel european.<\/p>\n

Unul dintre cele mai \u00eent\u00e2lnite scenarii de fraud\u0103 folose\u0219te metoda spoofing-ului. Victima este sunat\u0103 de c\u0103tre un atacator care sus\u021bine c\u0103 apeleaz\u0103 \u00een numele unei b\u0103nci sau a unei autorit\u0103\u021bi din Rom\u00e2nia. \u201eNum\u0103rul de telefon afi\u0219at pe ecranul poten\u021bialei victime este de cele mai multe ori reg\u0103sit \u00een sec\u021biunea de contact de pe site-urile b\u0103ncilor sau a institu\u021biilor, astfel \u00eenc\u00e2t o verificare rapid\u0103 a contactului s\u0103 nu dea de b\u0103nuit. Cu toate acestea, num\u0103rul real de pe care s-a efectuat apelul fraudulos nu este cel afi\u0219at pe ecran, atacatorii put\u00e2ndu-\u0219i deghiza identitatea prin anumite aplica\u021bii online care folosesc tehnologia VoIP (voice over IP), iar apelul este realizat din internet de fapt\u201d<\/i>, relev\u0103 cel mai recent comunicat al DNSC, realizat \u00een parteneriat cu ING.<\/p>\n

DNSC: Cum recuno\u0219ti un atac informatic \u00een trei pa\u0219i\u00a0<\/h2>\n

\u201eInfractorii din mediul online \u00ee\u0219i perfec\u021bioneaz\u0103 constant metodele \u0219i scenariile de atac, de aceea ar fi important s\u0103 nu ne bloc\u0103m neap\u0103rat \u00een analize tehnice ale unor elemente foto, video sau audio care acompaniaz\u0103 tentativa de fraud\u0103, c\u00e2t s\u0103 fim con\u0219tien\u021bi de trei elemente care sunt numitor comun \u00een majoritatea fraudelor. Indiferent de povestea pe care ne-o prezint\u0103 atacatorii, prima dat\u0103 vor \u00eencerca s\u0103 ne emo\u021bioneze pentru a fi mai impulsivi \u0219i mai pu\u021bin vigilen\u021bi. Emo\u021bia poate fi pozitiv\u0103 (\u201eai c\u00e2\u0219tigat un premiu\u201d ori \u201ec\u00e2\u0219tigi de zece ori suma investit\u0103 \u00eentr-o lun\u0103 prin programul nostru\u201d) sau negativ\u0103 (\u201ebanca suspecteaz\u0103 o fraud\u0103 pe contul t\u0103u\u201d, \u201ecineva a efectuat un credit pe numele t\u0103u\u201d),\u201d<\/i>\u00a0avertiza, de cur\u00e2nd, Mihai Rotariu, Manager al Direc\u021biei Comunicare, Marketing \u0219i Media din cadrul Directoratului Na\u021bional de Securitate Cibernetic\u0103 (DNSC).<\/p>\n

Ulterior, conform spuselor sale, o s\u0103 obsev\u0103m \u00een scenariu prezentat cel de-al doilea element – urgen\u021ba (\u201evalideaz\u0103 acum datele sau pierzi accesul la cont\u201d, \u201emai sunt X locuri disponibile\u201d). \u00cen final, apare \u0219i al treilea element care constituie un indiciu clar c\u0103 este o tentativ\u0103 de fraud\u0103 – solicitarea de a furniza date, de a instala aplica\u021bii pe dispozitiv sau de a deschide anumite conturi. \u201eDac\u0103 reg\u0103si\u021bi toate aceste elemente \u00eentr-un apel, mesaj sau mail primit de la un necunoscut, de la un prieten sau chiar de la o anumit\u0103 entitate din sectorul public sau cel privat, cel mai probabil sunte\u021bi foarte aproape de a c\u0103dea \u00een capcan\u0103. Opri\u021bi-v\u0103 \u0219i raporta\u021bi in\u021biativa c\u0103tre autorit\u0103\u021bi\u201d, <\/i>mai declara acesta.<\/p>\n

\u00centr-un peisaj digital \u00een continu\u0103 transformare, atacurile de tip phishing evolueaz\u0103 mai rapid dec\u00e2t capacitatea sistemelor tradi\u021bionale de ap\u0103rare. Cazul rom\u00e2nilor implica\u021bi \u00een frauda de 47 de milioane de lire \u00een Marea Britanie este doar un semnal de alarm\u0103 \u00eentr-un context global \u00een care AI, VoIP \u0219i tehnici avansate de inginerie social\u0103 devin instrumente la \u00eendem\u00e2na oricui.<\/p>\n

De la apeluri care imit\u0103 perfect tonul unui func\u021bionar public, la mesaje personalizate ce par veritabile, atacatorii exploateaz\u0103 nu doar tehnologia, ci \u0219i vulnerabilitatea uman\u0103: impulsul, emo\u021bia \u0219i \u00eencrederea.<\/p>\n

\u00cen fa\u021ba acestor riscuri, protec\u021bia nu mai \u00eenseamn\u0103 doar un antivirus sau un firewall, ci o cultur\u0103 a vigilen\u021bei digitale. Iar aceasta trebuie cultivat\u0103 deopotriv\u0103 de institu\u021bii, companii \u0219i cet\u0103\u021beni.<\/a><\/p>\n<\/p><\/div>\n

Read More<\/a><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Treisprezece rom\u00e2ni au fost aresta\u021bi \u00een urma unor atacuri informatice de tip phishing \u00eendreptate \u00eempotriva agen\u021biei fiscale britanice HMRC (His Majesty\u2019s Revenue & Customs). Potrivit […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":5855,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_monsterinsights_skip_tracking":false,"_monsterinsights_sitenote_active":false,"_monsterinsights_sitenote_note":"","_monsterinsights_sitenote_category":0,"footnotes":""},"categories":[6],"tags":[],"class_list":["post-5854","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-popular"],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/5854","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=5854"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/5854\/revisions"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media\/5855"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=5854"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=5854"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=5854"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}