{"id":5709,"date":"2025-07-07T10:07:32","date_gmt":"2025-07-07T10:07:32","guid":{"rendered":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/2025\/07\/07\/un-start-up-din-texas-vinde-scutece-cu-ciuperci-care-mananca-plasticul-le-am-oferit-un-alt-tip-de-copac\/"},"modified":"2025-07-07T10:07:32","modified_gmt":"2025-07-07T10:07:32","slug":"un-start-up-din-texas-vinde-scutece-cu-ciuperci-care-mananca-plasticul-le-am-oferit-un-alt-tip-de-copac","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/2025\/07\/07\/un-start-up-din-texas-vinde-scutece-cu-ciuperci-care-mananca-plasticul-le-am-oferit-un-alt-tip-de-copac\/","title":{"rendered":"Un start-up din Texas vinde scutece cu ciuperci care \u201em\u0103n\u00e2nc\u0103\u201d plasticul: &#8222;Le-am oferit un alt tip de copac&#8221;"},"content":{"rendered":"<div>\n<p>Scutecele de unic\u0103 folosin\u021b\u0103 ajung la groapa de gunoi \u0219i r\u0103m\u00e2n acolo sute de ani. Un start-up din Texas vrea s\u0103 schimbe asta cu un aliat nea\u0219teptat: ciupercile care \u201em\u0103n\u00e2nc\u0103\u201d plasticul.<\/p>\n<div><picture loading=\"eager\" width=\"1400\" height=\"750\" alt=\"bebelu\u0219 juc\u0103rii ceas pern\u0103 iepura\u0219 ursule\u021b\"><source type=\"image\/webp\"  media=\"(min-width: 1400px)\"><source type=\"image\/webp\"  media=\"(min-width: 1000px)\"><source type=\"image\/webp\"  media=\"(min-width: 700px)\"><source type=\"image\/jpeg\"  media=\"(min-width: 1400px)\"><source type=\"image\/jpeg\"  media=\"(min-width: 1000px)\"><source type=\"image\/jpeg\"  media=\"(min-width: 700px)\"><img fetchpriority=\"high\" decoding=\"async\" src=\"https:\/\/cdn.adh.reperio.news\/image-8\/8e3aa11e-04e2-423f-98b9-7d204709abb3\/index.jpeg?p=a%3D1%26co%3D1.05%26w%3D700%26h%3D750%26r%3Dcontain%26f%3Dwebp\" alt=\"bebelu\u0219 juc\u0103rii ceas pern\u0103 iepura\u0219 ursule\u021b\" width=\"1400\" height=\"750\" loading=\"eager\"><\/picture>\n<p>Surs\u0103 foto: Shutterstock<\/p>\n<\/div>\n<p>Inventate \u00een anii \u201940, scutecele au devenit o povar\u0103 ecologic\u0103. Peste 300.000 de scutece de unic\u0103 folosin\u021b\u0103 sunt aruncate, incinerate sau ajung <a href=\"https:\/\/adevarul.ro\/stiri-externe\/in-lume\/japonia-se-confrunta-cu-o-criza-demografica-fara-2350329.html\">\u00een natur\u0103 \u00een fiecare minu<\/a>t, se arat\u0103 \u00eentr-un raport al World Economic Forum.\u00a0<\/p>\n<h2>Cum au devenit scutecele un pericol global<\/h2>\n<p>Produc\u021bia anual\u0103 de scutece consum\u0103 circa 248 de milioane de barili de petrol, din cauza componentelor plastice derivate din combustibili fosili, potrivit Funda\u021biei Ellen MacArthur. \u00cen plus, combina\u021bia de materiale (plastic, fibre naturale, adezivi \u0219i substan\u021be absorbante) face ca scutecele s\u0103 fie aproape imposibil de reciclat, mai ales dup\u0103 utilizare.<\/p>\n<p>\u00cen Rom\u00e2nia, anul trecut s-au n\u0103scut pu\u021bin peste 149.000 de copii, dup\u0103 cum relev\u0103 datele INS, cu aproximativ 5.000 mai mul\u021bi dec\u00e2t \u00een 2023, cel mai slab an demografic din ultimul deceniu. Cum, potrivit World Economic Forum, un copil folose\u0219te \u00eentre 4.000 \u0219i 6.000 de scutece p\u00e2n\u0103 ajunge la oli\u021b\u0103, adic\u0103 \u00eentre 5 \u0219i 8 buc\u0103\u021bi pe zi, timp de aproximativ doi ani, doar genera\u021bia n\u0103scut\u0103 \u00een 2024 ar putea consuma, \u00een acest interval, \u00eentre 596 \u0219i 894 de milioane de scutece. <\/p>\n<p>Dac\u0103 lu\u0103m \u00een calcul o greutate medie de 50 de grame per scutec (uscat), rezult\u0103 \u00eentre 29.800 \u0219i 44.700 de tone de de\u0219euri generate \u00een doar doi ani, exclusiv de o singur\u0103 genera\u021bie. Cantitate la care se adaug\u0103 scutecele folosite zilnic de copiii n\u0103scu\u021bi \u00een anii anteriori, ceea ce face ca impactul ecologic s\u0103 fie uria\u0219, chiar \u0219i \u00een cazul alternativelor \u201eeco\u201d, care pot consuma mai mult\u0103 ap\u0103 sau teren agricol, dup\u0103 cum ne atrag aten\u021bia speciali\u0219tii.<\/p>\n<p>La ora actual\u0103, scutecele de unic\u0103 folosin\u021b\u0103 r\u0103m\u00e2n op\u021biunea a 95% dintre familiile din \u021b\u0103rile dezvoltate, \u00een principal pentru confort. Pia\u021ba global\u0103 este evaluat\u0103 la peste 60 de miliarde de dolari anual, iar segmentul dedicat adul\u021bilor se extinde rapid, cu o valoare estimat\u0103 de 19 miliarde de dolari p\u00e2n\u0103 \u00een 2031. Provoc\u0103ri similare apar \u0219i \u00een cazul produselor de igien\u0103 intim\u0103, care sunt fabricate din materiale comparabile.<\/p>\n<p>Impactul scutecelor de unic\u0103 folosin\u021b\u0103 este \u0219i mai grav \u00een \u021b\u0103rile \u00een curs de dezvoltare, unde lipsa infrastructurii de gestionare a de\u0219eurilor le face \u0219i mai greu de eliminat. De pild\u0103, \u00een Indonezia, un raport al B\u0103ncii Mondiale ar\u0103ta c\u0103, \u00een 2018, peste 20% din de\u0219eurile g\u0103site \u00een ape erau scutece. Fibre de plastic (probabil provenite din scutece) au fost descoperite \u00een stomacul pe\u0219tilor din r\u00e2urile din Java, iar pescarii din Africa de Vest m\u0103rturiseau, la acea vreme, c\u0103 g\u0103sesc sute de scutece de-a lungul coastelor.<\/p>\n<h2>O problem\u0103 care nu dispare nici dup\u0103 500 de ani<\/h2>\n<p>Cercet\u0103ri recente sugereaz\u0103 \u0219i c\u0103 unele scutece con\u021bin substan\u021be chimice toxice care pot afecta s\u0103n\u0103tatea copiilor \u0219i a mediului.<\/p>\n<p>Potrivit Agen\u021biei Americane pentru Protec\u021bia Mediului (EPA), doar \u00een Statele Unite, \u00een anul 2018, au fost aruncate aproximativ 4 milioane de tone de scutece, f\u0103r\u0103 posibilitate de reciclare sau compostare. <\/p>\n<p>La nivel global, de\u0219eurile provenite din scutece de unic\u0103 folosin\u021b\u0103 ajung la circa 40 de milioane de tone anual, acestea fiind printre cele mai frecvente \u0219i mai dificil de eliminat de\u0219euri plastice din gospod\u0103rii. De asemenea, datele arat\u0103 c\u0103 durata estimat\u0103 de descompunere natural\u0103 a unui scutec este de peste 500 de ani, ceea ce \u00eenseamn\u0103 c\u0103 primele scutece produse \u00eenc\u0103 se afl\u0103 \u00een gropile de gunoi.<\/p>\n<p>Pentru a r\u0103spunde acestei provoc\u0103ri, cofondatorul Hiro Technologies, Tero Isokauppila, antreprenor finlandez cunoscut \u0219i pentru compania Four Sigmatic, specializat\u0103 \u00een produse pe baz\u0103 de ciuperci medicinale,\u00a0a apelat la un principiu simplu din natur\u0103. Peste 100 de specii sunt deja cunoscute pentru abilitatea de a descompune plasticul, iar unele au fost testate \u00een laborator.<\/p>\n<p>Aceasta este ideea din spatele noului produs lansat de Hiro Technologies, un start-up din Austin, Texas, care comercializeaz\u0103 scutece de unic\u0103 folosin\u021b\u0103 \u00eenso\u021bite de un plicule\u021b cu ciuperci alese pentru capacitatea lor de a \u201edigera\u201d plasticul dup\u0103 utilizare, transmite Reuters. Rolul acestora este de a declan\u0219a procesul de descompunere a plasticului, imediat dup\u0103 ce scutecul a fost folosit \u0219i aruncat.<\/p>\n<h2>Ciupercile care \u201em\u0103n\u00e2nc\u0103\u201d plastic<\/h2>\n<p>Potrivit companiei, umezeala din scutec declan\u0219eaz\u0103 procesul de activare a ciupercilor, care \u00eencep s\u0103 degradeze plasticul dup\u0103 una-dou\u0103 s\u0103pt\u0103m\u00e2ni. Nou\u0103 luni mai t\u00e2rziu, resturile organice se transform\u0103 \u00eentr-un \u201ecompost\u201d asem\u0103n\u0103tor solului, pe care fondatorii \u00eel numesc \u201eplastic digerat\u201d. <\/p>\n<p><i>\u201eCiupercile au evoluat de-a lungul a milioane de ani pentru a descompune lignina din arbori, un compus extrem de rezistent. Structura chimic\u0103 a ligninei seam\u0103n\u0103 cu cea a plasticului, a\u0219a c\u0103 le-am oferit un alt tip de copac, respectiv scutecul<\/i>\u201d, a explicat Isokauppila, citat de Reuters.\u00a0<\/p>\n<p>Lignina este un compus natural care face parte din structura lemnului \u0219i \u00eei ofer\u0103 rezisten\u021b\u0103. Datorit\u0103 asem\u0103n\u0103rii chimice dintre lignin\u0103 \u0219i plastic, ciupercile capabile s\u0103 degradeze arborii pot fi \u201eredirec\u021bionate\u201d spre de\u0219eurile moderne, cum ar fi scutecele.<\/p>\n<p>Produsul, denumit MycoDigestible Diaper, este disponibil online, sub form\u0103 de kit s\u0103pt\u0103m\u00e2nal, la pre\u021bul de 35 de dolari. Compania inten\u021bioneaz\u0103 s\u0103 extind\u0103 conceptul \u0219i c\u0103tre alte produse de unic\u0103 folosin\u021b\u0103, precum scutecele pentru adul\u021bi sau articolele de igien\u0103 feminin\u0103.<\/p>\n<p>Cofondatoarea Hiro Technologies, Miki Agrawal, cunoscut\u0103 pentru lansarea brandului Thinx spune c\u0103 interesul pentru produs a fost ridicat, at\u00e2t <a href=\"https:\/\/adevarul.ro\/stil-de-viata\/viata-sanatoasa\/tara-in-care-din-ce-in-ce-mai-multi-adulti-poarta-2367887.html\">din partea consumatorilor<\/a>, c\u00e2t \u0219i a investitorilor. Totu\u0219i, precizeaz\u0103 c\u0103 acesta se afl\u0103 \u00eenc\u0103 \u00een faza de testare \u00een medii variate, pentru a demonstra capacitatea real\u0103 de biodegradare \u00een condi\u021bii naturale. <i>\u201eC\u00e2nd arunci ceva, nimeni nu se \u00eentreab\u0103 unde ajunge de fapt acel \u00abceva\u00bb. Adev\u0103rul este c\u0103 planeta \u00ee\u0219i aminte\u0219te tot\u201d<\/i>, a mai spus Miki Agrawal.<\/p>\n<\/p><\/div>\n<p><a href=\"https:\/\/adevarul.ro\/stiri-interne\/societate\/un-start-up-din-texas-vinde-scutece-cu-ciuperci-2455804.html\" class=\"button purchase\" rel=\"nofollow noopener\" target=\"_blank\">Read More<\/a><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Scutecele de unic\u0103 folosin\u021b\u0103 ajung la groapa de gunoi \u0219i r\u0103m\u00e2n acolo sute de ani. Un start-up din Texas vrea s\u0103 schimbe asta cu un [&hellip;]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":5710,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_monsterinsights_skip_tracking":false,"_monsterinsights_sitenote_active":false,"_monsterinsights_sitenote_note":"","_monsterinsights_sitenote_category":0,"footnotes":""},"categories":[6],"tags":[],"class_list":["post-5709","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-popular"],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/5709","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=5709"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/5709\/revisions"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media\/5710"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=5709"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=5709"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=5709"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}