{"id":5371,"date":"2025-06-22T06:06:58","date_gmt":"2025-06-22T06:06:58","guid":{"rendered":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/2025\/06\/22\/22-iunie-ziua-in-care-a-murit-maria-tanase-supranumita-pasarea-maiastra-simbol-al-cantecului-popular-romanesc\/"},"modified":"2025-06-22T06:06:58","modified_gmt":"2025-06-22T06:06:58","slug":"22-iunie-ziua-in-care-a-murit-maria-tanase-supranumita-pasarea-maiastra-simbol-al-cantecului-popular-romanesc","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/2025\/06\/22\/22-iunie-ziua-in-care-a-murit-maria-tanase-supranumita-pasarea-maiastra-simbol-al-cantecului-popular-romanesc\/","title":{"rendered":"22 iunie: Ziua \u00een care a murit Maria T\u0103nase, supranumit\u0103 \u201ePas\u0103rea m\u0103iastr\u0103\u201c, simbol al c\u00e2ntecului popular rom\u00e2nesc"},"content":{"rendered":"<div>\n<p>Pe 22 iunie 2022, \u00eenot\u0103torul David Popovici devenea, la Budapesta, cel mai t\u00e2n\u0103r campion mondial la 100 metri liber. \u00cen aceea\u0219i zi, \u00een 1941, Armata Rom\u00e2n\u0103 a declan\u015fat opera\u0163iunile militare pentru eliberarea Basarabiei \u015fi Bucovinei de Nord de sub ocupa\u0163ia sovietic\u0103.<\/p>\n<div><picture loading=\"eager\" width=\"1400\" height=\"750\" alt=\"Se \u00eemplinesc 62 de ani de la moartea marii artiste Maria T\u0103nase Foto: Arhiv\u0103\"><source type=\"image\/webp\"  media=\"(min-width: 1400px)\"><source type=\"image\/webp\"  media=\"(min-width: 1000px)\"><source type=\"image\/webp\"  media=\"(min-width: 700px)\"><source type=\"image\/jpeg\"  media=\"(min-width: 1400px)\"><source type=\"image\/jpeg\"  media=\"(min-width: 1000px)\"><source type=\"image\/jpeg\"  media=\"(min-width: 700px)\"><img fetchpriority=\"high\" decoding=\"async\" src=\"https:\/\/cdn.adh.reperio.news\/image-e\/ed4f35f1-bc64-4ce0-9d87-d0a2dea98a7c\/index.jpeg?p=a%3D1%26co%3D1.05%26w%3D700%26h%3D750%26r%3Dcontain%26f%3Dwebp\" alt=\"Se \u00eemplinesc 62 de ani de la moartea marii artiste Maria T\u0103nase Foto: Arhiv\u0103\" width=\"1400\" height=\"750\" loading=\"eager\"><\/picture>\n<p>Se \u00eemplinesc 62 de ani de la moartea marii artiste Maria T\u0103nase Foto: Arhiv\u0103<\/p>\n<\/div>\n<h2>1902: S-a n\u0103scut Alexandru Ghika, matematician rom\u00e2n<\/h2>\n<p>Alexandru Ghika s-a n\u0103scut la 22 iunie 1902, \u00een Bucure\u0219ti. El a fost un matematician \u0219i profesor universitar rom\u00e2n, fondatorul<br \/>\n\u0219colii rom\u00e2ne\u0219ti de analiz\u0103 func\u021bional\u0103\u2060.<\/p>\n<p>A f\u0103cut parte din<br \/>\n\u0219coala matematic\u0103 ini\u021biat\u0103 de c\u0103tre Gheorghe \u021ai\u021beica, Dimitrie Pompeiu \u0219i<br \/>\nTraian Lalescu.<\/p>\n<p>Activitatea sa<br \/>\n\u0219tiin\u021bific\u0103 este una bogat\u0103. Contribu\u021biile sale se refer\u0103 la analiza func\u021bional\u0103, unde a<br \/>\nintrodus no\u021biunile de func\u021bie cvasianalitic\u0103 general\u0103, paranorm\u0103, poliedroid<br \/>\nconvex, modul unitar topologic, precum \u0219i opera\u021biile topologice de limit\u0103<br \/>\nproiectiv\u0103, limit\u0103 inductiv\u0103, reuniune \u0219i intersec\u021bie topologic\u0103 de spa\u021bii<br \/>\nlocal convexe.<\/p>\n<div><picture loading=\"lazy\" width=\"1400\" height=\"750\" alt=\"Alexandru Ghika Foto: Arhiv\u0103\"><source type=\"image\/webp\"  media=\"(min-width: 1400px)\"><source type=\"image\/webp\"  media=\"(min-width: 1000px)\"><source type=\"image\/webp\"  media=\"(min-width: 700px)\"><source type=\"image\/jpeg\"  media=\"(min-width: 1400px)\"><source type=\"image\/jpeg\"  media=\"(min-width: 1000px)\"><source type=\"image\/jpeg\"  media=\"(min-width: 700px)\"><img decoding=\"async\" src=\"https:\/\/cdn.adh.reperio.news\/image-6\/62a24432-9a1f-4512-b988-36df6f3fb5a0\/index.jpeg?p=a%3D1%26co%3D1.05%26w%3D700%26h%3D750%26r%3Dcontain%26c%3D0%252C0%252C0.988%252C0.883%26f%3Dwebp\" alt=\"Alexandru Ghika Foto: Arhiv\u0103\" width=\"1400\" height=\"750\" loading=\"lazy\"><\/picture>\n<p>Alexandru Ghika Foto: Arhiv\u0103<\/p>\n<\/div>\n<p>A introdus \u00een<br \/>\n\u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2ntul rom\u00e2nesc studiul analizei func\u021bionale, o disciplin\u0103 p\u00e2n\u0103 atunci<br \/>\nnou\u0103 pe plan mondial. A introdus, \u00een aceast\u0103 specialitate, o serie de no\u021biuni<br \/>\nnoi, cum ar fi puncte periferice \u0219i puncte intersti\u021biale, preluate apoi \u00een<br \/>\ntratate din \u00eentreaga lume.<\/p>\n<h2>1911: A avut loc \u00eencoronarea regelui George al V-lea al Regatului Unit al Marii Britanii \u015fi Irlandei<\/h2>\n<p>George al V-lea (George Frederick Ernest<br \/>\nAlbert; n. 3 iunie 1865 \u2013 d. 20 ianuarie 1936) a fost primul monarh britanic al<br \/>\nCasei de Windsor, care a fost creat\u0103 din Casa de Saxa-Coburg-Gotha. <\/p>\n<p>A fost primul \u00eemp\u0103rat al Indiei \u015fi primul rege al Statelor<br \/>\nLibere Irlandeze. A domnit din 6 mai 1910 p\u00e2n\u0103 la moartea sa \u00een 1936. La 6 mai<br \/>\n1910, Eduard al VII-lea a murit iar Prin\u0163ul de Wales a devenit regele George al<br \/>\nV-lea.<\/p>\n<div><picture loading=\"lazy\" width=\"1400\" height=\"750\" alt=\"\u00cencoronarea regelui George al V-lea\"><source type=\"image\/webp\"  media=\"(min-width: 1400px)\"><source type=\"image\/webp\"  media=\"(min-width: 1000px)\"><source type=\"image\/webp\"  media=\"(min-width: 700px)\"><source type=\"image\/jpeg\"  media=\"(min-width: 1400px)\"><source type=\"image\/jpeg\"  media=\"(min-width: 1000px)\"><source type=\"image\/jpeg\"  media=\"(min-width: 700px)\"><img decoding=\"async\" src=\"https:\/\/cdn.adh.reperio.news\/image-b\/b59d8499-e6eb-43fd-922b-71477e1d6564\/index.jpeg?p=a%3D1%26co%3D1.05%26w%3D700%26h%3D750%26r%3Dcontain%26f%3Dwebp\" alt=\"\u00cencoronarea regelui George al V-lea\" width=\"1400\" height=\"750\" loading=\"lazy\"><\/picture>\n<p>\u00cencoronarea regelui George al V-lea<\/p>\n<\/div>\n<p>\u00cen 1911, regele George al V-lea \u0219i Rregina Maria au c\u0103l\u0103torit \u00een India unde a avut<br \/>\nloc ceremonia de \u00eencoronare ca \u00eemp\u0103rat \u015fi \u00eemp\u0103r\u0103teas\u0103 a Indiei.<\/p>\n<h2>1913:\u00a0A murit poetul rom\u00e2n \u015etefan Octavian Iosif<\/h2>\n<p>\u0218tefan Octavian Iosif s-a n\u0103scut pe 11 octombrie 1875, \u00een Bra\u0219ov. El a fost un poet \u0219i traduc\u0103tor rom\u00e2n, membru fondator<br \/>\nal\u00a0Societ\u0103\u021bii Scriitorilor Rom\u00e2ni.<\/p>\n<div><picture loading=\"lazy\" width=\"1400\" height=\"750\" alt=\"Poetul \u015etefan Octavian Iosif FOTO: Arhiv\u0103\"><source type=\"image\/webp\"  media=\"(min-width: 1400px)\"><source type=\"image\/webp\"  media=\"(min-width: 1000px)\"><source type=\"image\/webp\"  media=\"(min-width: 700px)\"><source type=\"image\/jpeg\"  media=\"(min-width: 1400px)\"><source type=\"image\/jpeg\"  media=\"(min-width: 1000px)\"><source type=\"image\/jpeg\"  media=\"(min-width: 700px)\"><img decoding=\"async\" src=\"https:\/\/cdn.adh.reperio.news\/image-7\/7e5866c1-38f4-4db9-842e-008176a2cb5b\/index.jpeg?p=a%3D1%26co%3D1.05%26w%3D700%26h%3D750%26r%3Dcontain%26f%3Dwebp\" alt=\"Poetul \u015etefan Octavian Iosif FOTO: Arhiv\u0103\" width=\"1400\" height=\"750\" loading=\"lazy\"><\/picture>\n<p>Poetul \u015etefan Octavian Iosif FOTO: Arhiv\u0103<\/p>\n<\/div>\n<p>A fost redactor, \u00eenc\u0103 de la \u00eenfiin\u0163are, al revistei\u00a0<i>S\u0103m\u0103n\u0103torul<\/i>\u00a0(1901)<br \/>\na lui Nicolae Iorga, a colaborat \u015fi la\u00a0<i>Adev\u0103rul, Adev\u0103rul ilustrat,<br \/>\nConvorbiri literare, Cump\u0103na<\/i>\u00a0(al c\u0103rei fondator este, al\u0103turi de<br \/>\nMihail Sadoveanu, Dimitrie Anghel \u015fi Ilarie Chendi),\u00a0<i>Curierul literar,<br \/>\nEpoca, Epoca literar\u0103, Familia, Floare albastr\u0103, Literatur\u0103 \u015fi art\u0103 rom\u00e2n\u0103,<br \/>\nPagini literare, Ramuri, Via\u0163a, Via\u0163a Rom\u00e2neasc\u0103.<\/i><\/p>\n<p>\u00cen 1897, vede lumina tiparului primul s\u0103u volum de poezii originale, intitulat ,,Versuri\u201d. Au urmat volumele: \u201ePatriarhale\u201d (1901); \u201ePoezii. 1901-1902\u201d (1902); \u201eCredin\u0163e\u201d (1905); \u201eDin zile mari\u201d (1905); \u201eZorile\u201d (1907); \u201eLegenda funigeilor\u201d (1907) \u2013 poem dramatic, scris \u00een colaborare cu D. Anghel; \u201ePoezii. 1893-1908\u201d (1908); \u201eCometa\u201d (1908) \u2013 scris \u00een colaborare cu D. Anghel; \u201eCaleidoscopul lui A. Mirea\u201d (\u00een colaborare cu D. Anghel, I-II, 1908-1910); \u201eCarmen saeculare\u201d (1909) \u2013 poem istoric, scris \u00een colaborare cu D. Anghel; \u201eCire\u015ful lui Lucullus\u201d (1910) \u2013 schi\u0163e, \u00een colaborare cu D. Anghel; \u201ePortrete\u201d (1910) \u2013 scris \u00een colaborare cu D. Anghel; \u201eC\u00e2ntece\u201d (1912).<\/p>\n<p> \u015et. O. Iosif a murit la\u00a0Spitalul Col\u0163ea, din Bucure\u0219ti, \u00een urma unui atac de congestie, la 22 iunie 1913.<i><\/i><\/p>\n<h2>1941: Opera\u0163iunile militare pentru eliberarea Basarabiei \u015fi Bucovinei de Nord<\/h2>\n<p>\u00cen noaptea de 21\/22<br \/>\niunie, ora 24.00, Armata Rom\u00e2n\u0103 a declan\u015fat opera\u0163iunile militare pentru<br \/>\neliberarea Basarabiei \u015fi Bucovinei de Nord de sub ocupa\u0163ia sovietic\u0103.<\/p>\n<div><picture loading=\"lazy\" width=\"1400\" height=\"750\" alt=\"Mare\u0219alul Antonescu a dat ordinul: \u201eOsta\u0219i rom\u00e2ni, v\u0103 ordon trece\u021bi Prutul\u201d FOTO: Arhiv\u0103\"><source type=\"image\/webp\"  media=\"(min-width: 1400px)\"><source type=\"image\/webp\"  media=\"(min-width: 1000px)\"><source type=\"image\/webp\"  media=\"(min-width: 700px)\"><source type=\"image\/jpeg\"  media=\"(min-width: 1400px)\"><source type=\"image\/jpeg\"  media=\"(min-width: 1000px)\"><source type=\"image\/jpeg\"  media=\"(min-width: 700px)\"><img decoding=\"async\" src=\"https:\/\/cdn.adh.reperio.news\/image-e\/efbb0a57-ab51-4f71-abd5-554b9f71f2ac\/index.jpeg?p=a%3D1%26co%3D1.05%26w%3D700%26h%3D750%26r%3Dcontain%26f%3Dwebp\" alt=\"Mare\u0219alul Antonescu a dat ordinul: \u201eOsta\u0219i rom\u00e2ni, v\u0103 ordon trece\u021bi Prutul\u201d FOTO: Arhiv\u0103\" width=\"1400\" height=\"750\" loading=\"lazy\"><\/picture>\n<p>Mare\u0219alul Antonescu a dat ordinul: \u201eOsta\u0219i rom\u00e2ni, v\u0103 ordon trece\u021bi Prutul\u201d FOTO: Arhiv\u0103<\/p>\n<\/div>\n<p>Ocupa\u021bia sovietic\u0103<br \/>\na fost \u00eentrerupt\u0103, pentru scurt\u0103 vreme, \u00een 1941, dup\u0103 ce Rom\u00e2nia al\u0103turi de<br \/>\nGermania a declan\u0219at opera\u021biunile militare de eliberare a teritoriilor ocupate<br \/>\nde URSS ca parte a Opera\u021biunii Barbarossa, dar teritoriile au fost \u00een cele din<br \/>\nurm\u0103 reocupate de sovietici \u00een 1944.<\/p>\n<p>Basarabia este<br \/>\ndenumirea dat\u0103 de Imperiul Rus \u00een 1812 teritoriului voievodatului Moldovei<br \/>\ndintre Prut \u0219i Nistru anexat prin Tratatul de la Bucure\u0219ti din 1812, odat\u0103 cu<br \/>\nraiaua Hotinului \u0219i cu Basarabia istoric\u0103 (\u00een limba turc\u0103 Bugeac) cedate de<br \/>\nImperiul Otoman dup\u0103 semnarea tratatului de pace de la Bucure\u0219ti din anul 1812<br \/>\n\u00een urma \u00eencheierii r\u0103zboiului ruso-turc (1806\u20131812). Faptul c\u0103 a fost cedat<br \/>\nRusiei \u0219i o parte din teritoriul voievodatului, \u00een ciuda tratatului ruso-otoman<br \/>\ncare garanta integritatea Moldovei, se datoreaz\u0103 dib\u0103ciei negociatorului<br \/>\nfrancez Gaspard Louis de Langeron care slujea interesele \u021barului.<\/p>\n<div data-props=\"%7B%22data%22%3A%7B%22caption%22%3A%22%22%2C%22embed%22%3A%22https%3A%2F%2Fwww.youtube.com%2Fembed%2F4WbGpsGrSF0%22%2C%22height%22%3A320%2C%22service%22%3A%22youtube%22%2C%22source%22%3A%22https%3A%2F%2Fwww.youtube.com%2Fwatch%3Fv%3D4WbGpsGrSF0%22%2C%22width%22%3A580%7D%2C%22id%22%3A%22m6UnYUnzXC%22%2C%22type%22%3A%22embed%22%2C%22lines%22%3A10%2C%22linesAbove%22%3A156%2C%22index%22%3A24%2C%22paragraphsAbove%22%3A15%2C%22percentage%22%3A0.4%2C%22linesBellow%22%3A234%7D\" data-context=\"%7B%22parentBlockColumnCount%22%3A%7B%22value%22%3A0%2C%22type%22%3A%22store%2Freadable%22%7D%2C%22parentBlockBackgroundColor%22%3A%7B%22type%22%3A%22store%2Freadable%22%7D%7D\" data-component=\"EditorEmbedViewDefault\">\n<p><iframe src=\"https:\/\/www.youtube.com\/embed\/4WbGpsGrSF0\" width=\"580\" allowfullscreen title=\"embed media\" loading=\"lazy\"><\/iframe><\/p>\n<\/div>\n<p><a href=\"https:\/\/adevarul.ro\/stiri-locale\/constanta\/fost-diplomat-cand-spun-bucovina-ma-gandesc-la-2223597.html\">Bucovina\u00a0este<br \/>\no regiune istoric\u0103 <\/a>ce cuprinde un teritoriu de 10.443 km\u00b2 care acoper\u0103 zona<br \/>\nadiacent\u0103 ora\u0219elor Cajvana, C\u00e2mpulung Moldovenesc, Gura Humorului, Frasin,<br \/>\nMili\u0219\u0103u\u021bi, R\u0103d\u0103u\u021bi, Siret, Solca, Suceava, Vatra Dornei \u0219i Vicovu de Sus din<br \/>\nRom\u00e2nia, precum \u0219i Cern\u0103u\u021bi, Cozmeni, Zastavna, V\u0103\u0219c\u0103u\u021bi pe Ceremu\u0219, Vijni\u021ba,<br \/>\nSadagura \u0219i Storojine\u021b din Ucraina.<\/p>\n<p>Bucovina a c\u0103p\u0103tat<br \/>\no identitate distinct\u0103 de Moldova dup\u0103 ce zona a fost anexat\u0103 de Monarhia<br \/>\nHabsburgic\u0103 \u00een 1774.<\/p>\n<h2>1949: S-a n\u0103scut Meryl Streep, actri\u021b\u0103 american\u0103<\/h2>\n<p>Mary Louise Streep s-a n\u0103scut la 22 iunie 1949, \u00een Summit, statul New Jersey. Cunoscut\u0103 mai ales sub numele de actri\u021b\u0103 Meryl Streep, aceasta a fost nominalizat\u0103 la Premiile Academiei Americane de 21 de ori \u015fi a c\u00e2\u015ftigat Oscarul de trei ori. <\/p>\n<p>Actri\u021ba a fost recompensat\u0103 de trei ori cu prestigioasa statuet\u0103 (\u00een 1979, pentru rolul Johanna Kramer din filmul Kramer contra Kramer, \u00een 1982, pentru rolul Sofiei din filmul Alegerea Sofiei \u0219i \u00een 2011 pentru rolul Margaret Thatcher din filmul The Iron Lady).<\/p>\n<div data-props=\"%7B%22data%22%3A%7B%22caption%22%3A%22%22%2C%22embed%22%3A%22https%3A%2F%2Fwww.youtube.com%2Fembed%2FjX398kx-OCM%22%2C%22height%22%3A320%2C%22service%22%3A%22youtube%22%2C%22source%22%3A%22https%3A%2F%2Fwww.youtube.com%2Fwatch%3Fv%3DjX398kx-OCM%22%2C%22width%22%3A580%7D%2C%22id%22%3A%22RDJn4Np4p3%22%2C%22type%22%3A%22embed%22%2C%22lines%22%3A10%2C%22linesAbove%22%3A191%2C%22index%22%3A30%2C%22paragraphsAbove%22%3A19%2C%22percentage%22%3A0.4897435897435897%2C%22linesBellow%22%3A199%7D\" data-context=\"%7B%22parentBlockColumnCount%22%3A%7B%22value%22%3A0%2C%22type%22%3A%22store%2Freadable%22%7D%2C%22parentBlockBackgroundColor%22%3A%7B%22type%22%3A%22store%2Freadable%22%7D%7D\" data-component=\"EditorEmbedViewDefault\">\n<p><iframe src=\"https:\/\/www.youtube.com\/embed\/jX398kx-OCM\" width=\"580\" allowfullscreen title=\"embed media\" loading=\"lazy\"><\/iframe><\/p>\n<\/div>\n<p>\u00cen 2011 prime\u015fte numeroase aprecieri pentru performan\u0163a din \u201eThe Iron Lady\u201d (Doamna de fier), unde o \u00eenf\u0103\u0163i\u015feaz\u0103 pe Margaret Thatcher, fostul premier al Marii Britanii. Rolul \u00eei aduce al treilea premiu Oscar, \u00een 2012, \u015fi un Glob de aur. La discursul sus\u0163inut la primirea premiului Oscar, Meryl Streep a m\u0103rturisit: \u201e<i>C\u00e2nd mi-au spus numele, am avut sentimentul c\u0103 aud jum\u0103tate din America spun\u00e2nd\u00a0<\/i>\u00ab<i>oh, nu, de ce ea din nou?<\/i>\u00bb\u201d.<\/p>\n<p>Meryl Streep a fost<br \/>\nnominalizat\u0103 de 31 de ori Golden Globe, c\u00e2\u0219tig\u00e2nd opt &#8211; mai multe nominaliz\u0103ri<br \/>\n\u0219i c\u00e2\u0219tiguri dec\u00e2t orice alt actor sau actri\u021b\u0103 din \u00eentreaga istorie a<br \/>\npremiului. Streep a fost recompensat\u0103 cu primirea a trei Primetime Emmy Awards,<br \/>\nrespectiv nominalizat\u0103 de 15 ori pentru Premiul BAFTA \u0219i de 17 ori pentru<br \/>\nScreen Actors Guild Awards, c\u00e2\u0219tig\u00e2nd fiecare de dou\u0103 ori.<\/p>\n<div><picture loading=\"lazy\" width=\"1400\" height=\"750\" alt=\"Mary Louise Streep \u00eempline\u0219te 76 de ani Foto: Arhiv\u0103\"><source type=\"image\/webp\"  media=\"(min-width: 1400px)\"><source type=\"image\/webp\"  media=\"(min-width: 1000px)\"><source type=\"image\/webp\"  media=\"(min-width: 700px)\"><source type=\"image\/jpeg\"  media=\"(min-width: 1400px)\"><source type=\"image\/jpeg\"  media=\"(min-width: 1000px)\"><source type=\"image\/jpeg\"  media=\"(min-width: 700px)\"><img decoding=\"async\" src=\"https:\/\/cdn.adh.reperio.news\/image-e\/e16c631e-4919-47ae-b865-04dc3ad8c39d\/index.jpeg?p=a%3D1%26co%3D1.05%26w%3D700%26h%3D750%26r%3Dcontain%26f%3Dwebp\" alt=\"Mary Louise Streep \u00eempline\u0219te 76 de ani Foto: Arhiv\u0103\" width=\"1400\" height=\"750\" loading=\"lazy\"><\/picture>\n<p>Mary Louise Streep \u00eempline\u0219te 76 de ani Foto: Arhiv\u0103<\/p>\n<\/div>\n<p>Adesea descris\u0103 ca<br \/>\nfiind \u201ecea mai bun\u0103 actri\u021b\u0103 a genera\u021biei sale\u201d, Streep este de asemenea recunoscut\u0103 pentru<br \/>\nversatilitatea sa interpretativ\u0103 de tip \u201ecameleonic\u201d \u0219i, \u00een particular pentru<br \/>\nadaptarea \u0219i credibilitatea cu care folose\u0219te diferite accente ale diferitelor<br \/>\nlimbi native ale personajelor interpretate.<\/p>\n<h2>1961: A murit Maria de Rom\u00e2nia, regina a Iugoslaviei, fiica regelui Ferdinand al Rom\u00e2niei \u015fi so\u0163ia regelui Alexandru I al Iugoslaviei<\/h2>\n<p>Alte\u0163a Sa Regal\u0103 Principesa Maria a Rom\u00e2niei (Mignon) s-a n\u0103scut la Gotha, la 27 decembrie 1899\/ 8 ianuarie 1900. <\/p>\n<p>Principesa Maria (alintat\u0103 M\u0103rioara \u015fi Mignon), fire sensibil\u0103 \u015fi melancolic\u0103, a copil\u0103rit la Bucure\u015fti \u015fi la Sinaia, c\u0103l\u0103torind, c\u0103l\u0103rind, citind, pict\u00e2nd, \u00eenv\u0103\u0163\u00e2nd limbi str\u0103ine \u015fi c\u00e2nt\u00e2nd la pian. P\u00e2n\u0103 la 18 ani, a luat lec\u0163ii private de la ilu\u015ftri profesori, printre care Nicolae Iorga. Mama ei, Regina Maria a Rom\u00e2niei, scria: \u201e<i>Mignon era toat\u0103 numai z\u00e2mbete \u015fi bl\u00e2nde\u0163e; se mul\u0163umea cu orice (\u2026) f\u0103r\u0103 a ar\u0103ta vreodat\u0103 dorin\u0163a de a porunci sau de a domina. Firea ei era pl\u0103m\u0103dit\u0103 din bl\u00e2nde\u0163e \u015fi r\u0103bdare cu un oarecare amestec de indolen\u0163\u0103 (\u2026) Niciodat\u0103 nu se jeluia de nimeni, nici nu se sup\u0103ra, ochii ei prelungi \u015fi alba\u015ftri aveau o privire lini\u015ftit\u0103 \u015fi \u00eeng\u0103duitoare (\u2026) Mignon avea aproape o r\u0103bdare de \u0163\u0103ran (\u2026) o iubeam cu dragostea unei leoaice pentru puii ei<\/i>\u201d, potrivit casamajestatiisale.ro.\u00a0\u00a0<\/p>\n<div><picture loading=\"lazy\" width=\"1400\" height=\"750\" alt=\"Maria de Rom\u00e2nia, regina a Iugoslaviei, fiica regelui Ferdinand FOTO: Wikimedia\"><source type=\"image\/webp\"  media=\"(min-width: 1400px)\"><source type=\"image\/webp\"  media=\"(min-width: 1000px)\"><source type=\"image\/webp\"  media=\"(min-width: 700px)\"><source type=\"image\/png\"  media=\"(min-width: 1400px)\"><source type=\"image\/png\"  media=\"(min-width: 1000px)\"><source type=\"image\/png\"  media=\"(min-width: 700px)\"><img decoding=\"async\" src=\"https:\/\/cdn.adh.reperio.news\/image-8\/82e7c114-b5af-4c26-843e-71b69f4fd2d5\/index.png?p=a%3D1%26co%3D1.05%26w%3D700%26h%3D750%26r%3Dcontain%26f%3Dwebp\" alt=\"Maria de Rom\u00e2nia, regina a Iugoslaviei, fiica regelui Ferdinand FOTO: Wikimedia\" width=\"1400\" height=\"750\" loading=\"lazy\"><\/picture>\n<p>Maria de Rom\u00e2nia, regina a Iugoslaviei, fiica regelui Ferdinand FOTO: Wikimedia<\/p>\n<\/div>\n<p>S-a c\u0103s\u0103torit la Belgrad, la 8 iunie 1922, cu Regele Alexandru I al Iugoslaviei, care avea s\u0103 fie asasinat \u00een 1934.\u00a0Regelui Alexandru i-a succedat la tron fiul lui, Petru, care avea 11 ani, iar Maria a devenit Regina-mam\u0103 a Iugoslaviei. P\u00e2n\u0103 la v\u00e2rsta de 18 ani, Petru al II-lea a domnit prin Regen\u0163\u0103. El a fost \u00eendep\u0103rtat de la Tron \u00een 1945, cu ajutorul trupelor sovietice, iar republica popular\u0103 a fost proclamat\u0103, la 29 noiembrie 1945, sub dictatura lui Tito. Nepotul Mariei, Principele Mo\u015ftenitor Alexandru al II-lea, n\u0103scut \u00een 1945 ca fiu al Regelui Petru al II-lea \u015fi botezat de Regele George al VI-lea al Marii Britanii \u015fi de Principesa Elisabeta, actuala Regin\u0103 Elisabeta a II-a, este ast\u0103zi \u015feful Casei Regale a Serbiei.<\/p>\n<p>Regina Maria a Iugoslaviei, din care descinde actuala Familie Regal\u0103 a Serbiei, a murit  la Londra, la 22 iunie 1961.<\/p>\n<h2>1963: A murit Maria T\u0103nase, una dintre cele mai cunoscute interprete ale c\u00e2ntecului popular rom\u00e2nesc<\/h2>\n<p>Maria T\u0103nase, interpret\u0103 renumit\u0103 a c\u00e2ntecului popular rom\u00e2nesc, s-a n\u0103scut la Bucure\u015fti, la 25 septembrie 1913. Ea a fost<br \/>\no interpret\u0103 rom\u00e2n\u0103 de muzic\u0103 popular\u0103, u\u0219oar\u0103, l\u0103ut\u0103reasc\u0103, roman\u021be \u0219i teatru<br \/>\nde revist\u0103. A fost supranumit\u0103 \u201ePas\u0103rea m\u0103iastr\u0103\u201d, de c\u0103tre Nicolae Iorga, \u00een<br \/>\nanul 1938.<\/p>\n<p>Maria T\u0103nase a avut<br \/>\nun repertoriu extrem de vast ce-a cuprins c\u00e2ntece din toate regiunile Rom\u00e2niei<br \/>\n\u0219i din toate categoriile: doine, ora\u021bii de nunt\u0103, c\u00e2ntece de leag\u0103n, de joc<br \/>\n(hore, s\u00e2rbe, \u00eenv\u00e2rtite, jiene\u0219ti), de dragoste, de petrecere, l\u0103ut\u0103re\u0219ti,<br \/>\nsatirice, bocete. P\u00e2n\u0103 la \u00eenceputul anilor 1940 repertoriul i-a fost format de<br \/>\nHarry Brauner. O selec\u021bie de 20 de c\u00e2ntece din repertoriul artistei a fost<br \/>\npublicat\u0103 de Editura Muzical\u0103 \u00een 1963 \u00een bro\u0219ura C\u00e2ntecele mele \u2013 Maria T\u0103nase.<\/p>\n<div data-props=\"%7B%22data%22%3A%7B%22caption%22%3A%22%22%2C%22embed%22%3A%22https%3A%2F%2Fwww.youtube.com%2Fembed%2FKv7ZuBXD3Dc%22%2C%22height%22%3A320%2C%22service%22%3A%22youtube%22%2C%22source%22%3A%22https%3A%2F%2Fwww.youtube.com%2Fwatch%3Fv%3DKv7ZuBXD3Dc%22%2C%22width%22%3A580%7D%2C%22id%22%3A%22SszYN22j-g%22%2C%22type%22%3A%22embed%22%2C%22lines%22%3A10%2C%22linesAbove%22%3A297%2C%22index%22%3A44%2C%22paragraphsAbove%22%3A28%2C%22percentage%22%3A0.7615384615384615%2C%22linesBellow%22%3A93%7D\" data-context=\"%7B%22parentBlockColumnCount%22%3A%7B%22value%22%3A0%2C%22type%22%3A%22store%2Freadable%22%7D%2C%22parentBlockBackgroundColor%22%3A%7B%22type%22%3A%22store%2Freadable%22%7D%7D\" data-component=\"EditorEmbedViewDefault\">\n<p><iframe src=\"https:\/\/www.youtube.com\/embed\/Kv7ZuBXD3Dc\" width=\"580\" allowfullscreen title=\"embed media\" loading=\"lazy\"><\/iframe><\/p>\n<\/div>\n<p>Spre sf\u00e2r\u0219itul<br \/>\nanului 1940, Garda de Fier \u00eei interzice s\u0103 mai apar\u0103 \u00een public \u0219i, din ordinul<br \/>\nMinisterului Propagandei, au fost distruse toate discurile de patefon existente<br \/>\ncu Maria T\u0103nase \u00een discoteca Radiodifuziunii, precum \u0219i matri\u021bele acestora de<br \/>\nla casa de discuri Columbia, sub pretextul c\u0103 distorsionau folclorul rom\u00e2nesc<br \/>\nautentic.<\/p>\n<p>Adev\u0103ratul motiv a<br \/>\nfost faptul c\u0103 \u00een cercul de prieteni ai Mariei T\u0103nase se g\u0103seau \u0219i o serie de<br \/>\nintelectuali evrei sau democra\u021bi, ca etnomuzicologul Harry Brauner (cel care a<br \/>\ncules \u00een 1929 c\u00e2ntecul Cine iube\u0219te \u0219i las\u0103, frate al pictorului Victor<br \/>\nBrauner) \u0219i jurnalistul Stephan Roll (Gheorghe Dinu).<\/p>\n<div data-props=\"%7B%22data%22%3A%7B%22caption%22%3A%22%22%2C%22embed%22%3A%22https%3A%2F%2Fwww.youtube.com%2Fembed%2Fx5yPSsWJmW8%22%2C%22height%22%3A320%2C%22service%22%3A%22youtube%22%2C%22source%22%3A%22https%3A%2F%2Fwww.youtube.com%2Fwatch%3Fv%3Dx5yPSsWJmW8%22%2C%22width%22%3A580%7D%2C%22id%22%3A%2221J62PP8OV%22%2C%22type%22%3A%22embed%22%2C%22lines%22%3A10%2C%22linesAbove%22%3A319%2C%22index%22%3A47%2C%22paragraphsAbove%22%3A30%2C%22percentage%22%3A0.8179487179487179%2C%22linesBellow%22%3A71%7D\" data-context=\"%7B%22parentBlockColumnCount%22%3A%7B%22value%22%3A0%2C%22type%22%3A%22store%2Freadable%22%7D%2C%22parentBlockBackgroundColor%22%3A%7B%22type%22%3A%22store%2Freadable%22%7D%7D\" data-component=\"EditorEmbedViewDefault\">\n<p><iframe src=\"https:\/\/www.youtube.com\/embed\/x5yPSsWJmW8\" width=\"580\" allowfullscreen title=\"embed media\" loading=\"lazy\"><\/iframe><\/p>\n<\/div>\n<p>\u00cen prim\u0103vara lui<br \/>\n1963, fiind \u00eentr-un turneu la Hunedoara cu Taraful Gorjului, afl\u0103 c\u0103 este<br \/>\nbolnav\u0103 de cancer la pl\u0103m\u00e2ni. Se stinge din via\u021b\u0103 pe 22 iunie 1963, la Spitalul<br \/>\nFundeni, la v\u00e2rsta de 49 de ani.<\/p>\n<p><a href=\"https:\/\/adevarul.ro\/stil-de-viata\/magazin\/de-ce-a-murit-maria-tanase-un-sfert-din-populatia-2277945.html\">Un sfert din<br \/>\npopula\u021bia Bucure\u0219tiului a condus-o atunci pe ultimul drum<\/a>. F\u0103r\u00e2mi\u021b\u0103, cu<br \/>\nacordeonul \u201eMohner\u201d cu 120 de ba\u0219i, pe care i-l f\u0103cuse cadou Doamna, cum \u00eei<br \/>\nspunea\u00a0<a href=\"https:\/\/adevarul.ro\/showbiz\/vedete\/cum-s-a-apucat-margareta-paslaru-sa-cante-muzica-2228838.html\">Mariei<\/a>,<br \/>\ni-a c\u00e2ntat pl\u00e2ng\u00e2nd, pe drumul spre cimitir c\u00e2ntecul ei de tain\u0103, \u201eJalea<br \/>\n\u021aiganului\u201d.<\/p>\n<p>Maria T\u0103nase \u0219i-a<br \/>\ndorit s\u0103 plece din lumea asta \u00eembr\u0103cat\u0103 simplu, \u00een alb, \u0219i s\u0103 se odihneasc\u0103 pe<br \/>\nveci pe o pern\u0103 mare, alb\u0103, plin\u0103 cu petale de trandafiri din gr\u0103dina casei \u00een<br \/>\ncare a copil\u0103rit. <\/p>\n<p>\u201c<i>C\u0103l\u0103toria e<br \/>\nlung\u0103 \u0219i f\u0103r\u0103 \u00eentoarcere \u0219i vreau s\u0103 duc cu ea amintirea Livezii cu Duzi, s\u0103-mi<br \/>\nsprijin g\u00e2ndurile pe florile copil\u0103riei\u201d<\/i>, spunea pe patul de spital.<\/p>\n<h2>1987: A murit dansatorul Fred Astaire<\/h2>\n<p>Fred Astaire dup\u0103<br \/>\nnumele lui de botez Frederick Austerlitz, a fost un actor, dansator \u0219i c\u00e2nt\u0103re\u021b<br \/>\namerican. Dup\u0103 ce c\u00e2\u0219tig\u0103 c\u00e2teva premii Emmy \u00een anii 1950 &#8211; 1960, Astaire pune<br \/>\ndansul pe locul doi, \u00eencerc\u00e2nd s\u0103 se concentreze mai mult pe cariera de actor. <\/p>\n<p>A avut roluri \u00een<br \/>\nmulte filme, printre care : On the Beach (1959) \u0219i The Towering Inferno (1974),<br \/>\npentru care a fost nominalizat la Premiul Oscar.<\/p>\n<div data-props=\"%7B%22data%22%3A%7B%22caption%22%3A%22%22%2C%22embed%22%3A%22https%3A%2F%2Fwww.youtube.com%2Fembed%2FmxPgplMujzQ%22%2C%22height%22%3A320%2C%22service%22%3A%22youtube%22%2C%22source%22%3A%22https%3A%2F%2Fwww.youtube.com%2Fwatch%3Fv%3DmxPgplMujzQ%22%2C%22width%22%3A580%7D%2C%22id%22%3A%22m6Xnw6XdxR%22%2C%22type%22%3A%22embed%22%2C%22lines%22%3A10%2C%22linesAbove%22%3A362%2C%22index%22%3A55%2C%22paragraphsAbove%22%3A36%2C%22percentage%22%3A0.9282051282051282%2C%22linesBellow%22%3A28%7D\" data-context=\"%7B%22parentBlockColumnCount%22%3A%7B%22value%22%3A0%2C%22type%22%3A%22store%2Freadable%22%7D%2C%22parentBlockBackgroundColor%22%3A%7B%22type%22%3A%22store%2Freadable%22%7D%7D\" data-component=\"EditorEmbedViewDefault\">\n<p><iframe src=\"https:\/\/www.youtube.com\/embed\/mxPgplMujzQ\" width=\"580\" allowfullscreen title=\"embed media\" loading=\"lazy\"><\/iframe><\/p>\n<\/div>\n<p>\u00cen 1981, la aproape<br \/>\n10 ani de c\u00e2nd nu a mai dansat \u00een public, Astaire a primit un premiu pentru<br \/>\n\u00eentreaga activitate din partea Institutului American de Film. A \u00eencetat din<br \/>\nvia\u021b\u0103 \u00een anul 1987 ca urmare a unei pneumonii.<\/p>\n<h2>2022:\u00a0David Popovici\u00a0devine, la Budapesta, cel mai t\u00e2n\u0103r campion mondial la 100 m liber<\/h2>\n<p>Pe 22 iunie 2022, David Popovici a<br \/>\nadus Rom\u00e2niei singurul titlul al acestei probe, \u00een bazin olimpic la masculin,<br \/>\nseniori.<\/p>\n<div data-props=\"%7B%22data%22%3A%7B%22caption%22%3A%22%22%2C%22embed%22%3A%22https%3A%2F%2Fwww.youtube.com%2Fembed%2FikEKToCESGk%22%2C%22height%22%3A320%2C%22service%22%3A%22youtube%22%2C%22source%22%3A%22https%3A%2F%2Fwww.youtube.com%2Fwatch%3Fv%3DikEKToCESGk%22%2C%22width%22%3A580%7D%2C%22id%22%3A%22VX6wMO2E95%22%2C%22type%22%3A%22embed%22%2C%22lines%22%3A10%2C%22linesAbove%22%3A384%2C%22index%22%3A59%2C%22paragraphsAbove%22%3A38%2C%22percentage%22%3A0.9846153846153847%2C%22linesBellow%22%3A6%7D\" data-context=\"%7B%22parentBlockColumnCount%22%3A%7B%22value%22%3A0%2C%22type%22%3A%22store%2Freadable%22%7D%2C%22parentBlockBackgroundColor%22%3A%7B%22type%22%3A%22store%2Freadable%22%7D%7D\" data-component=\"EditorEmbedViewDefault\">\n<p><iframe src=\"https:\/\/www.youtube.com\/embed\/ikEKToCESGk\" width=\"580\" allowfullscreen title=\"embed media\" loading=\"lazy\"><\/iframe><\/p>\n<\/div>\n<p>Cu timpul de 47 sec.58\/100, t\u00e2n\u0103rul \u00eenot\u0103tor de doar 17 ani, este \u0219i<br \/>\ncel mai t\u00e2n\u0103r \u00eenot\u0103tor din istorie care reu\u0219e\u0219te dubla, 100\/200 m liber, <a href=\"https:\/\/adevarul.ro\/sport\/victorie-pentru-david-popovici-la-200-m-liber-in-2364830.html\">dup\u0103<br \/>\nce cu doar dou\u0103 zile mai devreme<\/a> urca pe cea mai \u00eenalt\u0103 treapt\u0103 a podiumului \u00een<br \/>\nproba de 200 m liber.<\/p>\n<\/p><\/div>\n<p><a href=\"https:\/\/adevarul.ro\/istoria-zilei\/22-iunie-ziua-in-care-a-murit-maria-tanase-2451301.html\" class=\"button purchase\" rel=\"nofollow noopener\" target=\"_blank\">Read More<\/a><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Pe 22 iunie 2022, \u00eenot\u0103torul David Popovici devenea, la Budapesta, cel mai t\u00e2n\u0103r campion mondial la 100 metri liber. \u00cen aceea\u0219i zi, \u00een 1941, Armata [&hellip;]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":5372,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_monsterinsights_skip_tracking":false,"_monsterinsights_sitenote_active":false,"_monsterinsights_sitenote_note":"","_monsterinsights_sitenote_category":0,"footnotes":""},"categories":[6],"tags":[],"class_list":["post-5371","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-popular"],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/5371","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=5371"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/5371\/revisions"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media\/5372"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=5371"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=5371"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=5371"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}