{"id":5195,"date":"2025-06-15T03:12:58","date_gmt":"2025-06-15T03:12:58","guid":{"rendered":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/2025\/06\/15\/legatura-dintre-evrei-si-independenta-romaniei-conditia-pusa-de-marile-puteri-si-parerea-lui-carol-i\/"},"modified":"2025-06-15T03:12:58","modified_gmt":"2025-06-15T03:12:58","slug":"legatura-dintre-evrei-si-independenta-romaniei-conditia-pusa-de-marile-puteri-si-parerea-lui-carol-i","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/2025\/06\/15\/legatura-dintre-evrei-si-independenta-romaniei-conditia-pusa-de-marile-puteri-si-parerea-lui-carol-i\/","title":{"rendered":"Leg\u0103tura dintre evrei \u0219i independen\u021ba Rom\u00e2niei. Condi\u021bia pus\u0103 de Marile Puteri \u0219i p\u0103rerea lui Carol I"},"content":{"rendered":"
\n

\u201eChestiunea evreiasc\u0103\u201d a reprezentat o problem\u0103 decisiv\u0103 \u00een recunoa\u0219terea independen\u021bei \u0219i mai apoi a unirii provinciilor rom\u00e2ne\u0219ti. Propriu-zis, Marile Puteri au impus rom\u00e2nilor anularea legilor restrictive \u00eempotriva evreilor \u0219i a discrimin\u0103rii sociale \u0219i politice.\u00a0<\/p>\n

\"Congresul<\/picture>\n

Congresul de la Berlin 1878 FOTO wikipedia<\/p>\n<\/div>\n

Anul 1878 \u0219i anul 1919 sunt anii cei mai importan\u021bi pentru geneza statului rom\u00e2n modern. \u00cen urma Congresului de la Berlin din iunie-iulie 1878 era recunoscut\u0103 la nivel interna\u021bional independen\u021ba statal\u0103 a Regatului Rom\u00e2niei. Practic, \u00een acel moment, Rom\u00e2nia devenea un stat suveran \u0219i independent pe harta Europei. \u00cen anul 1919, \u00een urma Tratatului de la Versailles era recunoscut\u0103 unificarea tuturor provinciilor rom\u00e2ne\u0219ti \u0219i constituirea Rom\u00e2niei Mari. Pu\u021bin cunoscut publicului larg este faptul c\u0103 aceast\u0103 recunoa\u0219tere a fost condi\u021bionat\u0103, mai ales \u00een cazul independen\u021bei de stat. Mai precis, rom\u00e2nii trebuiau s\u0103 renun\u021be la discriminarea politic\u0103 \u0219i social\u0103 a minorit\u0103\u021bilor etnice \u0219i religioase, \u00een special a evreilor din Principate.\u00a0<\/p>\n

Chema\u021bi de voievozi s\u0103 ridice economic t\u00e2rgurile, dar l\u0103sa\u021bi f\u0103r\u0103 drepturi<\/h2>\n

Evreii au avut o situa\u021bie politic\u0103 \u0219i social\u0103 precar\u0103 \u00een Europa p\u00e2n\u0103 la finele secolului al XVIII lea. Ajun\u0219i pe teritoriul Europei \u00eenc\u0103 din timpul Imperiului Roman, dup\u0103 cucerirea Iudeei, evreii au avut un statut aparte. Fiind de religie mozaic\u0103, tr\u0103ind \u00een comunit\u0103\u021bi cu tradi\u021bii aparte cu obiceiuri diferite de cele ale oamenilor locului, evreii nu s-au bucurat de drepturi la fel ca to\u021bi ceilal\u021bi. \u00cen primul r\u00e2nd nu aveau dreptul de a de\u0163ine propriet\u0103\u021bi funciare \u0219i de a se c\u0103s\u0103tori cu cre\u0219tinii. Nu aveau drepturi politice \u0219i nici nu era proteja\u021bi de lege. \u00cen aceste condi\u021bii s-au orientat c\u0103tre nego\u021b, c\u0103m\u0103t\u0103rie, finan\u021be, c\u00e2rcium\u0103rit – meserii privite cu dispre\u0163 \u00een lumea cre\u0219tin\u0103 medieval\u0103. Cu toate acestea comunit\u0103\u021bile evreie\u0219ti prosperau, mai ales \u0219i datorit\u0103 faptului c\u0103 seniorii \u0219i monarhii medievali protejau temporar comunit\u0103\u021bile evreie\u0219ti de la care \u00eencasau taxe, luau \u00eemprumuturi \u0219i totodat\u0103 ajutau la dezvoltarea economic\u0103 a ora\u0219elor. \u00cen plus, mul\u021bi evrei erau medici \u0219i finan\u021bi\u0219ti talenta\u021bi. Evident, soarta evreilor era la cheremul capriciilor princiare. <\/p>\n

Atunci c\u00e2nd nu mai putea \u00eenapoia datoriile sau se l\u0103comeau la averea tot mai mare a comunit\u0103\u021bilor evreie\u0219ti, marii seniori nu se fereau s\u0103 asmut\u0103 gloata la m\u0103cel \u0219i jaf. \u00cen Principatele Rom\u00e2ne, evreii au ajuns \u00een num\u0103r mare prin secolele XVI-XVII fugind din calea persecu\u021biilor. Rom\u00e2nii erau mult mai toleran\u021bi. \u201eEvreii au venit \u00een aceast\u0103 zon\u0103 (n.r. a Principatelor Rom\u00e2ne) din vest (Germania, Boemia, Ungaria), nord (Polonia) \u015fi sud (Imperiul Otoman, unde sefarzi alunga\u0163i din Spania au g\u0103sit \u00een \u0162\u0103rile Rom\u00e2ne un rai al toleran\u0163ei)\u201d<\/i>, arat\u0103 profesorul doctor Ladislau Gyemant \u00eentr-un articol, \u201dThe Romanian Jewry: Historical Destiny, Tolerance, Integration, Marginalisation\u201d\u00a0 Comunit\u0103\u021bile evrei\u0219ti au beneficiat de protec\u021bia marilor boieri \u0219i a domnitorilor. Evident nu din omenie, ci din interes. Evreii<\/a> le furnizau \u00eemprumuturile necesare pentru ob\u021binerea tronului de la turci.\u00a0\u201eA doua component\u0103 important\u0103 a activit\u0103\u0163ii economice evreie\u015fti a fost aceea a aprovizion\u0103rii cu credite necesare at\u00e2t conduc\u0103torilor, dar \u015fi comunit\u0103\u0163ile rurale \u015fi urbane. O parte a celor care doreau tronul ob\u0163ineau nominalizarea dup\u0103 ce apelau la serviciile creditorilor evrei influen\u0163i \u00een capitala otoman\u0103\u201d<\/i>, scrie Ladislau Gyemant.<\/p>\n

\u00cen plus, o parte a domnitorilor i-au adus pe evrei pentru a dezvolta economic t\u00e2rgurile \u0219i ora\u0219ele. Agentul papal Cristofor Bruti, ajuns \u00een secolul al XVI lea \u00een Moldova, amintea faptul c\u0103 nego\u0163ul principatului era controlat \u00een mare parte de evrei polonezi. Prin secolul al XIX lea, evreii erau prefera\u021bi ca arenda\u0219i de boierii care renun\u021bau la via\u021ba la \u021bar\u0103 pentru distrac\u021bia de la ora\u0219. S-a ajuns la situa\u021bia \u00een care evreii au devenit cea mai numeroas\u0103 minoritate de pe teritoriul Principatelor. \u00cen anul 1899 au fost \u00eenregistra\u021bi peste 269.000 de evrei \u00een Moldova \u0219i Valahia, adic\u0103 4.5% din popula\u021bia Regatului Rom\u00e2niei. <\/p>\n

Cu toate acestea evreii nu aveau drepturi politice \u0219i sociale. Nu se puteau c\u0103s\u0103tori cu localnicii \u0219i nici nu vor avea drept de vot, dreptul de a fi ale\u0219i \u00een func\u021bii publice, \u0219i multe altele. Iar aceast\u0103 stare de fapt s-a men\u021binut p\u00e2n\u0103 la finele secolului al XIX lea. Articolul 7 din Constitu\u021bia Rom\u00e2niei din 1866 prevedea c\u0103\u00a0\u201e\u00censu\u015firea de rom\u00e2n se dob\u00e2nde\u015fte, se conserv\u0103 \u015fi se pierde potrivit regulilor statornicite prin legile civile. Numai str\u0103inii de rituri cre\u015ftine pot dob\u00e2ndi \u00eemp\u0103m\u00e2ntenirea\u201d<\/i>. Adic\u0103, evreii fiind mozaici nu putea primi cet\u0103\u021benia. F\u0103r\u0103 cet\u0103\u021benie nu aveau drepturi politice.\u00a0 \u201eNumai \u00eemp\u0103m\u00e2ntenirea aseam\u0103n\u0103 pe str\u0103in cu rom\u00e2nul pentru exercitarea drepturilor politice\u201d<\/i>, indica articolul 8 din aceea\u0219i constitu\u021bie.\u00a0<\/p>\n

Independen\u021ba Rom\u00e2niei condi\u021bionat\u0103 de problema drepturilor minorit\u0103\u021bilor<\/h2>\n

Situa\u021bia evreilor \u00een Europa a fost asem\u0103n\u0103toare Principatelor p\u00e2n\u0103 dup\u0103 jum\u0103tatea secolului al XIX lea. A\u0219a cum remarca \u0219i istoricul Ioan Scurtu \u00eentr-un articol dedicat statului politico-juridic al evreilor din Rom\u00e2nia, pe site-ul personal, Conven\u021bia de la Paris adoptat\u0103 de Marile Puteri europene, cu valoare de constitu\u021bie, nu acorda drepturi politice evreilor. \u201eAcest document, cu valoare de Constitu\u0163ie, men\u0163iona c\u0103 cele dou\u0103 \u0163\u0103ri vor purta numele de Principatele Unite ale Moldovei \u015fi Valahiei. Articolul 46 al Conven\u0163iei prevedea: \u201eMoldovenii \u015fi valahii vor fi to\u0163i deopotriv\u0103 \u00eenaintea legii, \u00eenaintea contribu\u0163iilor (d\u0103rilor) \u015fi primi\u0163i deopotriv\u0103 \u00een func\u0163ii publice [\u2026] Moldovenii \u015fi valahii de orice rit cre\u015ftin ( subl. ns.) se vor bucura deopotriv\u0103 de drepturile politice. Exersarea acestor drepturi se va putea \u00eentinde \u015fi la celelalte culte prin dispozi\u0163ii legislative\u201d Formularea potrivit c\u0103reia de drepturile politice beneficiau locuitorii de \u201eorice rit cre\u015ftin\u201d arat\u0103 limpede c\u0103 cei de rit mozaic, adic\u0103 evreii, erau exclu\u015fi de la aceste drepturi\u201d<\/i>, preciza Ioan Scurtu \u00een \u201eStatutul politico-juridic al evreilor din Rom\u00e2nia(1858-2004)\u201d. <\/p>\n

Totul s-a schimbat \u00eentr-un singur deceniu. La nivel european, reformele politice \u0219i sociale, sub impulsul perceptelor iluministe de egalitate \u0219i drepturi naturale, multe personalit\u0103\u021bi ale vremii au militat pentru drepturile sociale \u0219i politice ale vremii. \u00cen plus, mul\u021bi evrei erau prosperi oameni de afaceri, intelectuali de renume, speciali\u0219ti \u00een diferite domenii, \u0219i s-a dorit intregrarea lor \u00een societ\u0103\u021bile europene. Mul\u021bi evrei au luat nume europene \u0219i erau deschi\u0219i la adoptarea tradi\u021biilor din \u021b\u0103rile \u00een care locuiau. A\u0219a s-a ajuns la situa\u021bia \u00een care multe \u021b\u0103ri occidental-europene au reu\u0219it s\u0103 integreze popula\u021biile evreie\u0219ti, s\u0103 le ofere cet\u0103\u021beni \u0219i implicit drepturi politice. <\/p>\n

\u201e\u00cen anii \u203260 \u2013 \u203270 ai secolului al XIX-lea pe plan european s-a produs o anumit\u0103 evolu\u0163ie, \u00een sensul acord\u0103rii de drepturi politice (cet\u0103\u0163ene\u015fti) pentru evrei. Acest fapt s-a reflectat \u00een unele documente interna\u0163ionale, care au vizat \u015fi Rom\u00e2nia. \u00cen octombrie 1872 a avut loc la Bruxelles prima Conferin\u0163\u0103 interna\u0163ional\u0103 evreiasc\u0103 la care s-a cerut acordarea drepturilor civile \u015fi politice pentru evreii din Rom\u00e2nia\u201d<\/i>, preciza Ioan Scurtu \u00een acela\u0219i articol. Autorit\u0103\u021bile rom\u00e2ne\u0219ti nu s-au sinchisit s\u0103 dea curs acestor cereri. A venit \u00eens\u0103 momentul \u00een care \u201echestiunea evreiasc\u0103\u201d a devenit cheia independen\u021bei de stat a Rom\u00e2niei. Cine s-ar fi a\u0219teptat la asta? Dup\u0103 r\u0103zboiul ruso-turc din 1876-1877<\/a>\u00a0(R\u0103zboiul de Independen\u021b\u0103), Marile Puteri au obligat practic Regatul Rom\u00e2niei s\u0103 renun\u021be la discriminarea politic\u0103 a popula\u021biei evreie\u0219ti. <\/p>\n

\u201e\u00cenaltele P\u0103r\u0163i Contractante recunosc independen\u0163a Rom\u00e2niei, leg\u00e2nd-o de condi\u0163iunile expuse \u00een urm\u0103toarele dou\u0103 articole: Articolul 44. \u00cen Rom\u00e2nia, deosebirea credin\u0163elor religioase \u015fi a confesiunilor nu va putea fi opus\u0103 nim\u0103nui ca motiv de excludere sau de incapacitate \u00een ceea ce prive\u015fte beneficiul drepturilor civile \u015fi politice, admiterea \u00een func\u0163ii publice, sau exercitarea diferitelor profesiuni \u015fi industrii \u00een orice localitate. Libertatea \u015fi practica oric\u0103rui cult vor fi asigurate tuturor supu\u015filor p\u0103m\u00e2nteni ai statului rom\u00e2n, precum \u015fi str\u0103inilor \u015fi nu se va pune nici un fel de piedic\u0103 at\u00e2t organiz\u0103rii ierarhice a diferitelor comunit\u0103\u0163i religioase, c\u00e2t \u015fi raporturile acestora cu capii lor spirituali. Na\u0163ionalii tuturor Puterilor, comercian\u0163i sau al\u0163ii, vor fi trata\u0163i \u00een Rom\u00e2nia f\u0103r\u0103 deosebire de religie, pe piciorul unei des\u0103v\u00e2r\u015fite egalit\u0103\u0163i\u201d<\/i>, se ar\u0103ta \u00een articolul 43.\u00a0<\/p>\n

Ce p\u0103rere avea Carol I despre aceast\u0103 situa\u021bie<\/h2>\n

Aceast\u0103 condi\u021bie pus\u0103 Rom\u00e2niei a st\u00e2rnit controverse \u00een \u021bar\u0103. Inclusiv Carol I spunea c\u0103 \u201ena\u0163iunea rom\u00e2n\u0103 nu a fost niciodat\u0103 \u015fi nu este nici ast\u0103zi animat\u0103 de spirit de intoleran\u0163\u0103\u201d. \u00cen plus, acesta justifica restric\u021biile legislative la adresa evreilor din cauza num\u0103rului prea mare de migran\u021bi care veneau \u00een \u021bar\u0103. \u201eDomnitorul aprecia c\u0103 imigra\u0163ia a c\u0103p\u0103tat caracterul \u201eunei adev\u0103rate invazii\u201d, astfel c\u0103 elementul str\u0103in ap\u0103sa greu asupra dezvolt\u0103rii comer\u0163ului \u015fi industriei na\u0163ionale, iar acest fapt a impus anumite restric\u0163ii legislative. Presiunile marilor Puteri asupra Rom\u00e2niei au fost extrem de puternice, mai ales din partea Germaniei, astfel c\u0103 oamenii politici rom\u00e2ni au decis s\u0103 dea curs favorabil obliga\u0163iei asumate prin articolul 44 al Tratatului de la Berlin\u201d<\/i>, preciza Ioan Scurtu. <\/p>\n

Presiunile occidentale \u0219i dorin\u021ba de a ob\u021bine recunoa\u0219terea independen\u021bei au dus la modificarea articolului 7 din Constitu\u021bia Rom\u00e2niei. Prin aceast\u0103 modificare evreii care au participat la R\u0103zboiul de Independen\u021b\u0103 au primit cet\u0103\u021benia. Ceilal\u021bi o puteau ob\u021bine \u00een urma unei cereri individuale care putea fi aprobat\u0103 prin votul Parlamentului. Drepturile evreilor au fost puse \u00een discu\u021bie \u0219i cu ocazia Marii Unirii, atunci c\u00e2nd rom\u00e2nii au fost pu\u0219i s\u0103 garanteze drepturile minorit\u0103\u021bilor care erau \u00eenglobate pe teritoriul rom\u00e2nesc odat\u0103 cu descompunerea Imperiului Austro-Ungar.\u00a0<\/p>\n<\/p><\/div>\n

Read More<\/a><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

\u201eChestiunea evreiasc\u0103\u201d a reprezentat o problem\u0103 decisiv\u0103 \u00een recunoa\u0219terea independen\u021bei \u0219i mai apoi a unirii provinciilor rom\u00e2ne\u0219ti. Propriu-zis, Marile Puteri au impus rom\u00e2nilor anularea legilor […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":5196,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_monsterinsights_skip_tracking":false,"_monsterinsights_sitenote_active":false,"_monsterinsights_sitenote_note":"","_monsterinsights_sitenote_category":0,"footnotes":""},"categories":[6],"tags":[],"class_list":["post-5195","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-popular"],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/5195","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=5195"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/5195\/revisions"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media\/5196"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=5195"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=5195"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=5195"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}