{"id":4938,"date":"2025-06-05T22:11:08","date_gmt":"2025-06-05T22:11:08","guid":{"rendered":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/2025\/06\/05\/marul-discordiei-dintre-romani-si-unguri-cum-s-a-ajuns-la-tratatul-prin-care-transilvania-a-devenit-parte-din-romania\/"},"modified":"2025-06-05T22:11:08","modified_gmt":"2025-06-05T22:11:08","slug":"marul-discordiei-dintre-romani-si-unguri-cum-s-a-ajuns-la-tratatul-prin-care-transilvania-a-devenit-parte-din-romania","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/2025\/06\/05\/marul-discordiei-dintre-romani-si-unguri-cum-s-a-ajuns-la-tratatul-prin-care-transilvania-a-devenit-parte-din-romania\/","title":{"rendered":"M\u0103rul discordiei dintre rom\u00e2ni \u0219i unguri. Cum s-a ajuns la tratatul prin care Transilvania a devenit parte din Rom\u00e2nia"},"content":{"rendered":"
\n

\u00cen urm\u0103 cu 105 ani era semnat Tratatul de la Trianon, actul de na\u0219tere al Rom\u00e2niei Mari, care \u00eensemna recunoa\u0219terea unirii Regatului Rom\u00e2niei cu Transilvania. Actul de la Trianon a fost mereu m\u0103rul discordiei \u00eentre rom\u00e2ni \u0219i unguri, na\u021bionali\u0219tii maghiari consider\u00e2ndu-l o nedreptate.\u00a0\u00a0<\/p>\n

\"\u00cent\u00e2lnirea<\/picture>\n

\u00cent\u00e2lnirea de la Trianon FOTO arhiv\u0103<\/p>\n<\/div>\n

Pentru rom\u00e2ni, data de 1 decembrie 1918<\/a> reprezint\u0103 momentul na\u0219terii Rom\u00e2niei Mari. P\u00e2n\u0103 la aceea dat\u0103, adun\u0103rile legislative provizorii rom\u00e2ne\u0219ti ale Basarabiei, Bucovinei \u0219i Transilvaniei au votat unirea cu Rom\u00e2nia. \u00cen realitate, 1 decembrie 1918 a fost abia \u00eenceputul unui lung drum. Unirea era doar simbolic\u0103 \u0219i a fost nevoie de \u00eenc\u0103 doi ani de lupte diplomatice, dar \u0219i armate pentru recunoa\u0219terea acesteia la nivel interna\u021bional. Este, de fapt, fa\u021ba pu\u021bin cunoscut\u0103 de publicul larg\u00a0 a Marii Unirii. Toate str\u0103daniile diploma\u021biei \u0219i armatei rom\u00e2ne au fost recompensate abia pe 4 iunie 1920 la Trianon. Pe domeniul regal din Fran\u021ba, a fost recunoscut\u0103 oficial unirea Transilvaniei cu Rom\u00e2nia.\u00a0<\/p>\n

Visul Ungariei Mari vs visul Rom\u00e2niei Mari<\/h2>\n

Regatul Ungariei a fost unul dintre cele mai puternice state medievale din zona central european\u0103. St\u0103p\u00e2nea teritorii \u00eentinse locuite de multe etnii. Transilvania, Slovenia, Slovacia, par\u021bial Croa\u021bia, Ucraina subcarpatic\u0103, erau doar c\u00e2teva dintre zonele care f\u0103cuser\u0103 parte din teritoriul statului medieval al Ungariei. Dup\u0103 b\u0103t\u0103lia la de Mohacs din 29 august 1526, Regatul Ungariei s-a pr\u0103bu\u0219it sub loviturile otomanilor, condu\u0219i de Soliman Magnificul. O parte a Ungariei a devenit pa\u0219al\u00e2c, iar cealalt\u0103 a intrat sub st\u0103p\u00e2nirea Habsburgilor. De altfel, ungurii au r\u0103mas sub st\u0103p\u00e2nirea habsburgic\u0103 p\u00e2n\u0103 \u00een anul 1918, chiar \u0219i \u00een timpul dualismului austro-ungar. <\/p>\n

Dup\u0103 \u00eenfr\u00e2ngerea Austro-Ungariei \u00een r\u0103zboi, marcat\u0103 de capitularea acesteia pe 3 noiembrie 1918, s-a pus problema disolu\u021biei acestui imperiu. Intervenea principiul propus de pre\u0219edintele american Woodrow Wilson, acela al autodetermin\u0103rii na\u021biunilor. Ungurii, dar \u0219i rom\u00e2nii transilv\u0103neni au profitat din plin de acest principiu. Pe 31 octombrie 1918, Consiliul Na\u0163ional Maghiar sanc\u0163iona nulitatea actului dualist \u00eencheiat cu Austria \u00een anul 1867 \u0219i doreau s\u0103 devin\u0103 na\u021biune de sine st\u0103t\u0103toare. Visul ungurilor era restabilirea Ungariei Mari \u00een grani\u021bele sale medievale. De altfel, \u00eenainte de Primul R\u0103zboi Mondial Ungaria avea 325.411 de kilometri p\u0103tra\u0163i, incluz\u00e2nd Transilvania, Slovenia, Croa\u021bia, Slovacia \u0219i alte teritorii locuite majoritar de alte na\u021bionalit\u0103\u021bi. De cealalt\u0103 parte, rom\u00e2nii din Transilvania s-au mobilizat \u0219i pe 29 septembrie 1918,\u00a0Comitetul Executiv al Partidului Na\u0163ional Rom\u00e2n a invocat principiul dreptului la autodeterminare a na\u0163ionalit\u0103\u0163ilor declar\u00e2nd r\u0103spicat c\u0103 autorit\u0103\u021bile maghiare nu le mai reprezint\u0103 interesele na\u021bionale. <\/p>\n

\u00cen timp ce ungurii visau la o Ungarie Mare, rom\u00e2nii doreau o Rom\u00e2nie Mare. Evident, au ie\u0219it conflicte, au urmat negocieri \u0219i memorii la nivel interna\u021bional. Lucrurile s-au precipitat dup\u0103 ce, pe 1 decembrie 1918, \u00een Transilvania, a fost convocat\u0103 o mare adunare na\u021bional\u0103 prin care rom\u00e2nii ardeleni erau consulta\u021bi privind unirea cu Regatul Rom\u00e2niei. Cei peste 100.000 de participan\u021bi veni\u021bi din toate col\u021burile Ardealului au ratificat prin urale unirea cu Rom\u00e2nia, proclamat\u0103 la Alba Iulia. Guvernul\u00a0K\u00e1rolyi de la Budapesta nu a recunoscut unirea. Mai mult dec\u00e2t at\u00e2t, l-a numit\u00a0pe Ap\u00e1thy Istv\u00e1n, care \u00eencercase s\u0103 fac\u0103 ordine \u00een r\u00e2ndul rom\u00e2nilor, \u00een func\u0163ia de \u015fef al Comisariatului pentru Ungaria de Est.<\/p>\n

Transilvania cucerit\u0103 cu arma-n m\u00e2n\u0103<\/h2>\n

\u00cen timp ce ungurii \u00eencercau s\u0103-i potoleasc\u0103 pe rom\u00e2nii din Transilvania, armata Regatului Rom\u00e2niei se preg\u0103tea s\u0103 intervin\u0103 \u00een Transilvania \u0219i, cu acordul francezilor, s\u0103 \u00eemping\u0103 grani\u021ba c\u0103tre vest. Situa\u021bia se complic\u0103 \u00een momentul \u00een care, pe 21 martie 1919, Bela Kun, liderul bol\u0219evicilor unguri, preia puterea. Bela Kun se baza pe sprijinul lui Lenin \u0219i a declan\u0219at o politic\u0103 expansionist\u0103. Dorea refacerea Ungariei Mari. \u00cen acest scop, atac\u0103 Cehoslovacia, evident pentru a lua \u00eenapoi teritoriul Slovaciei. Ungurii lui Bela Kun printr-o \u00een\u021belegere cu ru\u0219ii doreau s\u0103 atace, ulterior, Rom\u00e2nia \u0219i s\u0103 o \u00eempart\u0103 \u00eentre ei.\u00a0 <\/p>\n

\u201e\u00cen timp ce situa\u0163ia se stabiliza pe frontul de vest, Rakovski \u015fi Cicerin, comisarul poporului pentru Afaceri Str\u0103ine \u00een guvernul sovietic de la Moscova, au trimis note ultimative guvernului rom\u00e2n, cer\u00e2nd imediata evacuare a trupelor rom\u00e2ne din Basarabia \u015fi Bucovina (1-2 mai). Moscova \u015fi Kievul preg\u0103teau astfel interven\u0163ia militar\u0103, coordonat\u0103 cu autorit\u0103\u0163ile de la Budapesta, destinat\u0103 s\u0103 includ\u0103 Rom\u00e2nia \u00een sistemul republicilor sovietice \u201d<\/i>, preciza istoricul Florin Constantiniu \u00een lucrarea \u201eO istorie sincer\u0103 a poporului rom\u00e2n\u201d.\u00a0 Dup\u0103 ce rezolv\u0103 situa\u021bia cu ru\u0219ii, \u00een est, armata rom\u00e2n\u0103 p\u0103trunde \u00een Transilvania, pe 16 aprilie 1919. \u00cen c\u00e2teva zile, trupele maghiare sta\u021bionate \u00een zon\u0103 au fost spulberate. Rom\u00e2nii ocup\u0103 tot teritoriul p\u00e2n\u0103 la Tisa.<\/p>\n

\"\u00cent\u00e2lnirea<\/picture>\n

\u00cent\u00e2lnirea de la Trianon FOTO arhiv\u0103<\/p>\n<\/div>\n

La nivel interna\u021bional p\u0103rerile erau \u00eemp\u0103r\u021bite. Francezii ne \u021bineau partea, \u00een timp ce britanicii erau circumspec\u021bi. Pe 20 iulie 1919, ungurii au trecut Tisa \u0219i au atacat liniile rom\u00e2ne\u0219ti.\u00a0 Dup\u0103 o s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103 de lupte, unguri au fost respin\u015fi de solda\u0163ii rom\u00e2ni. Guvernul rom\u00e2n a decis ca indiferent de consecin\u0163e s\u0103 treac\u0103 Tisa \u0219i s\u0103 ocupe capitala Ungariei. \u201eAmenin\u0163area unui r\u0103zboi pe dou\u0103 fronturi exista at\u00e2t timp c\u00e2t Budapesta \u015fi Moscova formau o alian\u0163\u0103 ro\u015fie. Era, a\u015fadar, imperativ necesar ca guvernul controlat de comuni\u015fti \u2014 \u00een spe\u0163\u0103, de Bela Kun\u2014 s\u0103 fie \u00eenl\u0103turat. (…) Br\u0103tianu \u015fi \u00eenaltul Comandament erau deci\u015fi s\u0103 mearg\u0103 p\u00e2n\u0103 la cap\u0103t \u00een confruntarea rom\u00e2no-ungar\u0103. Decizia avea o dubl\u0103 motiva\u0163ie: de securitate \u015fi de prestigiu\u201d<\/i>, scria istoricul Florin Constantiniu.\u00a0 <\/p>\n

Dup\u0103 ce au trecut Tisa, trupele rom\u00e2ne au \u00eenregistrat victorie dup\u0103 victorie \u0219i, pe 4 august 1919, au ocupat Budapesta. Dup\u0103 patru luni, armata rom\u00e2n\u0103 se retrage. Noul guvern conservator nutrea \u00eens\u0103 acelea\u0219i g\u00e2nduri revan\u0219arde la adresa Rom\u00e2niei. Printre membrii guvernului se afla \u0219i Miklos Horthy, cel care preciza, dup\u0103 retragerea trupelor rom\u00e2ne, c\u0103 \u201einamicul num\u0103rul unu al Ungariei este Rom\u00e2nia, pentru c\u0103 cele mai mari preten\u0163ii teritoriale sunt \u00eempotriva ei \u015fi pentru c\u0103 ea este cea mai puternic\u0103 dintre statele vecine. De aceea, principalul \u0163el al politicii noastre externe este rezolvarea problemelor cu Rom\u00e2nia prin recurgerea la arme\u201d<\/i>.\u00a0<\/p>\n

Trianon, un act politic v\u0103zut din dou\u0103 perspective diferite<\/h2>\n

Dup\u0103 retragerea armatei rom\u00e2ne din Ungaria, lupta s-a mutat pe t\u0103r\u00e2m diplomatic. \u00cen cadrul Conferin\u021bei de la Paris<\/a> au fost analizate \u0219i dezb\u0103tute toate divergen\u021bele teritoriale. Pe 14 ianuarie 1920, delega\u021bia maghiar\u0103, \u00een frunte cu Apponyi Albert, au adus un material amplu prin care-\u0219i justificau preten\u021biile, inclusiv asupra Transilvaniei. La fel au procedat \u0219i celelalte state.<\/p>\n

\"\u00cemp\u0103r\u021birea<\/picture>\n

\u00cemp\u0103r\u021birea teritoriilor conform Tratatului de la Trianon FOTO arhiv\u0103<\/p>\n<\/div>\n

Dificultatea tras\u0103rii frontierelor rom\u00e2ne\u0219ti a dus la \u00eenfiin\u021barea Comisiei pentru Studiul Chestiunilor Teritoriale referitoare la Rom\u00e2nia, compus\u0103 din exper\u021bi care trebuiau s\u0103 vad\u0103 corectitudinea revendic\u0103rilor. Exper\u021bii americani \u0219i francezi au hot\u0103r\u00e2t acordarea Transilvaniei, \u00een totalitate, Rom\u00e2niei. Raportul final al comisiei, realizat dup\u0103 12 runde de \u00eent\u00e2lniri, a fost aprobat de Consiliul celor Patru pe 12 mai 1920. Pe 4 iunie 1920, s-a semnat tratatul de la Trianon prin care Rom\u00e2nia, reprezentat\u0103 de Nicolae Titulescu \u0219i Ioan Cantacuzino, primea Transilvania, Banatul \u0219i Maramure\u0219ul. Prin articolul 45, Ungaria renun\u021ba la aceste teritorii \u0219i recuno\u0219tea noile realit\u0103\u021bi politice.\u00a0<\/p>\n

\u201eUngaria renun\u021b\u0103, \u00een ceea ce o prive\u0219te, \u00een favoarea Rom\u00e2niei, la toate drepturile \u0219i titlurile asupra teritoriilor fostei monarhii austro-ungare situate dincolo de frontierele Ungariei, astfel cum sunt fixate la art. 27, partea a II-a \u0219i recunoscute, prin prezentul Tratat sau prin orice alte Tratate \u00eencheiate \u00een scopul de a \u00eendeplini prezenta \u00eencheiere, ca f\u0103c\u00e2nd parte din Rom\u00e2nia\u201d<\/i>, se arat\u0103 \u00een document. Pentru rom\u00e2ni a fost o bucurie imens\u0103, ziua de 4 iunie fiind s\u0103rb\u0103torit\u0103 anual \u00een Rom\u00e2nia cu numele de \u201eZiua Tratatului de la Trianon\u201d. Pentru unguri, Tratul de la Trianon a fost mereu un \u201edictat\u201d. De altfel, \u00een timpul regimului horthyst a existat \u0219i o denun\u021bare pentru ceea ce s-a \u00eent\u00e2mplat pe 4 iunie 1920.\u00a0<\/p>\n

\u201eUngurii nu au acceptat p\u00e2n\u0103 \u00een ultimul moment la Trianon c\u0103 rom\u00e2nii \u0219i slovacii trebuie trata\u021bi pe picior de egalitate. Un exemplu elocvent \u00een acest sens l-a oferit celebrul conduc\u0103tor al delega\u021biei ungare la Trianon, Albert Apponyi. Discursul s\u0103u de acolo, prezentat \u00een mai multe limbi, a fost \u0219i este legendar \u00een Ungaria, elevii fiind obliga\u021bi mult\u0103 vreme dup\u0103 aceea s\u0103 \u00eenve\u021be pe de rost pasaje din el. \u00cen acest discurs, Apponyi subliniaz\u0103 \u00eenc\u0103 o dat\u0103 concep\u021bia ungureasc\u0103 de na\u021biune superioar\u0103, conduc\u0103toare. El se refer\u0103 la slovaci, rom\u00e2ni \u0219i al\u021bii \u00een termeni de \u201eras\u0103\u201d care s-ar situa la un nivel cultural inferior \u0219i care nu pot de\u021bine o suveranitate na\u021bional\u0103\u201d<\/i>, preciza\u00a0marele dirijor de origine ungar\u0103 Adam Fischer pentru publica\u021bia austriac\u0103 Wienerzeitung, citat ulterior de Historia.<\/p>\n

Resentimentele maghiarilor fa\u021b\u0103 de ceea ce s-a \u00eent\u00e2mplat la Trianon s-au men\u021binut p\u00e2n\u0103 \u00een secolul XXI.\u00a0\u201eCeea ce pentru na\u0163iunea rom\u00e2n\u0103 a fost o bucurie imens\u0103, \u015fi pot s\u0103 \u00een\u0163eleg acest aspect, pentru na\u0163iunea maghiar\u0103 \u015fi pentru maghiarii din Rom\u00e2nia a fost o pierdere uria\u015f\u0103 \u015fi o triste\u0163e imens\u0103\u201c<\/i>, declara, \u00een 2020, Kelemen Hunor, pre\u015fedintele Uniunii Democrate Maghiare din Rom\u00e2nia, cu ocazia adopt\u0103rii legii prin care 4 iunie devenea \u201eZiua Tratatului de la Trianon\u201d.\u00a0<\/p>\n<\/p><\/div>\n

Read More<\/a><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

\u00cen urm\u0103 cu 105 ani era semnat Tratatul de la Trianon, actul de na\u0219tere al Rom\u00e2niei Mari, care \u00eensemna recunoa\u0219terea unirii Regatului Rom\u00e2niei cu Transilvania. […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":4939,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_monsterinsights_skip_tracking":false,"_monsterinsights_sitenote_active":false,"_monsterinsights_sitenote_note":"","_monsterinsights_sitenote_category":0,"footnotes":""},"categories":[6],"tags":[],"class_list":["post-4938","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-popular"],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/4938","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=4938"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/4938\/revisions"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media\/4939"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=4938"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=4938"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=4938"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}