{"id":4446,"date":"2025-05-17T15:09:04","date_gmt":"2025-05-17T15:09:04","guid":{"rendered":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/2025\/05\/17\/35-de-ani-de-libertate-de-la-democratie-in-direct-la-extremism-in-reluare-oliver-jens-schmitt-istoric-legionarii-au-vorbit-de-mantuirea-neamului-dar-solutii-nu-au-dezvoltat-niciodata\/"},"modified":"2025-05-17T15:09:04","modified_gmt":"2025-05-17T15:09:04","slug":"35-de-ani-de-libertate-de-la-democratie-in-direct-la-extremism-in-reluare-oliver-jens-schmitt-istoric-legionarii-au-vorbit-de-mantuirea-neamului-dar-solutii-nu-au-dezvoltat-niciodata","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/2025\/05\/17\/35-de-ani-de-libertate-de-la-democratie-in-direct-la-extremism-in-reluare-oliver-jens-schmitt-istoric-legionarii-au-vorbit-de-mantuirea-neamului-dar-solutii-nu-au-dezvoltat-niciodata\/","title":{"rendered":"35 de ani de libertate: de la democra\u021bie \u00een direct la extremism \u00een reluare. Oliver Jens Schmitt, istoric: \u201eLegionarii au vorbit de m\u00e2ntuirea neamului, dar solu\u021bii nu au dezvoltat niciodat\u0103\u201c"},"content":{"rendered":"
\n

Discursurile frumoase \u0219i bazate pe unitatea na\u021bional\u0103, planurile propagandistice \u0219i ideile utopice ale Mi\u0219c\u0103rii Legionare nu s-au concretizat niciodat\u0103, \u00eens\u0103 au sem\u0103nat \u00een urma lor ur\u0103 \u0219i violen\u021b\u0103 \u00eentr-o societate interbelic\u0103 disperat\u0103 dup\u0103 progres.<\/p>\n

\"\u00cen<\/picture>\n

\u00cen cele \u0219ase luni la putere, Mi\u0219carea Legionar\u0103 nu a adus solu\u021bii Rom\u00e2niei. FOTO: Getty Images<\/p>\n<\/div>\n

Oliver Jens Schmitt este unul dintre cei mai cunoscu\u021bi speciali\u0219ti interna\u021bionali \u00een istoria Rom\u00e2niei \u0219i a Europei de Sud-Est, pre\u0219edintele sec\u021biei de Filosofie-Istorie a Academiei Austriece de \u0218tiin\u021be, profesor de istorie sud-est european\u0103 la Universitatea din Viena \u0219i, printre altele, autorul a mai multe c\u0103r\u021bi, traduse \u0219i publicate de Editura Humanitas, precum: \u201eCorneliu Zelea Codreanu. Ascensiunea \u0219i c\u0103derea C\u0103pitanului\u201c sau \u201eBalcanii \u00een secolul XX\u201c. <\/p>\n

\u00centr-un interviu pentru \u201eWeekend Adev\u0103rul\u201c, Schmitt face o paralel\u0103 \u00eentre perioada c\u00e2nd Rom\u00e2nia era dominat\u0103 de Mi\u0219carea Legionar\u0103 \u0219i prezentul instabil \u0219i \u00eencearc\u0103 s\u0103 explice de ce intelectualii interbelici s-au l\u0103sat sedu\u0219i de extremi\u0219ti, iar cei de azi nu au \u00eenv\u0103\u021bat nimic din istorie. De asemenea, istoricul puncteaz\u0103 faptul c\u0103 Rom\u00e2nia se afl\u0103 pentru prima dat\u0103 \u00een fa\u021ba unei alegeri democratice at\u00e2t de dramatice, \u00eentre Est \u0219i Vest, \u0219i vorbe\u0219te despre liderii europeni extremi\u0219ti care \u00eencearc\u0103 s\u0103 se ia la tr\u00e2nt\u0103 cu marile puteri occidentale.<\/p>\n

\u201eWeekend Adev\u0103rul\u201c: Care crede\u021bi c\u0103 sunt \u0219ansele s\u0103 devenim o \u021bar\u0103 condus\u0103 de extremi\u0219ti \u0219i de ce crede\u021bi c\u0103, dup\u0103 35 de ani de libertate, am ajuns s\u0103 avem din nou de ales \u00eentre democra\u021bie \u0219i un sistem totalitar?<\/b><\/p>\n

Oliver Jens Schmitt: <\/b>Cu to\u021bii \u0219tim de ce elemente depinde asta: aproape jum\u0103tate din aleg\u0103tori s-au prezentat la vot. Depinde \u0219i \u00een ce direc\u021bie poate fi mobilizat\u0103 cealalt\u0103 jum\u0103tate a rom\u00e2nilor, \u00een ce m\u0103sur\u0103 \u0219i cei care nu s-au prezentat la vot \u00een\u021beleg rostul acestor alegeri. C\u0103 acestea nu sunt alegeri normale. Este pentru prima dat\u0103 \u00een istoria Rom\u00e2niei c\u00e2nd cet\u0103\u021benii aleg \u00eentre dou\u0103 sisteme politice, a\u0219a ceva nu s-a \u00eent\u00e2mplat niciodat\u0103 \u2013 este ceva unic \u0219i istoric. Fiecare aleg\u0103tor care voteaz\u0103 cu un politician care vorbe\u0219te foarte deschis despre programul lui va purta \u0219i consecin\u021bele. Bin\u00eene\u021beles, cu excep\u021bia diasporei, pentru c\u0103 sunt oameni care \u00ee\u0219i pot exprima opinia politic\u0103, dar nu vor suferi consecin\u021bele, pentru c\u0103 vor continua, de exemplu, s\u0103 profite de asigurarea social\u0103 din Fran\u021ba, \u0219i, cu siguran\u021b\u0103, la fel \u0219i dac\u0103 situa\u021bia economic\u0103 \u0219i politic\u0103 din Rom\u00e2nia se pr\u0103bu\u0219e\u0219te complet. <\/p>\n

Sunt \u00een pericol presa \u0219i libertatea de exprimare, av\u00e2nd \u00een vedere \u0219i declara\u021biile violente ale politicienilor de extrem\u0103 dreapta din ultima vreme?<\/b><\/p>\n

Este foarte important \u0219i alarmant faptul c\u0103 extremi\u0219tii, chiar \u0219i deputa\u021bi, atac\u0103 \u00eentr-o asemenea m\u0103sur\u0103 mass-media liber\u0103. Am putea spune c\u0103 este un compliment indirect pentru c\u0103, dup\u0103 p\u0103rerea mea, momentul de fa\u021b\u0103 este unul de glorie al mediilor din Rom\u00e2nia. Faptul c\u0103 sunt at\u00e2t de multe portaluri online, ziare, grupuri de jurnali\u0219ti de investiga\u021bie, este ceva ce nu a existat niciodat\u0103, mai ales \u00een compara\u021bie cu perioada interbelic\u0103, la aceast\u0103 dimensiune. Este foarte interesant c\u0103 sunt anumite medii care profit\u0103 de o \u00eencredere pe care nu o au partidele tradi\u021bionale \u0219i multe institu\u021bii de stat. Mi se pare c\u0103 este un succes uria\u0219, \u00eens\u0103, pe de alt\u0103 parte, este foarte trist, pentru c\u0103 ace\u0219ti oameni care sunt foarte devota\u021bi, care au un curaj civic extraordinar, devin \u021binta extermi\u0219tilor, care \u00een\u021beleg foarte bine c\u0103 primejdia politic\u0103 actual\u0103 nu vine din concuren\u021ba din Parlament, ci din societatea civil\u0103. Aceast\u0103 societate civil\u0103 este probabil cel mai bun, cel mai frumos, cel mai impresionant produs al societ\u0103\u021bii rom\u00e2ne\u0219ti din ultimii 35 de ani. <\/p>\n

Paza bun\u0103 trece primejdia rea<\/h2>\n

Crede\u021bi c\u0103 se poate ajunge la violen\u021be? Oricare ar fi rezultatul alegerilor de duminic\u0103. <\/b><\/p>\n

Pentru duminic\u0103, nu \u0219tiu, dar \u0219tiu ce s-a \u00eent\u00e2mplat \u00een decembrie, c\u00e2nd se preg\u0103tea o lovitur\u0103 de stat. Pur \u0219i simplu Rom\u00e2nia a sc\u0103pat greu. Dar am \u00eenv\u0103\u021bat o alt\u0103 lec\u021bie important\u0103: dac\u0103 statul rom\u00e2n vrea s\u0103 foloseasc\u0103 poli\u021bia, vrea s\u0103 foloseasc\u0103 for\u021bele armate, extremi\u0219tii de dreapta nu au nicio \u0219ans\u0103. \u021aara \u00eens\u0103 are nevoie de o conducere foarte clar\u0103, care are o voin\u021b\u0103 politic\u0103, care urm\u0103re\u0219te o cale politic\u0103 foarte clar\u0103, care s\u0103 foloseasc\u0103 mijloacele constitu\u021bionale pentru a lupta \u00eempotriva oamenilor care pur \u0219i simplu sunt criminali politici. Din punct de vedere al trecutului, oricine preg\u0103te\u0219te cu violen\u021b\u0103 o lovitur\u0103 de stat este criminal, iar din punct de vedere politic, este un tr\u0103d\u0103tor al \u021b\u0103rii \u0219i al sistemului constitu\u021bional. Pot s\u0103 spun numai c\u0103 un stat care a trecut printr-o asemenea experien\u021b\u0103 \u00een decembrie trebuie s\u0103 se preg\u0103teasc\u0103 \u0219i trebuie s\u0103 asigure securitatea public\u0103.<\/p>\n

\"Corneliu<\/picture>\n

Corneliu Zelea Codreanu, liderul legionarilor. FOTO: Getty Images<\/p>\n<\/div>\n

\u00centorc\u00e2ndu-ne la perioada Mi\u0219c\u0103rii Legionare din 1938-1940, c\u00e2nd cel care era la putere, Ion Antonescu, p\u00e2n\u0103 la urm\u0103 a f\u0103cut un pact cu legionarii \u0219i i-a adus la putere. Crede\u021bi c\u0103 acum se poate repeta un scenariu similar?<\/b><\/p>\n

Trebuie s\u0103 spunem c\u0103 George Simion este un produs al sistemului politic rom\u00e2nesc, adic\u0103 nu vine din afar\u0103, \u0219i a fost sus\u021binut ani de zile, \u00een mod vizibil sau mai pu\u021bin vizibil, de PSD. Bine\u00een\u021beles, \u00een ceea ce prive\u0219te partidele de extrem\u0103 dreapt\u0103, acest ajutor cu siguran\u021b\u0103 va exista, dar cred c\u0103 dincolo de sistem, de partide, \u00eenc\u0103 mai serios, este sprijinul pe care \u00eel are Simion \u00een institu\u021bii de stat, cel pu\u021bin \u00een cazul institu\u021biilor de seam\u0103, de toate segmentele, de la justi\u021bie, armat\u0103, servicii, Biseric\u0103 la Academia Rom\u00e2n\u0103. Avem de-a face cu o situa\u021bie \u00een care multe segmente ale societ\u0103\u021bii \u0219i ale sistemului statal rom\u00e2nesc sunt \u00eemp\u0103r\u021bite \u00eentre dou\u0103 tabere \u0219i asta se vede \u00een situa\u021bia actual\u0103, cu care ne confrunt\u0103m. Pe de o parte, este o alegere, adic\u0103 e foarte clar acum. \u00cen primul tur nu a fost, pentru c\u0103, de exemplu, Crin Antonescu ce a reprezentat de fapt, ce fel de viziune a avut pentru viitorul Rom\u00e2niei? Nici \u00een cazul lui Ponta nu era foarte clar, se \u0219tie trecutul lui. Dar acum avem de a face cu o alegere foarte clar\u0103, cu dou\u0103 op\u021biuni, care sunt prezentate \u00een foarte multe segmente. O dezvoltare general\u0103 pe care am putut s\u0103 o observ\u0103m din ultimii ani: o tab\u0103r\u0103 pro-european\u0103, pro-occidental\u0103 \u0219i o alt\u0103 tab\u0103r\u0103 \u2013 putem s\u0103 o numim na\u021bional-ceau\u0219ist\u0103, neo-legionar\u0103. E un amestec destul de dificil, dar este foarte clar, sunt dou\u0103 c\u0103i foarte diferite \u0219i cred c\u0103 a\u0219a s-a clarificat \u0219i situa\u021bia pentru aleg\u0103tori. <\/p>\n

Idealul na\u021bional, Fata Morgana \u0219i (neo)legionarii<\/h2>\n

A\u021bi men\u021bionat c\u0103 parte din elita intelectualilor, reprezentat\u0103 de Academie, sus\u021bine un anumit candidat. \u0218i aici ne \u00eentoarcem din nou la perioada interbelic\u0103: de ce intelectualii de atunci au devenit adep\u021bi ai Mi\u0219c\u0103rii Legionare?<\/b><\/p>\n

\u00cen perioada interbelic\u0103, Rom\u00e2nia s-a confruntat cu o serie de probleme uria\u0219e privind crearea statului rom\u00e2n modern. Statul rom\u00e2n a crescut enorm prin integrarea Banatului, Transilvaniei, Bucovinei, Basarabiei, dar, de\u0219i majoritatea locuitorilor acestor \u021binuturi vorbeau rom\u00e2n\u0103, aveau \u0219i identit\u0103\u021bi regionale; s\u0103 nu vorbim despre o treime a locuitorilor care nu erau rom\u00e2ni. Dar problema de integrare nu era doar la nivel na\u021bional, \u00een privin\u021ba minorit\u0103\u021bilor na\u021bionale, ci \u0219i la nivel educa\u021bional, economic, al sistemului de transport public. Erau diferen\u021be uria\u0219e \u0219i mul\u021bi oameni politici au \u00een\u021beles c\u00e2t de mare era aceasta diferen\u021b\u0103, c\u0103 \u021bara avea nevoie de rom\u00e2ni. Rom\u00e2nia, ca societate, nu era a\u0219a de rom\u00e2neasc\u0103 sau controlat\u0103 de rom\u00e2ni a\u0219a cum doreau elitele na\u021bionale. A\u0219a c\u0103 legionarii au oferit ceva: o ideologie de omogenizare complet\u0103 privind rom\u00e2nii \u2013 s\u0103 nu mai fie moldoveni, ardeleni, b\u0103n\u0103\u021beni, munteni, ci doar rom\u00e2ni. Astfel c\u0103 intelectualii au fost atra\u0219i de ideea comunit\u0103\u021bii na\u021bionale, pentru c\u0103 \u00eenainte de Primul R\u0103zboi Mondial, guvernul rom\u00e2n, \u00een 1907, a avut un \u0219oc cu r\u0103scoal\u0103 \u021b\u0103r\u0103neasc\u0103.<\/p>\n

\"Oliver<\/picture>\n

Oliver Jens Schmitt, istoric. FOTO: Mediafax\/ Raul \u0218tef<\/p>\n<\/div>\n

Era o \u021bar\u0103 \u00eemp\u0103r\u021bit\u0103 \u00eentre dou\u0103 clase, urban\u0103 \u0219i rural\u0103, ca ast\u0103zi \u2013 dou\u0103 lumi diferite. Aceast\u0103 integrare na\u021bional\u0103 a fost un vis, un proiect care a atras foarte mul\u021bi intelectuali. \u00cen plus, \u0219i-au v\u0103zut un fel de rost al vie\u021bii lor nu numai b\u0103rba\u021bi, dar \u0219i femei, pentru c\u0103, la nivel regional, au integrat foarte multe femei care au spus \u201eacesta este locul meu \u00een Rom\u00e2nia nou\u0103\u201c. Au dorit s\u0103 ofere \u0219i femeilor un rol nou, nu doar \u021b\u0103ranc\u0103 \u0219i fat\u0103 r\u0103sf\u0103\u021bat\u0103 a burgheziei Bucure\u0219tiului, dar \u0219i un rol activ. Aceste lucruri explic\u0103 atrac\u021bia Mi\u0219c\u0103rii Legionare. \u00cen plus, avea un fel de misiune \u00een care a combinat un na\u021bionalism tradi\u021bional cu un anumit mesianism transcendent. Rom\u00e2nia nu f\u0103cea excep\u021bie \u00een perioada interbelic\u0103 pentru c\u0103 ace\u0219ti oameni au tr\u0103it o experien\u021b\u0103 traumatic\u0103. S\u0103 nu uit\u0103m c\u0103 \u00een anul 1916, sudul Rom\u00e2niei a fost ocupat de germani, mul\u021bi oameni s-au refugiat \u00een Moldova. A fost un colaps politic \u0219i economic. Ca \u00een multe alte \u021b\u0103ri europene, oamenii au spus \u201enu vrem s\u0103 continu\u0103m cu trecutul, trebuie s\u0103 cl\u0103dim o \u021bar\u0103 nou\u0103\u201c. Iar aceast\u0103 \u021bar\u0103 nou\u0103 era bazat\u0103 pe mesianism \u0219i integrarea \u00een societate mai ales a \u021b\u0103ranilor. Mul\u021bi intelectuali erau studen\u021bi de prim\u0103 genera\u021bie, fii \u0219i fiice de \u021b\u0103rani, care au ajuns \u00een ora\u0219e universitare \u0219i \u0219i-au c\u0103utat un rol nou. \u201eNoi trebuie s\u0103 fim st\u0103p\u00e2ni \u00een casa noastr\u0103\u201c era zicerea. <\/p>\n

Zelea Codreanu a fost \u0219ocat c\u00e2nd a ajuns la Ia\u0219i, unde jum\u0103tate din popula\u021bie era evreiasc\u0103. La fel \u0219i \u00een Hu\u0219i. A spus \u201ec\u00e2\u021bi rom\u00e2ni sunt \u00een acest ora\u0219? Trebuie s\u0103 \u00eel rom\u00e2niz\u0103m\u201c. A\u0219a a fost el: multe idei de speran\u021b\u0103, n\u0103dejde, mari frustr\u0103ri \u0219i un proiect foarte clar care nu era doar economic \u0219i social \u2013 a fost un fel de mesianism politic. \u0218i ca ultim\u0103 observa\u021bie, de ce extrema st\u00e2ng\u0103 nu i-a atras \u0219i i-a considerat pe comuni\u0219ti tr\u0103d\u0103tori de \u021bar\u0103? Pentru c\u0103 Uniunea Sovietic\u0103 nu a recunoscut frontiera oriental\u0103 a Rom\u00e2niei, to\u021bi comuni\u0219tii rom\u00e2ni au preluat aceast\u0103 linie, \u0219i s\u0103 nu accepte aceast\u0103 frontier\u0103 \u00eenseamn\u0103, \u00een contextul Rom\u00e2niei, s\u0103 fii tr\u0103d\u0103tor de \u021bar\u0103. \u0218i este evident c\u0103 pentru majoritatea cov\u00e2r\u0219itoare a rom\u00e2nilor, comuni\u0219tii nu erau o alt\u0103 solu\u021bie sau o alt\u0103 cale. <\/p>\n

Oamenii simpli s-ar \u00eentreba \u201ece este r\u0103u \u00een a-\u021bi proteja identitatea de rom\u00e2n, \u00een a oferi un rol activ femeilor, \u00een a aduce \u021b\u0103ranii la ora\u0219 \u0219i \u00een universit\u0103\u021bi. De ce nu am sus\u021bine acest discurs?\u201c… <\/b><\/p>\n

Pentru c\u0103 acest discurs a fost combinat \u00eentotdeauna cu tendin\u021be violente, anti-liberale, anti-democratice. Erau foarte exclusive, pentru c\u0103 atunci Rom\u00e2nia era un stat de fapt multietnic \u0219i, pentru to\u021bi ceilal\u021bi, adic\u0103 pentru 30% din popula\u021bie, acest mesaj nu a l\u0103sat niciun loc. Chiar \u0219i din punct de vedere economic, legionarii au vorbit \u00eentotdeauna despre m\u00e2ntuirea neamului, dar solu\u021bii concrete pentru probleme reale ale societ\u0103\u021bii nu au dezvoltat niciodat\u0103 \u2013 adic\u0103 pentru decalajul uria\u0219 \u00eentre spa\u021biul urban \u0219i cel rural, despre clivajul uria\u0219 \u00eentre diferitele regiuni ale \u021b\u0103ri \u2013 Transilvania \u0219i Banatul erau chiar \u0219i atunci mult mai dezvoltate dec\u00e2t Oltenia sau Moldova de Sud \u2013, pentru lupta \u00eempotriva analfabetismului, \u00eempotriva s\u0103r\u0103ciei, \u00eempotriva epidemiei etc. Nu, pentru asta nu aveau solu\u021bii, \u00eens\u0103 nu este de mirare, pentru c\u0103 aveau foarte pu\u021bini economi\u0219ti buni \u0219i bine preg\u0103ti\u021bi. Codreanu habar n-a avut de economie, de politic\u0103 concret\u0103. Erau vorbe care au atras mul\u021bi oameni ca \u0219i ast\u0103zi, pentru c\u0103 erau frustra\u021bi de partidele tradi\u021bionale, de sistem, de corup\u021bie.<\/p>\n

\"Miting<\/picture>\n

Miting al legionarilor \u00een centrul Bucure\u0219tiului. FOTO: Getty Images<\/p>\n<\/div>\n

Legionarii au avut \u0219ase luni la putere \u0219i \u0219tim foarte bine ce au produs \u00een acest timp: violen\u021b\u0103, crime, un colaps economic. Guvernarea lor a fost oprit\u0103 de Ion Antonescu, care \u00een\u021beles c\u0103 sunt c\u00e2\u021biva nebuni \u0219i criminali, complet incompeten\u021bi, care sunt condu\u0219i de m\u00e2nie \u0219i de ur\u0103 \u00eempotriva celorlal\u021bi. Cu acest sistem nu po\u021bi s\u0103 conduci o \u021bar\u0103. Putem s\u0103 spunem pe scurt c\u0103, dac\u0103 vrei s\u0103 \u0219tii unde ajungi cu extrema dreapt\u0103 la putere, trebuie s\u0103 studiezi numai aceste \u0219ase luni, \u00eentre septembrie 1940 \u0219i ianuarie 1941 \u2013 un colaps foarte u\u0219or. \u0218i al doilea element foarte important: se \u00eent\u00e2mpl\u0103 foarte repede, \u00een timpul c\u00e2torva luni, nu ai nevoie de c\u00e2\u021biva ani. Iar acest lucru \u00eel vedem ast\u0103zi \u0219i \u00een America.<\/p>\n

Deci exist\u0103 o probabilitate \u0219i acum, chiar dac\u0103 vin la putere, \u00eentr-un timp scurt s\u0103 se pr\u0103bu\u0219easc\u0103, pentru c\u0103 nu sunt \u00een stare s\u0103-\u0219i sus\u021bin\u0103 ideile…<\/b><\/p>\n

Avem deja primele semne. Vedem cum a fost silit\u0103 s\u0103 reac\u021bioneze Banca Na\u021bional\u0103 a Rom\u00e2niei, leul a fost sl\u0103bit considerabil deja doar \u00een ideea c\u0103 s-ar putea s\u0103 se schimbe ceva. Da, dac\u0103 devine o realitate, cine va mai investi \u00een aceast\u0103 \u021bar\u0103, cine va avea \u00eencredere \u00een aceast\u0103 \u021bar\u0103? <\/p>\n

Partidele extremiste spun c\u0103 noi cu noi pentru… noi.<\/b><\/p>\n

Absolut. Este un argument, dar eu, ca istoric, trebuie s\u0103 ridic un semn de \u00eentrebare: am avut o asemenea situa\u021bie \u00een trecut, \u00een anii \u201980, Rom\u00e2nia a \u00eencercat s\u0103 fie independent\u0103, autarhic\u0103, puternic\u0103 \u0219i rezultatul a fost frig, foame \u0219i fric\u0103, un dezastru economic care a dus la pr\u0103bu\u0219irea sistemului \u00een 1989, cu suferin\u021bele unei genera\u021bii \u00eentregi. Adic\u0103 \u201esuveranismul\u201c nu este o promisiune pentru viitor, a fost deja o realitate istoric\u0103 \u00eentr-un trecut care nu este prea \u00eendep\u0103rtat.<\/p>\n

\"Horia<\/picture>\n

Horia Sima, ultimul comandant al G\u0103rzii de Fier. FOTO: Getty Images<\/p>\n<\/div>\n

Dup\u0103 toate aceste informa\u021bii generale despre Mi\u0219carea Legionar\u0103 \u0219i e\u0219ecul extremei drepte \u2013 date, dovezi concrete din trecut \u2013, de ce exist\u0103 oameni cu studii, mai ales din clasa de mijloc, care le ignor\u0103 sau, mai r\u0103u, nu le cred, \u0219i devin simpatizan\u021bi ai extremi\u0219tilor actuali?<\/b><\/p>\n

Acest na\u021bionalism ortodoxist xenofob este un fel de fir ro\u0219u \u00een istoria modern\u0103 a Rom\u00e2niei \u2013 \u0219i chiar dup\u0103 pr\u0103bu\u0219irea sistemului comunist, mul\u021bi actori importan\u021bi au sus\u021binut acest discurs. A continuat \u00een \u0219coal\u0103, uneori mai subcutanat, uneori mai vizibil. Era evident c\u0103 nu a disp\u0103rut niciodat\u0103. Problema a fost c\u0103 nu a disp\u0103rut niciodat\u0103 din institu\u021biile foarte importante, mai ales cele \u00een care, dup\u0103 sondaje, rom\u00e2nii au cea mai mare \u00eencredere: Biserica, Armata \u0219i Academia Rom\u00e2n\u0103. \u00cen cazul Armatei, studierea istoric\u0103 este foarte dificil\u0103 pentru c\u0103 arhivele sunt foarte, foarte greu accesibile. Dar se vede cu ce fel de probleme se confrunt\u0103 Armata Rom\u00e2n\u0103 \u2013 vorbesc aici despre oameni ca Hora\u021biu Potra. Este cunoscut de mul\u021bi ani c\u0103 corup\u021bia din Armata Rom\u00e2n\u0103 a frustrat mul\u021bi solda\u021bi \u0219i o parte dintre ei au plecat \u0219i s-au reorganizat \u00een grupuri de mercenari, precum acesta din Africa. Aceast\u0103 primejdie era cunoscut\u0103, poate c\u0103 pentru omul de r\u00e2nd nu, dar liderii politicii o \u0219tiau \u0219i nu au reac\u021bionat. \u0218i asta este marea tragedie: lipsa de \u00eencredere. Ace\u0219ti autoproclama\u021bi piloni ai na\u021biunii rom\u00e2ne\u0219ti sunt cei care, cel pu\u021bin par\u021bial, sunt cauza dezorient\u0103rii societ\u0103\u021bii. Dac\u0103 pre\u0219edintele Academiei spune c\u0103 e mai bine s\u0103 nu ne ap\u0103r\u0103m, ci s\u0103 ne adapt\u0103m, c\u0103 asta este lec\u021bia noastr\u0103, ceea ce trebuie s\u0103 \u00eenv\u0103\u021b\u0103m din istoria noastr\u0103 \u00eentr-un moment \u00een care Rom\u00e2nia este membr\u0103 a unei alian\u021be puternice \u2013 nu a fost niciodat\u0103 membr\u0103 a unei alian\u021be democratice at\u00e2t de puternice \u2013 este gr\u0103itor, este defetism. Sunt \u021b\u0103ri mai mici dec\u00e2t Rom\u00e2nia, precum Finlanda, \u00een care nimeni nu g\u00e2nde\u0219te a\u0219a. Am fost recent \u00een Lituania, \u021bar\u0103 foarte mic\u0103, de trei milioane de locuitori. S\u0103 spui ca \u021bar\u0103 \u201enu am nicio \u0219ans\u0103\u201c… Ei au o experien\u021b\u0103 istoric\u0103, au suferit groaznic \u00een sistemul comunist, liderii lor au fost deporta\u021bi \u00een Siberia \u0219i, cu toate c\u0103 sunt at\u00e2t de mici, spun \u201e\u00een cazul unui r\u0103zboi, noi lupt\u0103m, nu ced\u0103m niciodat\u0103. Am f\u0103cut-o o dat\u0103 \u00een \u201940, am suferit groaznic\u201c. Rom\u00e2nia este o \u021bar\u0103 mult mai mare \u0219i mai puternic\u0103, \u00eens\u0103 acest defetism din interior este foarte periculos. Cred c\u0103 reprezentan\u021bii acestor institu\u021bii sunt \u0219i \u00eentr-o criz\u0103. Ei trebuie s\u0103 \u0219tie ce \u00eenseamn\u0103 cu adev\u0103rat suveranismul. Sau sunt mo\u0219tenitorii sistemului anilor \u201980? De pe urma lor vor profita cercuri foarte, foarte restr\u00e2nse, care vor continua s\u0103 tr\u0103iasc\u0103 bine, iar restul popula\u021biei se va \u00eentoarce \u00een anii \u201980, mitigat\u0103, pentru c\u0103 u\u0219ile vor fi deschise, cine vrea s\u0103 plece poate s\u0103 o fac\u0103 \u2013 reac\u021bia va fi a\u0219adar un nou val de emigra\u021bie. <\/p>\n

\u201eSistemul post-revolu\u021bionar a fost ridicat pe violen\u021ba uria\u0219\u0103 \u00eempotriva mi\u0219c\u0103rii democratice\u201c<\/h2>\n

\u00a0Crede\u021bi c\u0103 ne afl\u0103m \u00eentr-o situa\u021bie similar\u0103 cu cea din perioada interbelic\u0103, \u00een pragul unui r\u0103zboi mondial, sau mai degrab\u0103 undeva \u00een prima jum\u0103tate a secolului al XIX-lea, c\u00e2nd vorbeam de Europa Na\u021biunilor, adic\u0103 fiecare \u021bar\u0103 s\u0103-\u0219i contureze foarte bine identitatea \u0219i s\u0103 se afirme? Crede\u021bi c\u0103 dac\u0103 Simion va ajunge pre\u0219edinte va colabora cu ceilal\u021bi lideri autocra\u021bi din Europa, a\u0219a cum se \u0219i marketeaz\u0103?<\/b><\/p>\n

\u00a0Da, cu siguran\u021b\u0103, pentru c\u0103 \u0219i-a exprimat admira\u021bia pentru ace\u0219ti lideri, precum Viktor Orban, \u0219i cu siguran\u021b\u0103 vom vedea o astfel de politic\u0103, o astfel de coali\u021bie. S\u0103 nu uit\u0103m c\u0103 sunt oligarhi importan\u021bi, Sebastian Ghi\u021b\u0103, de pild\u0103, care se afl\u0103 la Belgrad ca refugiat politic \u0219i care are un impact uria\u0219 asupra otr\u0103virii vie\u021bii politice din Rom\u00e2nia. \u00cen ceea ce prive\u0219te r\u0103zboiul, trebuie s\u0103 spunem c\u0103 avem deja r\u0103zboi \u00een cas\u0103 pentru c\u0103 ceea ce face Rusia este nu numai un atac \u00eempotriva Ucrainei, dar duce \u0219i un r\u0103zboi \u00eempotriva Uniunii Europene. Trebuie s\u0103 observ\u0103m toate aceste a\u0219a-zise incidente \u00een Marea Baltic\u0103, \u00een Polonia, Germania, sunt membri ai opozi\u021biei ruse\u0219ti care sunt otr\u0103vi\u021bi sau omor\u00e2\u021bi.<\/p>\n

\"35<\/picture>\n

35 de ani de la primele zile de libertate \u00een Rom\u00e2nia. FOTO: Getty Images<\/p>\n<\/div>\n

Sunt multe dovezi care arat\u0103 c\u0103 ne afl\u0103m deja \u00een r\u0103zboi. Problema noastr\u0103 este c\u0103 exist\u0103 o extrem\u0103 dreapt\u0103 \u00een Rom\u00e2nia, \u00een Germania, care face jocul Rusiei, care duce un r\u0103zboi hribid \u0219i care neag\u0103 totul. De aceea trebuie s\u0103 accept\u0103m aceast\u0103 realitate \u0219i trebuie s\u0103 ne \u00eentreb\u0103m unde vrem s\u0103 ne afl\u0103m: vrem s\u0103 tr\u0103im ca \u00een Belarus? C\u0103 acesta ar fi viitorul Rom\u00e2niei aliat\u0103 cu Rusia. Aceste exemple, aceste \u021b\u0103ri deja exist\u0103. Trebuie s\u0103 ne \u00eentreb\u0103m dac\u0103 vrem s\u0103 tr\u0103im \u00een \u021bara lui Luka\u015fenko. Putin a speculat asta \u00eentotdeauna \u0219i a f\u0103cut din frica noastr\u0103 o politic\u0103: vorbe\u0219te de folosirea armelor nucleare, de r\u0103zboi mondial. Dar nu trebuie s\u0103 uit\u0103m c\u0103 nu \u0219tim exact c\u00e2t de slab\u0103 este Rusia. Rusia a pierdut 1.000.000 de solda\u021bi. E uria\u0219 chiar \u0219i pentru o \u021bar\u0103 ca Rusia. Economia ruseasc\u0103 nu este at\u00e2t de puternic\u0103 \u2013 adic\u0103 are performan\u021b\u0103, dar nu precum volumul economiei italiene, de exemplu. Ne afl\u0103m \u00eentr-o situa\u021bie \u00een care acest r\u0103zboi psihologic joac\u0103 un rol hot\u0103r\u00e2tor. Dac\u0103 noi \u00een\u021belegem c\u0103 nu trebuie s\u0103 lupt\u0103m dac\u0103 \u021binem acum frontul, s\u0103 spunem mental, dac\u0103 ar\u0103t\u0103m Rusiei c\u0103 nu ced\u0103m, este mult mai important. \u00cen plus, s\u0103 ne preg\u0103tim foarte rece prin re\u00eenarmare coordonat\u0103 cu alia\u021bii \u0219i cu vecinii. A\u0219a evit\u0103m cu siguran\u021b\u0103 un r\u0103zboi, pentru c\u0103 trebuie s\u0103 spunem foarte clar: ucrainenii mor pentru noi, ei lupt\u0103 pentru noi. Noi suntem proteja\u021bi de ei. Ru\u0219ilor le este fric\u0103 de un lucru: unitatea \u0219i solidaritatea european\u0103. Fiecare politician care vorbe\u0219te numai \u00een interesul egoismului na\u021bional face treaba lui Putin.<\/p>\n

C\u00e2inele care latr\u0103 nu mu\u0219c\u0103<\/h2>\n

Din cauza extremismului care apare din ce \u00een ce mai mult, crede\u021bi c\u0103 suntem mai aproape de unitate la nivel european sau, dimpotriv\u0103, se \u00eentrevede sf\u00e2r\u0219itul Uniunii Europene?<\/b><\/p>\n

Rom\u00e2nii sunt, \u00eentr-un fel, \u00eentr-o pozi\u021bie foarte privilegiat\u0103, pentru c\u0103 pot s\u0103 aleag\u0103, chiar foarte informat. Niciun om care se duce la vot nu poate s\u0103 spun\u0103 c\u0103 nu a putut s\u0103 se documenteze, s\u0103 se informeze. Dar \u00een momentul de fa\u021b\u0103 este evident c\u0103 se formeaz\u0103 un bloc \u00een nordul Europei, cu Marea Britanie, statele scandinave \u0219i cele baltice, Polonia, dar \u0219i cu Fran\u021ba \u0219i cu Germania, care se preg\u0103tesc de ap\u0103rarea Europei. Toate celelalte \u021b\u0103ri au \u0219i ele o pozi\u021bie clar\u0103: de exemplu, Spania, care a spus c\u0103 nu \u00eei pas\u0103 de r\u0103zboiul din Ucraina \u0219i sunt sigur c\u0103 o s\u0103 pl\u0103teasc\u0103 pentru asta dac\u0103 o s\u0103 aib\u0103 nevoie de sprijinul celorlal\u021bi. \u00cen spa\u021biul panonic \u0219i pontic, Rom\u00e2nia, care are o pozi\u021bie-cheie acum, poate s\u0103 decid\u0103. Acesta este rostul acestor alegeri: pozi\u021bia Rom\u00e2niei \u00eentr-o Europ\u0103 aflat\u0103 \u00eentr-un moment de reorganizare intern\u0103 chiar \u0219i dincolo de UE. Pentru c\u0103 aceast\u0103 alian\u021b\u0103 prezentat\u0103 mai sus arat\u0103 foarte clar c\u0103 aceste mecanisme tradi\u021bionale vechi nu mai func\u021bioneaz\u0103. Rom\u00e2nia trebuie s\u0103 pun\u0103 \u00eentrebarea \u201evrem s\u0103 facem parte din acest grup care ar putea s\u0103 ne apere, s\u0103 ne protejeze, sau vrem s\u0103 r\u0103m\u00e2nem afar\u0103 \u0219i s\u0103 ne apropiem de Rusia \u0219i vom vedea unde vom sf\u00e2r\u0219i?\u201c. <\/p>\n

Dar nu crede\u021bi c\u0103 micile sau marile dorin\u021be revizioniste din \u021b\u0103ri precum Spania, Germania, Italia, vecina Ungaria, care de peste un secol investe\u0219te \u00een propaganda anti-Trianon, pot fi ni\u0219te motive care ar cauza implozia Uniunii Europene?<\/b><\/p>\n

Nu cred. Interesul statelor pe care le-am num\u0103rat este clar. Nu au niciun interes \u00een ceea ce prive\u0219te reconsiderarea frontierelor \u0219i, chiar \u0219i \u00een cazul \u00een care vor asta, cu ce poten\u021bial demografic ar putea s\u0103 schimbe frontierele? Orban, de fapt, atrage maghiarii din afar\u0103, adic\u0103 mul\u021bi maghiari ardeleni, din Ucraina \u0219i din Serbia sunt atra\u0219i de Orban pentru c\u0103 are nevoie de for\u021b\u0103 de munc\u0103, pentru c\u0103 mult\u0103 lume a plecat. Orban nu este at\u00e2t de puternic cum arat\u0103, \u00een interior este foarte, foarte sl\u0103bit. El face mult zgomot pentru a crea impresia unei puteri care realmente nu exist\u0103. Dac\u0103 Orban are \u00eencredere \u00een Trump, se \u00een\u0219al\u0103, el \u00ee\u0219i schimb\u0103 opinia \u00een fiecare zi \u00een func\u021bie de omul cu care a vorbit recent. De aceea cred c\u0103 trebuie s\u0103 fim foarte aten\u021bi, s\u0103 nu exager\u0103m pozi\u021bia \u0219i puterea Ungariei.<\/p>\n

Democra\u021bia, la loc comanda!<\/h2>\n

De ce crede\u021bi c\u0103 legea antifascist\u0103 din Rom\u00e2nia nu se respect\u0103?<\/b><\/p>\n

Cred c\u0103 este o expresie a acestor tabere diferite din s\u00e2nul sistemului, nu numai judiciar, din Rom\u00e2nia. Putem spune c\u0103 a fost neglijen\u021b\u0103, dar nu cred. Legea a fost foarte clar\u0103, dar nu a fost aplicat\u0103 niciodat\u0103. Este doar lipsa voin\u021bei politice, precum \u00een cazul dosarului Revolu\u021biei.<\/p>\n

A\u021bi spus la \u00eenceputul discu\u021biei noastre c\u0103 rom\u00e2nii sunt acum \u00eentr-un moment istoric c\u00e2nd pot s\u0103-\u0219i aleag\u0103 sistemul de guvern\u0103m\u00e2nt, direc\u021bia. \u0218tim foarte bine c\u0103 comuni\u0219tii au venit la putere prin ni\u0219te alegeri ilegale, furate, iar \u00een 1990, fix acum 35 de ani, rom\u00e2nii nu au fost \u00eentreba\u021bi mai \u00eent\u00e2i ce \u00ee\u0219i doresc: republic\u0103 sau monarhie. Putem spune c\u0103 tr\u0103im \u00eentr-o ilegalitate de 35 de ani?<\/b><\/p>\n

Cu siguran\u021b\u0103 alegerile care au avut loc imediat dup\u0103 pr\u0103bu\u0219irea lui Ceau\u0219escu le-au oferit comuni\u0219tilor o situa\u021bie extrem de puternic\u0103. \u00centregul sistem de stat, de la Securitate la to\u021bi ceilal\u021bi politicieni, precum Coposu, de fapt nu a avut nicio \u0219ans\u0103. \u00cens\u0103 s-a v\u0103zut c\u0103 post-comuni\u0219tilor \u0219i mai ales lui Iliescu le-a fost fric\u0103 \u0219i de aceea au organizat mineriadele. Este evident c\u0103 acest sistem post-revolu\u021bionar a fost ridicat pe o violen\u021b\u0103 uria\u0219\u0103 \u00eempotriva mi\u0219c\u0103rii democratice din Rom\u00e2nia. Dup\u0103 aceea, dup\u0103 1996, chiar \u0219i for\u021bele democratice s-au aranjat cu acest sistem, nimeni nu a \u00eencercat s\u0103 schimbe radical Constitu\u021bia. Revenirea Regelui nu mai era pe program \u0219i \u0219tim c\u0103 \u00eencetul cu \u00eencetul chiar \u0219i Casa Regal\u0103 s-a coordonat cu sistemul \u2013 Regele Mihai mult mai pu\u021bin dec\u00e2t al\u021bi membri ai Casei Regale. Bine\u00een\u021beles, p\u00e2n\u0103 la sf\u00e2r\u0219it, Regele Mihai a r\u0103mas un fel de pericol, ca un simbol viu al unui alt sistem, dar care \u0219i-a pierdut mul\u021bi sus\u021bin\u0103tori.<\/p>\n

\"Prima<\/picture>\n

Prima prim\u0103var\u0103 \u00een democra\u021bie. FOTO: Getty Images<\/p>\n<\/div>\n

Cred c\u0103 falimentul experimentului democratic \u00eentre anii 1990 \u0219i 2000 a fost un tribut esen\u021bial, dar asta a fost probabil cea mai mare tragedie a istoriei recente a Rom\u00e2niei. Acest av\u00e2nt a fost \u0219i tr\u0103dat din interior, \u00eens\u0103 trebuie s\u0103 \u00een\u021belegem c\u00e2t de dificil\u0103 era aceast\u0103 sarcin\u0103 de a organiza un stat nou pe baza unor structuri care erau sub controlul complet al inamicului politic. <\/p>\n

P\u00e2n\u0103 la urm\u0103, neo-comuni\u0219tii au cl\u0103dit un stat \u0219i un nou tip de democra\u021bie…<\/b><\/p>\n

A existat \u00een decembrie 1989 o revolu\u021bie care a fost urmat\u0103 de contra-revolu\u021bia lui Iliescu \u0219i a venit o adev\u0103rat\u0103 mare revolu\u021bie democratic\u0103 \u00een anul \u201990, iar revenirea Regelui era iminent\u0103. Iliescu \u0219i nomenclatura au \u00een\u021beles foarte bine c\u00e2t de mare era poten\u021bialul democratic \u0219i c\u0103 numai prin violen\u021b\u0103 \u00ee\u0219i pot p\u0103stra pozi\u021bia politic\u0103. Cred c\u0103 sunt foarte atipice nu numai dosarul Revolu\u021biei, dar \u015fi toate aceste violen\u021be uria\u0219e. Dac\u0103 tinerii v\u0103d aceste imagini la televizor pot spune c\u0103 este un trecut extrem de \u00eendep\u0103rtat, dar nu e a\u0219a. Rom\u00e2nia \u0219i-a cl\u0103dit o nou\u0103 clas\u0103 de mijloc \u00een ace\u0219ti 35 de ani, care sus\u021bine aceast\u0103 democra\u021bie, care are un poten\u021bial uria\u0219 \u0219i care a contribut esen\u021bial \u0219i la redresarea economic\u0103 a \u021b\u0103rii, care a dep\u0103\u0219it din acest punct de vedere performan\u021ba economic\u0103 a multor \u021b\u0103ri europene. Dup\u0103 sociologii rom\u00e2ni, 30% din popula\u021bie este un grup care a crescut din ultimii 5 spre 10 ani \u2013 progres prin educa\u021bie, cu performan\u021b\u0103 economic\u0103 foarte bun\u0103.<\/p>\n

\u0218i, totu\u0219i, sunt extrem de revolta\u021bi pe clasa politic\u0103 din Rom\u00e2nia…<\/b><\/p>\n

Pentru acest\u0103 frustare trebuie s\u0103 ne \u00eentoarcem la epoca Iohannis, o adev\u0103rat\u0103 tragedie a acestei \u021b\u0103ri: de dou\u0103 ori a primit mandat clar pentru reforme, a st\u00e2rnit speran\u021be uria\u0219e. Traian B\u0103sescu, \u00een primul mandat, a pus un fundament: acum zece ani, sute de mii de oameni au ie\u0219it \u00een strad\u0103 cu steaguri europene. A fost un mesaj at\u00e2t de puternic. A fost momentul \u00een care chiar \u0219i imaginea Rom\u00e2niei \u00een Europa s-a schimbat radical. Cum po\u021bi s\u0103 tr\u0103dezi ace\u0219ti oameni? Asta explic\u0103 \u0219i dezam\u0103girea din diaspora, oamenii care au \u00eenceput mi\u0219carea din 10 august \u00een 2018. A fost un fel de mineriad\u0103 contemporan\u0103. Responsabilii nu au fost pedepsi\u021bi niciodat\u0103. Acum, aceast\u0103 furie a fost preluat\u0103 de extrema dreapt\u0103 \u0219i folosit\u0103. <\/p>\n<\/p><\/div>\n

Read More<\/a><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Discursurile frumoase \u0219i bazate pe unitatea na\u021bional\u0103, planurile propagandistice \u0219i ideile utopice ale Mi\u0219c\u0103rii Legionare nu s-au concretizat niciodat\u0103, \u00eens\u0103 au sem\u0103nat \u00een urma lor […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":4447,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_monsterinsights_skip_tracking":false,"_monsterinsights_sitenote_active":false,"_monsterinsights_sitenote_note":"","_monsterinsights_sitenote_category":0,"footnotes":""},"categories":[6],"tags":[],"class_list":["post-4446","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-popular"],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/4446","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=4446"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/4446\/revisions"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media\/4447"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=4446"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=4446"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=4446"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}