{"id":4232,"date":"2025-05-10T12:06:38","date_gmt":"2025-05-10T12:06:38","guid":{"rendered":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/2025\/05\/10\/ce-ne-invata-istoria-cat-de-sigura-e-lumea-la-exact-80-de-ani-de-la-al-doilea-razboi-mondial-daca-ue-ar-fi-sa-dispara-s-ar-intampla-din-nou\/"},"modified":"2025-05-10T12:06:38","modified_gmt":"2025-05-10T12:06:38","slug":"ce-ne-invata-istoria-cat-de-sigura-e-lumea-la-exact-80-de-ani-de-la-al-doilea-razboi-mondial-daca-ue-ar-fi-sa-dispara-s-ar-intampla-din-nou","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/2025\/05\/10\/ce-ne-invata-istoria-cat-de-sigura-e-lumea-la-exact-80-de-ani-de-la-al-doilea-razboi-mondial-daca-ue-ar-fi-sa-dispara-s-ar-intampla-din-nou\/","title":{"rendered":"Ce ne \u00eenva\u021b\u0103 istoria? C\u00e2t de sigur\u0103 e lumea la exact 80 de ani de la Al Doilea R\u0103zboi Mondial. \u201eDac\u0103 UE ar fi s\u0103 dispar\u0103, s-ar \u00eent\u00e2mpla din nou\u201c"},"content":{"rendered":"
\n

M\u0103surile
\npolitice luate dup\u0103 Marele R\u0103zboi, dar \u0219i evenimentele nefaste
\ncare au urmat firesc acestuia, \u00een special incapacitatea financiar\u0103
\na \u021b\u0103rilor de a-\u0219i reveni dup\u0103 r\u0103zboi, au stat la baza izbucnirii
\ncelui de-Al Doilea R\u0103zboi Mondial.\u00a0<\/span>Pe 8
\nmai 1945, Germania nazist\u0103 \u00ee\u0219i anun\u021ba capitularea, iar \u00een acest
\nfel se \u00eencheia, cel pu\u021bin \u00een Europa, cea de-a doua conflagra\u021bie
\ndus\u0103 la nivel mondial. Omenirea a c\u0103utat diverse solu\u021bii pentru a
\nse asigura c\u0103 niciodat\u0103 un asemenea r\u0103zboi nu va mai avea loc, iar
\npentru asta na\u021biunile au f\u0103cut alian\u021be \u0219i au \u00eenfiin\u021bat
\norganiza\u021bii interna\u021bionale noi, a\u0219a cum sunt ONU, NATO \u0219i UE. Istoricul Ottmar Tra\u0219c\u0103 explic\u0103,
\n\u00eentr-un interviu pentru \u201eAdev\u0103rul\u201c, \u00een ce m\u0103sur\u0103
\naceste \u201epoli\u021be de asigurare\u201c \u00eempotriva unor noi r\u0103zboaie au \u0219i
\nfunc\u021bionat \u0219i unde ne afl\u0103m \u00een clipa de fa\u021b\u0103.<\/p>\n

\"Imagine<\/picture>\n

Imagine ilustrativ\u0103. FOTO: Pixabay<\/p>\n<\/div>\n

\u201eAdev\u0103rul\u201c: Exist\u0103
\nvoci care spun c\u0103, la aproape 80 de ani de la \u00eencheierea celui
\nde-Al Doilea R\u0103zboi Mondial, omenirea nu a \u00eenv\u0103\u021bat nimic din cele
\n\u00eent\u00e2mplate \u0219i nu a dezvoltat anticorpii necesari pentru a evita un
\nnou r\u0103zboi uria\u0219. Risc\u0103m \u00een acest moment s\u0103 intr\u0103m orbe\u0219te
\n\u00eentr-o nou\u0103 conflagra\u021bie, f\u0103r\u0103 s\u0103 putem spune stop?<\/b><\/p>\n

Ottmar Tra\u0219c\u0103:<\/b> Dac\u0103
\nvorbim de situa\u021bia interna\u021bional\u0103, la un moment dat \u00eenclinam s\u0103
\nzic c\u0103 da \u2013 mai ales cum \u00eencepuser\u0103 negocierile \u00eentre Trump \u0219i
\nPutin. Mai c\u0103 ziceam c\u0103 suntem \u00een anul 1938, pe undeva prin
\nseptembrie, \u00eenaintea acordului de la M\u00fcnchen. Dar acum v\u0103d c\u0103 \u0219i
\nTrump \u00eencepe s\u0103 se dezmeticeasc\u0103 \u00een privin\u021ba lui Putin \u0219i s\u0103
\nvad\u0103 c\u0103 de fapt acesta nu vrea s\u0103 opreasc\u0103 r\u0103zboiul. Acum putem
\ncu adev\u0103rat s\u0103 sper\u0103m c\u0103 Trump \u0219i SUA nu-i vor face lui Putin
\nconcesiile pe care i le f\u0103ceau Anglia \u0219i Fran\u021ba lui Hitler, la
\nM\u00fcnchen, acum aproape 90 de ani. Acea pozi\u021bie conciliant\u0103 a
\nParisului \u0219i a Londrei a dus \u00een cele din urm\u0103 la Al Doilea R\u0103zboi
\nMondial. Similar, dac\u0103 Trump accepta tot ce cerea Putin, riscam s\u0103
\najungem din nou acolo. Pentru c\u0103, \u0219i eu am zis asta \u00eenc\u0103 din
\n2014, Putin nu se va mul\u021bumi cu Crimeea \u0219i cu Donbas \u2013 \u0219i
\nnici m\u0103car cu Ucraina. La fel cum Hitler nu s-a mul\u021bumit cu
\nRegiunea Sudet\u0103 a Cehoslovaciei sau cu
\nAustria.<\/p>\n

A\u021bi amintit poate
\nprincipala cauz\u0103 ce a dus la izbucnirea celui de-Al Doilea R\u0103zboi
\nMondial. Care ar fi celelalte cauze?<\/b><\/p>\n

Din p\u0103cate, sistemul de
\ntratate de pace de dup\u0103 Primul R\u0103zboi Mondial a con\u021binut germenii
\ncelui de-Al Doilea R\u0103zboi Mondial. De exemplu,
\ndac\u0103 vorbim de principiul autodetermin\u0103rii
\nna\u021bionale enun\u021bat de Woodrow Wilson \u00een
\nianuarie 1918, vedem c\u0103, \u00een cazul
\nGermaniei, nu s-a respectat \u00een totalitate. Rom\u00e2nia
\na reu\u0219it s\u0103 profite: \u00een baza
\nacestui principiu corect, am ajuns la
\nRom\u00e2nia Mare. Dar, pe de o parte, de
\nexemplu, \u00een cazul Germaniei, au fost teritorii locuite preponderant
\nde germani, \u00eens\u0103, \u00een urma tratatelor de
\npace de dup\u0103 Primul R\u0103zboi Mondial, au
\nfost atribuite altor state \u2013 de
\nexemplu, Regiunea Sudet\u0103. Pe de alt\u0103 parte, dispari\u021bia marilor
\nimperii a avut \u0219i efecte contrare. \u00cen
\nistoria rela\u021biilor interna\u021bionale s-a subliniat faptul c\u0103, de
\nexemplu, dispari\u021bia Imperiului Austro-Ungar a creat un gol \u00een
\ncentrul spa\u021biului european, care nu a fost
\numplut de aceste state na\u021bionale create pe ruinele fostului imperiu.\n<\/p>\n

A contat \u0219i faptul c\u0103
\naceste state, unele nou create, aveau divergen\u021be peste care nu au
\nfost capabile s\u0103 treac\u0103?<\/b><\/p>\n

Da, iar aici m\u0103 refer \u00een
\nprimul r\u00e2nd la Rom\u00e2nia, Cehoslovacia, Iugoslavia \u0219i Ungaria.
\nCea din urm\u0103 avea probleme cu toate cele
\ntrei state, ba chiar \u0219i cu Polonia \u2013 revizionismul maghiar. Apoi,
\nchiar \u0219i aceste state \u00eentre ele aveau multe interese divergente.
\nPreocupate poate exclusiv s\u0103-\u0219i rezolve aceste probleme, ele nu au
\nputut s\u0103 se opun\u0103 marilor puteri r\u0103mase \u00een spa\u021biul central-est
\neuropean, Germania \u0219i Uniunea Sovietic\u0103. Iar problemele s-au
\naccentuat \u0219i mai mult odat\u0103 cu venirea la putere a lui Hitler. Ne
\namintim c\u0103 el nu \u0219i-a ascuns
\nniciodat\u0103 adev\u0103ratele inten\u021bii. \u0218i-a
\nanun\u021bat \u00eenc\u0103 din start inten\u021bia de a revizui \u201eru\u0219inea de la
\nVersailles\u201c, a\u0219a cum a numit el Tratatul de la Versailles,
\n\u0219i a \u00eencurajat \u0219i alte state s\u0103 fac\u0103
\nla fel. Pe de alt\u0103 parte, avem ascensiunea for\u021belor de extrem\u0103
\ndreapta \u00een Europa, dup\u0103 Primul R\u0103zboi Mondial. Cele mai importante
\nau fost Germania \u0219i Italia, dar nu singurele.\n<\/p>\n

Extremismul, cauza principal\u0103 a r\u0103zboiului<\/h2>\n

E
\ncorect s\u0103 spunem c\u0103 a<\/b>ici situa\u021bia este mai mult sau
\nmai pu\u021bin asem\u0103n\u0103toare cu cea pe care o \u00eent\u00e2lnim azi?<\/b><\/p>\n

Par\u021bial. Pe atunci aveam
\nmi\u0219c\u0103ri de extrem\u0103 dreapta practic \u00een toat\u0103 Europa. Aveam chiar
\n\u0219i \u00eentr-o democra\u021bie ca Fran\u021ba, aveam \u0219i \u00een Polonia, \u00een
\nRom\u00e2nia, aveam \u0219i \u00een Ungaria, nu? Crucile cu S\u0103ge\u021bi \u00een Ungaria,
\nGarda de Fier \u00een Rom\u00e2nia…
\nPe acest fond aveam \u00een paralel \u0219i o erodare, bine\u00een\u021beles,
\na sistemului democratic parlamentar. \u0218i mai e un aspect. Pentru c\u0103
\nnu aveam doar for\u021bele de extrem\u0103 dreapta, ci aveam \u0219i regimuri de
\nextrema st\u00e2ng\u0103. Aici numesc regimul
\ncomunist din fosta Uniune Sovietic\u0103 \u0219i ascensiunea for\u021belor de
\nextrem\u0103 st\u00e2ng\u0103, sus\u021binute de la Moscova. A\u0219
\nmai aminti \u0219i criza economic\u0103 din 1929, marea recesiune. S\u0103r\u0103cia,
\n\u0219omajul, nemul\u021bumirile sociale, toate au contribuit la erodarea
\nregimului democra\u021biei parlamentare.<\/p>\n

\"Al<\/picture>\n

Al Doilea R\u0103zboi Mondial a \u00eensemnat moarte \u0219i distrugere. FOTO: AFP<\/p>\n<\/div>\n

Amintea\u021bi ini\u021bial de
\natitudinea Fran\u021bei \u0219i a Angliei fa\u021b\u0103 de Germania lui Hitler \u0219i
\nde faptul c\u0103 cele dou\u0103 mari puteri europene au hr\u0103nit, f\u0103r\u0103 s\u0103
\nrealizeze, ambi\u021biile lui Hitler. Ce s-a \u00eent\u00e2mplat atunci?<\/b><\/p>\n

Reac\u021bia Angliei \u0219i a
\nFran\u021bei la ac\u021biunile lui Hitler a fost aproape inexistent\u0103. A
\nvenit momentul \u00een 1938, c\u00e2nd opozi\u021bia
\ngerman\u0103 preg\u0103tea o lovitur\u0103 militar\u0103 \u00eempotriva lui Hitler.
\nOpozi\u021bia german\u0103 a mizat tocmai pe faptul c\u0103 un r\u0103zboi \u00eempotriva
\nCehoslovaviei avea s\u0103 atrag\u0103 automat interven\u021bia Angliei \u0219i
\nFran\u021bei \u0219i implicit izbucnirea unui r\u0103zboi european. Mai mult
\ndec\u00e2t at\u00e2t, opozi\u021bia anti-nazist\u0103 a
\ntrimis emisari la Londra \u0219i la Paris spun\u00e2ndu-le foarte clar s\u0103 nu
\ncedeze \u00een fa\u021ba lui Hitler. Au spus \u0219i c\u0103
\nau preg\u0103tit o lovitur\u0103 de stat \u00eempotriva acestuia.
\nDeci, \u00een timp ce Fran\u021ba \u0219i Anglia \u0219i-ar
\nfi mobilizat for\u021bele, opozi\u021bia german\u0103 ar fi profitat de situa\u021bie
\n\u0219i ar fi avut \u0219ansa s\u0103 \u00eel r\u0103stoarne pe Hitler. Probabil c\u0103 tot
\nceea ce s-a \u00eent\u00e2mplat ulterior nu s-ar mai fi \u00eent\u00e2mplat. Dar ce
\nau f\u0103cut englezii \u0219i francezii? Ce a f\u0103cut Chamberlain? De\u0219i nu
\nzburase \u00een via\u021ba lui cu avionul, s-a dus la Hitler la
\nBerchtesgaden, a semnat acel acord \u0219i s-a
\n\u00eentors spun\u00e2nd c\u0103 a adus pacea pentru na\u021biunea britanic\u0103
\npentru secolul urm\u0103tor. De fapt, peste
\nnici un an, Anglia era \u00een r\u0103zboi cu Germania,
\niar \u00een Fran\u021ba, trupele
\nfranco-engleze erau zdrobite de Hitler. Iar
\nF\u00fchrerul a ob\u021binut de atunci victorii
\npeste victorii, a ocupat tot vestul Europei, dar \u0219i estul, inclusiv
\ncea mai mare parte a Uniunii Sovietice.\n<\/p>\n

Unde \u0219i cum s-a decis r\u0103zboiul<\/h2>\n

Care au fost momentele
\ndecisive care au schimbat deznod\u0103m\u00e2ntul acestui r\u0103zboi? A fost
\nStalingrad, a fost Kursk sau poate debarcarea alia\u021bilor \u00een
\nNormandia?<\/b><\/p>\n

\u00cen toamna anului1941,
\nGermania nazist\u0103 \u0219i alia\u021bii s\u0103i aveau ini\u021biativa \u0219i se p\u0103rea
\nchiar c\u0103 vor c\u00e2\u0219tiga. O mare putere ca Fran\u021ba era neutralizat\u0103,
\nAnglia, supus\u0103 unor bombardamente
\ncumplite, p\u0103rea c\u0103 o s\u0103 cad\u0103, iar
\nUniunea Sovietic\u0103 era la r\u00e2ndul ei \u00eentr-o situa\u021bie disperat\u0103.
\nO armat\u0103 de peste trei milioane de oameni
\ncu care sovieticii \u00eencepuser\u0103 r\u0103zboiul era deja distrus\u0103, iar
\noamenii mor\u021bi sau captura\u021bi. Foarte importante au fost momentele pe
\ncare le-a\u021bi amintit \u2013 Stalingradul, dar
\n\u00eendeosebi b\u0103t\u0103lia de la Kursk. De fapt, din punctul meu de vedere,
\nb\u0103t\u0103lia de la Kursk a fost decisiv\u0103 \u0219i a schimbat soarta
\nr\u0103zboiului. Sigur c\u0103 \u0219i la Stalingrad a fost un moment important.
\n\u00cens\u0103, de\u0219i a fost o victorie foarte important\u0103 pentru armata
\nrus\u0103, nu a fost decisiv\u0103 pe Frontul de Est. B\u0103t\u0103lia de la
\nStalingrad a adus, practic, a\u0219a-numitul echilibru strategic pe
\nFrontul de Est.\n<\/p>\n

C<\/b>e
\na schimbat cu adev\u0103rat situa\u021bia?<\/b><\/p>\n

Germania \u0219i URSS erau
\n\u00eentr-un echilibru. Dup\u0103
\nStalingrad, a venit contraofesiva de
\nprim\u0103var\u0103 german\u0103, care a distrus,
\npractic, armatele sovietice care cuceriser\u0103
\nvictoria de la Stalingrad \u0219i se instalase un fel de echilibru
\nstrategic pe Frontul de Est. Dar b\u0103t\u0103lia decisiv\u0103 este la Kursk,
\nacolo sovieticii au schimbat soarta r\u0103zboiului.\n<\/p>\n

V\u0103 referi\u021bi la celebra
\nb\u0103t\u0103lie a tancurilor de la Kursk?<\/b><\/p>\n

Nu neap\u0103rat la b\u0103t\u0103lia
\ntancurilor. De fapt, b\u0103t\u0103lia de tancuri de la Prohorovka a fost
\nc\u00e2\u0219tigat\u0103 mai degrab\u0103 de germani, p\u00e2n\u0103 la urm\u0103. Numai c\u0103
\npre\u021bul a fost uria\u0219. Germanii au avut pierderi imense. B\u0103t\u0103lia de
\nla Prohorovka, o localitate din Rusia, a fost \u0219i ea parte a marii
\nb\u0103t\u0103lii de Kursk. A fost \u0219i ultima ofensiv\u0103 major\u0103 a armatei
\ngermane pe Frontul de Est. Din acest
\nmoment, nem\u021bii
\ntreceau \u00een defensiv\u0103 \u0219i n-au
\nmai putut s\u0103 reia ini\u021biativa strategic\u0103
\npractic p\u00e2n\u0103 la sf\u00e2r\u0219it.<\/p>\n

\"Imagine<\/picture>\n

Imagine ilustrativ\u0103. FOTO: AFP<\/p>\n<\/div>\n

Un alt moment important
\ns-a consumat \u00een Normandia, Fran\u021ba, unde trupele aliate au debarcat
\n\u0219i au pornit \u00eentr-un mar\u0219 extraordinar de greu spre Germania,
\nalung\u00e2ndu-i pe nem\u021bi din tot vestul Europei. \u00centre Normandia \u0219i
\nKursk, care ar fi cel mai important, ca s\u0103 nu zic decisiv, moment?<\/b><\/p>\n

Greu de dat un r\u0103spuns,
\npentru c\u0103 fiecare b\u0103t\u0103lie a avut \u00eensemn\u0103tatea sa. Este clar c\u0103
\n\u0219i momentul Normandia, opera\u021biunea Overlord, debarcarea a fost un
\nelement decisiv \u00een evolu\u021bia r\u0103zboiului. Pentru c\u0103 reu\u0219ita
\nopera\u021biunii Overlord a \u00eensemnat pecetluirea soartei Germaniei
\nnaziste. Dac\u0103 p\u00e2n\u0103 \u00een iunie 1944,
\ngermanii mai sperau c\u0103 pot opri ofensiva sovietic\u0103, iar unii dintre
\nei chiar mai sperau \u00een a\u0219a-zisa victorie final\u0103, reu\u0219ita
\ndebarc\u0103rii \u00een Normandia a pus cap\u0103t acestor iluzii. Pentru c\u0103 din
\nacest moment Germania a fost prins\u0103 \u00eentre doi cle\u0219ti uria\u0219i, la
\nfel de puternici. Dinspre vest veneau alia\u021bii, dinspre est Armata
\nRo\u0219ie era de neoprit. Germania nu mai avea cum, nicio for\u021b\u0103 de pe
\nlumea asta nu avea cum s\u0103 reziste \u00een fa\u021ba acestor super-for\u021be
\ncople\u0219itoare.\n<\/p>\n

A\u021bi spus c\u0103 sf\u00e2r\u0219itul
\ncelui de-Al Doilea R\u0103zboi Mondial a fost pe 8 mai 1945. Ru\u0219ii sunt
\n\u00eens\u0103 de alt\u0103 p\u0103rere, la fel \u0219i americanii, pentru c\u0103 Moscova
\ncelebreaz\u0103 victoria asupra nazismului o zi mai t\u00e2rziu, iar
\namericanii se raporteaz\u0103 la capitularea Japoniei, \u00een septembrie
\n1945. Care ar fi data corect\u0103?<\/b><\/p>\n

Pe 8 mai este sf\u00e2r\u0219itul
\nr\u0103zboiului \u00een Europa, din punctul meu de
\nvedere \u2013 deci \u00een Europa, nu \u00een Pacific.
\nE numit\u0103 Ziua Victoriei. Dar sf\u00e2r\u0219itul acestui r\u0103zboi este pe
\ndata de 2 septembrie c\u00e2nd se semneaz\u0103
\ncapitularea Japoniei, la bordul cuirasatului Missouri.
\nPentru Europa, mai pu\u021bin Rusia, data sf\u00e2r\u0219itului r\u0103zboiului
\neste 8 mai, c\u00e2nd practic Germania semneaz\u0103 capitularea. Bine\u00een\u021beles
\nc\u0103, de\u0219i acolo a fost prezent \u0219i
\nreprezentantul \u00eenaltului comandament sovietic, Stalin n-a fost
\nmul\u021bumit de condi\u021biile \u00eencet\u0103rii r\u0103zboiului \u0219i a cerut
\nrepetarea practic a ceremoniei. \u0218i asta a avut loc a doua zi,
\n\u00een 9 mai. A\u0219a se face c\u0103 \u00een istoriografia sovietic\u0103 practic s-au
\nperpetuat ideea \u0219i teza c\u0103, de fapt, capitularea Germaniei a avut
\nloc la 9 mai. \u00cen realitate, a fost la 8 mai. Aceast\u0103
\ntez\u0103 a fost luat\u0103 de la sovietici \u0219i de celelalte state din estul
\nEuropei, m\u0103 refer la \u021b\u0103rile ocupate de sovietici.<\/p>\n

\"Churchill<\/picture>\n

Churchill salut\u00e2nd victoria alia\u021bilor. FOTO: Getty Images<\/p>\n<\/div>\n

\u00a0 \u201eLeg\u0103tura\u00a0dintre\u00a0NATO \u0219i Europa\u00a0trebuie s\u0103 fie indestructibil\u0103\u201c<\/h2>\n

Dup\u0103 sf\u00e2r\u0219itul
\nr\u0103zboiului, statele lumii, \u00een special cele care au luptat \u00eempotriva
\nAxei, au c\u0103utat diverse formule \u0219i mecanisme, pentru ca un asemenea
\nr\u0103zboi s\u0103 nu se mai repete. C\u00e2t de eficiente au fost acestea?<\/b><\/p>\n

Aici m-a\u0219 g\u00e2ndi la
\nstr\u0103mo\u0219ii Uniunii Europene \u2013 Comunitatea European\u0103 a C\u0103rbunelui
\n\u0219i O\u021belului \u0219i,
\nulterior, la NATO. \u00cens\u0103 p\u00e2n\u0103 aici, prima \u00eencercare ar fi
\nOrganiza\u021bia Na\u021biunilor Unite (ONU). Dac\u0103 ne referim la ONU, a\u0219
\nspune c\u0103 a prevenit un nou r\u0103zboi
\nmondial, dar organiza\u021bia \u0219i-a ar\u0103tat limitele \u0219i nu a fost
\nneap\u0103rat eficient\u0103 \u00een multe alte situa\u021bii.<\/p>\n

Cum a ap\u0103rut ONU \u0219i de
\nunde vin azi limitele sale?<\/b><\/p>\n

Ideea a plecat practic de la
\npre\u0219edintele Roosevelt. Societatea Na\u021biunilor, care a fost
\n\u00eenfiin\u021bat\u0103 dup\u0103 Primul R\u0103zboi Mondial, \u00een 1919, \u00een urma
\nConferin\u021bei de Pace de la Paris, \u00ee\u0219i ar\u0103tase deja limitele \u0219i nu
\na fost capabil\u0103 s\u0103 pre\u00eent\u00e2mpine cel de-Al Doilea R\u0103zboi Mondial.
\nPractic, Societatea Na\u021biunilor a fost ceea ce am numi precursoarea
\nOrganiza\u021biei Na\u021biunilor Unite. ONU
\nurm\u0103re\u0219te s\u0103 aib\u0103 un Consiliu de Securitate \u00een care s\u0103 fie
\nreprezentate marile puteri, care
\nau drept de veto, tocmai \u00een ideea de a
\n\u00eempiedica izbucnirea unor r\u0103zboaie majore. Ideea s-a dovedit, de\u0219i
\ngeneroas\u0103, totu\u0219i mult prea dificil de pus \u00een practic\u0103. \u0218i vedem
\nc\u0103 avem de-a face cu un blocaj. Pentru c\u0103 acest drept de veto nu
\nface dec\u00e2t s\u0103 blocheze Consiliul de Securitate s\u0103 opreasc\u0103
\nun poten\u021bial agresor. Dac\u0103 este s\u0103 d\u0103m totu\u0219i un exemplu, cred
\nc\u0103 cel mai bun este cel de acum, din timpul r\u0103zboiului din Ucraina,
\nc\u00e2nd Consiliul de Securitate nu a putut vota o rezolu\u021bie, pentru c\u0103
\neste clar c\u0103 Federa\u021bia Rus\u0103 \u0219i-a exercitat dreptul de veto.<\/p>\n

Au existat \u0219i momente
\nc\u00e2nd acest drept de veto nu a fost exercitat sau a fost anulat?<\/b><\/p>\n

\u00cen anul 1950, \u00een timpul
\nr\u0103zboiului din Coreea, Uniunea Sovietic\u0103 a f\u0103cut o mare gre\u0219eal\u0103,
\npentru c\u0103 nu \u0219i-a exercitat dreptul de veto. Astfel,
\na permis Consiliului de Securitate s\u0103 voteze o rezolu\u021bie prin care
\ntrupele americane aveau mandat ca s\u0103 intervin\u0103 \u0219i \u00eempotriva
\nregimului din Coreea de Nord de atunci. Ne amintim, comuni\u0219tii
\ncoreeni erau atunci sus\u021binu\u021bi de tovar\u0103\u0219ii chinezi, care,
\nbine\u00een\u021beles, \u0219i ei au fost ajuta\u021bi de tovar\u0103\u0219ii sovietici. A
\nfost \u00eens\u0103 o gre\u0219eal\u0103 major\u0103, pe care,
\ndup\u0103 aceea, au
\nrecunoscut-o chiar ru\u0219ii, a fost o prostie din partea lor, pur \u0219i
\nsimplu.<\/p>\n

Ce solu\u021bii ar exista
\npentru o Organiza\u021bie a Na\u021biunilor Unite mai eficient\u0103?<\/b><\/p>\n

Nu \u0219tiu, nu pot s\u0103 m\u0103
\npronun\u021b, dar e clar c\u0103 este nevoie de o reformare. E adev\u0103rat, ONU
\na fost o idee generoas\u0103, pentru a \u00eempiedica noi r\u0103zboaie, dar
\nvedem c\u0103, practic, este un instrument ineficient. Acum, dac\u0103 este
\ns\u0103 fim sinceri cu noi \u00een\u0219ine, ONU e dep\u0103\u0219it\u0103, trebuie reformat\u0103
\ndin temelii. Problema este cum va fi reformat\u0103 aceast\u0103
\nOrganizan\u021bie a Na\u021biunilor Unite. Pe
\nh\u00e2rtie, totul este frumos, se \u021bin discursuri, se vorbe\u0219te mult,
\ndar, practic, vedem o ineficien\u021b\u0103 total\u0103. Adic\u0103, \u00een momentul \u00een
\ncare ONU ar trebui s\u0103 \u00eempiedice orice fel de agresiune, mai ales
\ndac\u0103 agresiunea este comis\u0103 de una dintre marile puteri \u0219i de unul
\ndintre membrii permanen\u021bi ai Consiliului de Securitate, organiza\u021bia
\ne total ineficient\u0103. \u0218i vedem, dac\u0103 nu
\nintervine Federa\u021bia Rus\u0103 cu dreptul de veto,
\no face China.<\/p>\n

\"FOTO:<\/picture>\n

FOTO: Getty Images<\/p>\n<\/div>\n

NATO, organiza\u021bia care a evitat un al treilea mare r\u0103zboi<\/h2>\n

Dac\u0103 ONU pare complet
\ndep\u0103\u0219it\u0103, anacronic\u0103 chiar, avem \u0219i organiza\u021bii care mai
\nfunc\u021bioneaz\u0103 \u0219i azi, dup\u0103 ce au f\u0103cut-o decenii la r\u00e2nd. <\/b>Care
\ncrede\u021bi c\u0103 este cea mai important\u0103 \u0219i de ce<\/b>?<\/b><\/p>\n

M-a\u0219 referi aici la
\nOrganiza\u021bia Tratatului Atlanticului de Nord, NATO. Pericolul
\ncomunist a determinat statele libere \u0219i democrate \u0219i \u00een frunte cu
\nportrapelul lumii libere, Statele Unite, s\u0103 creeze acest tratat,
\ncare are un rol pur defensiv, nu agresiv, a\u0219a cum sus\u021bine
\npropaganda moscovit\u0103. Rolul NATO este acela de a preveni c\u0103derea \u0219i
\nsubjugarea de c\u0103tre Uniunea Sovietic\u0103 a lumii libere.\n<\/p>\n

C\u00e2t de eficient a fost
\n\u0219i mai este NATO?<\/b><\/p>\n

Bine\u00een\u021beles c\u0103 Tratatul
\nAtlanticului de Nord \u0219i-a ar\u0103tat viabilitatea, din punctul meu de
\nvedere. Cu at\u00e2t mai mult este necesar\u0103 men\u021binerea acestui tratat
\n\u00een ziua de azi, c\u00e2nd avem de-a face cu o Rusie agresiv\u0103. Da, NATO
\nmai e valabil \u0219i azi \u0219i este eficient. F\u0103r\u0103 NATO, nu \u0219tiu cum ar
\nfi ar\u0103tat lumea liber\u0103.\n<\/p>\n

Am avut \u0219i mai avem voci
\ncare spun c\u0103 NATO e de domeniul trecutului. L-am avut pe
\npre\u0219edintele francez Emmanuel Macron, care spunea c\u0103 NATO se afl\u0103
\n\u00een moarte cerebral\u0103, dar au fost \u0219i sunt anali\u0219ti \u0219i generali
\ncare spun c\u0103 NATO nu ar mai exista. \u00cen ce m\u0103sur\u0103 ar avea ei
\ndreptate?<\/b><\/p>\n

E adev\u0103rat, Macron a zis
\nasta, dar apoi s-a r\u0103zg\u00e2ndit \u0219i a
\nrevenit, \u0219i-a dat \u0219i el seama c\u0103 este nevoie de NATO. Este
\nnevoie cu at\u00e2t mai mult cu c\u00e2t pare c\u0103 vedem o dezangajare din
\npartea Statelor Unite ale Americii, care sunt mai pu\u021bin interesate
\nde alia\u021bii lor europeni \u0219i \u00ee\u0219i \u00eendreapt\u0103 aten\u021bia tot mai mult
\nspre Asia \u0219i Pacific. A\u0219a c\u0103, din punctul meu de vedere, cu at\u00e2t
\nmai mult este nevoie de solidaritatea NATO. Cred
\nc\u0103 trebuie, c\u0103 este nevoie \u0219i de o ini\u021biativ\u0103 de ap\u0103rare
\neuropean\u0103.<\/p>\n

Ce ar trebui s\u0103 fac\u0103 europenii<\/h2>\n

V\u0103 referi\u021bi aici la o
\narmat\u0103 european\u0103 sau la un pol european \u00een cadrul NATO?<\/b><\/p>\n

Eu a\u0219 vedea mai degrab\u0103
\nasta ca pe o \u00eent\u0103rire a componentei europene din NATO. Pentru c\u0103,
\nla un moment dat, este clar c\u0103 interesul
\nStatelor Unite ale Americii se mut\u0103 spre
\nOceanul Pacific, China. Indiferent c\u0103 e
\nTrump sau altul, americanii au anun\u021bat c\u0103 se vor concentra pe Asia
\n\u00eenc\u0103 din timpul lui Obama. \u0218i atunci este absolut normal ca,
\ntocmai pentru ca Europa s\u0103 nu r\u0103m\u00e2n\u0103 descoperit\u0103 \u00een fa\u021ba
\nRusiei, s\u0103 avem de-a face cu un organism puternic. Statele europene
\nv\u0103d c\u0103 dau semne de trezire. Germania, Fran\u021ba
\nar trebui s\u0103-\u0219i asume conducerea, dup\u0103 p\u0103rerea mea, pe
\ncontinent \u2013 iar cele dou\u0103 ar trebui s\u0103
\nstr\u00e2ng\u0103 rela\u021biile cu Anglia.<\/p>\n

\"NATO<\/picture>\n

NATO a fost \u00eenfiin\u021bat\u0103 \u00een 1949. FOTO: Getty Images<\/p>\n<\/div>\n

Dar Statele Unite ale
\nAmericii? Vor r\u0103m\u00e2ne al\u0103turi de Europa sau ar trebui s\u0103 ne temem
\nc\u0103 Trump va decide s\u0103 ne spun\u0103 \u201ela revedere\u201c?<\/b><\/p>\n

NATO are nevoie de SUA,
\nEuropa are nevoie de NATO \u0219i de SUA, SUA au nevoie de Europa \u0219i de
\nNATO. Trebuie puse \u00een balan\u021b\u0103 \u0219i lucrurile bune \u0219i lucrurile
\npoate mai pu\u021bin bune care se \u00eent\u00e2mpl\u0103 \u00een prezent. Totu\u0219i,
\nStatele Unite trebuie s\u0103 \u00een\u021beleag\u0103, mai ales Donald Trump, c\u0103
\nsecuritatea Statelor Unite, securitatea statelor poate fi asigurat\u0103
\ncu at\u00e2t mai bine dac\u0103 \u0219i Europa este securizat\u0103. O Europ\u0103
\ndominat\u0103, de exemplu, de o Rusie condus\u0103 de unul ca Putin nu cred
\nc\u0103 poate fi pe placul unei administra\u021bii americane la Washington.
\nNu cred! Da\u021bi-mi voie s\u0103 m\u0103 \u00eendoiesc c\u0103 poate fi pe placul
\nadministra\u021biei americane, indiferent ce administra\u021bie avem la
\nWashington. \u0218i cred c\u0103 nici lui Trump. A\u0219a c\u0103 NATO va r\u0103m\u00e2ne,
\nSUA vor r\u0103m\u00e2ne mai degrab\u0103 aliatele Europei. \u00cen rest, de NATO
\nchiar avem nevoie ca de aer. Avem nevoie \u00een continuare de NATO, a\u0219a
\ncum avem nevoie de o rela\u021bie transatlantic\u0103 foarte bun\u0103. Pentru
\nUniunea European\u0103, securitatea, siguran\u021ba \u0219i pacea \u021bin de SUA.
\nDar s\u0103 nu uit\u0103m c\u0103 \u0219i SUA au nevoie pe
\nde alt\u0103 parte de Europa, pentru
\nc\u0103 securitatea lor \u00eencepe practic de
\nacolo de unde \u00eencepe securitatea Europei. Iar leg\u0103turile dintre
\ncele dou\u0103 trebuie s\u0103 fie indestructibile, oricine s-ar afla la Casa
\nAlb\u0103 sau la Bruxelles.\n<\/p>\n

\u201eDac\u0103 Uniunea European\u0103 ar fi s\u0103 dispar\u0103, am avea un r\u0103zboi major\u201c<\/h2>\n

\u00a0Vorbim despre NATO, dar s\u0103 ne amintim
\ndespre contr<\/b>a<\/b>ponderea
\nAlian\u021bei Transatlantice, despre Tratatul de la Var\u0219ovia. Cine \u0219i
\n\u00een ce scop l-a \u00eenfiin\u021bat?<\/b><\/p>\n

\u00a0Dac\u0103 vorbim despre statele comuniste, avem din mai 1955 Tratatul de
\nla Var\u0219ovia. Din el a f\u0103cut parte Rom\u00e2nia, au f\u0103cut parte
\nmajoritatea statelor comuniste din Europa. Tratatul de la Var\u0219ovia
\navea rolul de a preveni o agresiune din partea NATO. Dac\u0103 m\u0103
\n\u00eentreba\u021bi pe mine, nu era cazul, pentru c\u0103 dac\u0103 ne uit\u0103m un pic
\n\u0219i pe lucr\u0103rile care au ap\u0103rut cu privire la tratat, vedem c\u0103, de
\nfapt, Pactul de la Var\u0219ovia avea o component\u0103 ofensiv\u0103. \u00cen primul
\nr\u00e2nd, Pactul de la Var\u0219ovia a pl\u0103nuit inclusiv invadarea Europei
\nde Vest. Deci au existat asemenea planuri
\nelaborate \u00een primul r\u00e2nd de c\u0103tre sovietici. Sigur c\u0103,
\nulterior, dup\u0103 c\u0103derea Zidului Berlinului, Tratatul de la Var\u0219ovia
\ns-a desfiin\u021bat \u0219i atunci multe dintre \u021b\u0103rile care f\u0103ceau parte
\ns-au reorientat \u0219i au intrat \u00een NATO, o alian\u021b\u0103 mult mai aproape
\nde necesit\u0103\u021bile lor.<\/p>\n

Zorii Uniunii Europene \u0219i marile sale realiz\u0103ri<\/h2>\n

Dac\u0103 NATO asigur\u0103
\nsecuritatea \u0219i st\u0103 la baza rela\u021biilor trasatlantice, na\u021biunile
\neuropene au decis s\u0103 pun\u0103 bazele \u0219i unei altfel de alian\u021be,
\nUniunea European\u0103. Cum a ap\u0103rut aceast\u0103 idee \u0219i care era scopul
\ns\u0103u ini\u021bial?<\/b><\/p>\n

Uniunea European\u0103 a fost
\n\u00eenfiin\u021bat\u0103 \u00een anii de dup\u0103 r\u0103zboi,
\nchiar \u00een anii \u201950: declara\u0163ia rostit\u0103
\npe 9 mai 1950 de Robert Schuman, ministrul
\nfrancez al Afacerilor Externe,
\no declara\u021bie care a devenit celebr\u0103 \u0219i care a r\u0103mas \u00een istorie
\nca \u201eDeclara\u0163ia Schuman\u201c sau \u201ePlanul Schuman\u201c. Uniunea
\nEuropean\u0103 a fost \u00eenfiin\u021bat\u0103 \u0219i purta numele ini\u021bial de
\nComunitatea European\u0103 a C\u0103rbunelui \u015fi O\u0163elului. A fost \u00eenfiin\u0163at\u0103
\nde Fran\u0163a \u0219i Germania, c\u0103rora li s-au ad\u0103ugat Italia, \u0162\u0103rile de
\nJos, Belgia \u015fi Luxemburg. Aceast\u0103 institu\u021bie suprana\u021bional\u0103
\neuropean\u0103 a stat la baza Uniunii Europene de ast\u0103zi. Ini\u021bial,
\nmembrii s\u0103i urmau s\u0103-\u015fi gestioneze \u00eempreun\u0103 cele mai importante
\nresurse ale momentului, c\u0103rbunele \u0219i o\u021belul. Planul Schuman a
\nplecat de la ideea c\u0103 ne\u00een\u021belegerile franco-germane
\nau condus la dou\u0103 r\u0103zboaie mondiale. \u0218i
\ntocmai pentru a evita un al treilea, trebuia f\u0103cut ceva. Aici s-a
\nn\u0103scut, practic, embrionul Uniunii Europeane.\n<\/p>\n

Putem vorbi despre
\nUniunea European\u0103 ca despre o institu\u021bie de succes \u0219i dup\u0103 at\u00e2ta
\ntimp?<\/b><\/p>\n

C\u0103 este o institu\u021bie de
\nsucces, cred c\u0103 este evident, chiar dac\u0103 nu totul este perfect.
\nUniunea European\u0103, chiar dac\u0103 este criticat\u0103, de multe ori chiar
\npe bun\u0103 dreptate, alteori complet nejustificat, cu toate problemele
\ncare exist\u0103 \u0219i pe care nu trebuie \u0219i nici nu putem s\u0103 le
\nt\u0103g\u0103duim, a asigurat prosperitate \u0219i pace \u00een Europa
\nde decenii bune. Practic, vedem o Uniune European\u0103 unde po\u021bi
\nc\u0103l\u0103tori liber. S\u0103 ne aducem aminte ce \u00eenseamn\u0103 s\u0103 stai la
\ncoad\u0103 pentru viz\u0103, iar de foarte multe ori s\u0103 nici nu o
\nprime\u0219ti. Era o adev\u0103rat\u0103 nebunie. Acum, practic, ce \u00eenseamn\u0103
\nUniunea European\u0103? Ast\u0103zi \u021bi-ai luat un
\nbilet, m\u00e2ine te-ai urcat \u00een avion \u0219i te duci oriunde vrei \u00een
\nEuropa \u0219i stai c\u00e2t vrei.
\nIar dac\u0103 \u00ee\u021bi dore\u0219ti un loc de munc\u0103,
\nnu conteaz\u0103 \u00een ce \u021bar\u0103 din Uniunea European\u0103, po\u021bi s\u0103-l ob\u021bii.
\nCine neag\u0103 faptul c\u0103 Uniunea European\u0103 ne-a schimbat via\u021ba mult
\n\u00een bine \u00eenseamn\u0103 c\u0103 habar nu are. Nu mai vorbesc din punct de
\nvedere economic, pentru c\u0103 ne amintim \u00een ce stare era economia
\nRom\u00e2niei \u0219i c\u00e2t de grave erau lucrurile.<\/p>\n

Reform\u0103 \u0219i pericol<\/h2>\n

S-a vorbit \u0219i despre
\nfaptul c\u0103 Uniunea European\u0103 ar trebui reformat\u0103 \u0219i c\u0103 ar fi
\nnevoie de o serie de \u00eembun\u0103\u021biri…<\/b><\/p>\n

Sigur c\u0103 sunt multe lucruri
\nde \u00eembun\u0103t\u0103\u021bit. Sigur c\u0103 putem discuta despre o ad\u00e2ncire a
\nintegr\u0103rii europene, sigur c\u0103 mereu este loc de mai bine. \u0218i sunt
\nlucruri clare, care pot fi discutate. Da, e
\nnevoie de unele schimb\u0103ri, e nevoie de reforme \u00een Uniunea
\nEuropean\u0103, pentru c\u0103 sunt multe lucruri perfectibile. Dar nu cum
\nafirm\u0103 a\u0219a-zi\u0219ii suverani\u0219ti \u0219i, din punctul meu de vedere,
\nni\u0219te tr\u0103d\u0103tori de neam \u0219i \u021bar\u0103, c\u0103 Uniunea European\u0103 este
\nrea. Deci, eu pot s\u0103 v\u0103 dau \u00een scris urm\u0103torul lucru: dac\u0103 Uniunea
\nEuropean\u0103 ar fi s\u0103 dispar\u0103, \u00een scurt timp am avea un r\u0103zboi
\nmajor \u00een Europa.\u00a0Dac\u0103 Uniunea European\u0103 ar fi s\u0103 dispar\u0103, s-ar \u00eent\u00e2mpla din nou \u0219i am ajunge de unde am plecat…<\/p>\n

Un r\u0103zboi franco-german
\nsau<\/b> altceva<\/b>?<\/b><\/p>\n

Nu neap\u0103rat.
\nAzi Fran\u021ba \u0219i Germania se \u00een\u021beleg bine, au \u00eenv\u0103\u021bat lec\u021biile trecutului \u0219i
\nsunt motoarele Uniunii Europene. Alta ar fi problema. Vedem acest
\nna\u021bionalism exacerbat, aceste partide a\u0219a-zis
\nsuveraniste, ace\u0219ti oameni care vin cu fel de fel de idei \u0219i
\ncare vor s\u0103 regleze diverse conturi. Uniunea European\u0103, a\u0219a cum e
\nea, cu bune \u0219i cu rele, e un scut, o garan\u021bie c\u0103 statele europene
\nnu se vor lua din nou la har\u021b\u0103. Ne\u00een\u021belegeri, mici ne\u00een\u021belegeri
\nvor mai exista, este \u0219i normal, dar toate vor fi rezolvate pe cale
\ndiplomatic\u0103 at\u00e2t timp c\u00e2t exist\u0103 Uniunea European\u0103. \u00cens\u0103
\nodat\u0103 ce na\u021bionalismul ar fi sc\u0103pat de sub control,
\nconsecin\u021bele chiar pot fi incalculabile.\n<\/p>\n

Vorbind despre
\nultrana\u021bionalism, unde crede\u021bi c\u0103 apar<\/b>e<\/b>
\ngre\u0219eala fundamental\u0103 ce pune sub semnul \u00eentreb\u0103rii orice ar mai
\nface ei?<\/b><\/p>\n

A\u0219 \u00eencepe prin a spune c\u0103
\ne un nonsens cu acest suveranism. Nu pot s\u0103
\nse pretind\u0103 lideri a\u0219a-zi\u0219ii suverani\u0219ti pentru c\u0103 este c\u00e2t se
\npoate de clar c\u0103 b\u00e2jb\u00e2ie \u0219i nici m\u0103car nu st\u0103p\u00e2nesc termenii.
\nNoi oricum suntem un stat suveran,
\nsuntem o na\u021biune suveran\u0103. Deci, \u00een primul r\u00e2nd, ei nu
\n\u00een\u021beleg termenii. Habar n-au ce \u00eenseamn\u0103 suveranismul. Sau, ca s\u0103
\nfiu mai exact, ace\u0219ti oameni mai degrab\u0103 pervertesc termenul de
\nsuveranism. Nu po\u021bi s\u0103 zici c\u0103 e\u0219ti
\nsuveranist, s\u0103 critici doar Uniunea European\u0103, dar, \u00een acela\u0219i
\ntimp, s\u0103 nu spui absolut nimic despre ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103 \u00een Ucraina,
\ns\u0103 nu spui absolut nimic despre ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103 \u00een Rusia.
\nN-au dec\u00e2t s\u0103 critice Uniunea European\u0103
\ncu argumente, am spus c\u0103 sunt lucruri de criticat \u0219i acolo, dar de
\nce nu critic\u0103 Rusia, care evident c\u0103 este mult mai de criticat? De
\nce nu spun absolut nimic despre regimul Putin \u0219i despre cum le bag\u0103
\npumnul \u00een gur\u0103 inclusiv ru\u0219ilor? Pentru c\u0103 a\u0219a vedem c\u0103 face
\nGeorge Simion \u0219i al\u021bii ca el.\n<\/p>\n<\/p><\/div>\n

Read More<\/a><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

M\u0103surile politice luate dup\u0103 Marele R\u0103zboi, dar \u0219i evenimentele nefaste care au urmat firesc acestuia, \u00een special incapacitatea financiar\u0103 a \u021b\u0103rilor de a-\u0219i reveni dup\u0103 […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":4233,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_monsterinsights_skip_tracking":false,"_monsterinsights_sitenote_active":false,"_monsterinsights_sitenote_note":"","_monsterinsights_sitenote_category":0,"footnotes":""},"categories":[6],"tags":[],"class_list":["post-4232","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-popular"],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/4232","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=4232"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/4232\/revisions"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media\/4233"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=4232"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=4232"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=4232"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}