{"id":3848,"date":"2025-04-27T08:07:25","date_gmt":"2025-04-27T08:07:25","guid":{"rendered":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/2025\/04\/27\/locurile-din-tinutul-padurenilor-care-dau-fiori-craterul-gigant-satele-haiducilor-fosta-baza-militara-secreta\/"},"modified":"2025-04-27T08:07:25","modified_gmt":"2025-04-27T08:07:25","slug":"locurile-din-tinutul-padurenilor-care-dau-fiori-craterul-gigant-satele-haiducilor-fosta-baza-militara-secreta","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/2025\/04\/27\/locurile-din-tinutul-padurenilor-care-dau-fiori-craterul-gigant-satele-haiducilor-fosta-baza-militara-secreta\/","title":{"rendered":"Locurile din \u021ainutul P\u0103durenilor care dau fiori. Craterul gigant, satele haiducilor, fosta baz\u0103 militar\u0103 secret\u0103"},"content":{"rendered":"
\n

Ascuns \u00een Mun\u021bii Poiana Rusc\u0103, \u021ainutul P\u0103durenilor \u00eenf\u0103\u021bi\u0219eaz\u0103 c\u0103l\u0103torilor sate \u00een care timpul pare s\u0103 se fi oprit \u00een loc, \u00eens\u0103 al\u0103turi de farmecul natural al locurilor, oaspe\u021bii regiunii g\u0103sesc locuri cu totul ie\u0219ite din comun. <\/p>\n

\"Satul<\/picture>\n

Satul Meria. Foto: Daniel Gu\u021b\u0103. ADEV\u0102RUL<\/p>\n<\/div>\n

Mai pu\u021bin de 5.000 de oameni locuiesc \u00een satele din Mun\u021bii Poiana Rusc\u0103, a\u0219ez\u0103ri cu o istorie \u00eendelungat\u0103, greu accesibile \u00een trecut \u0219i \u00eenconjurate de p\u0103duri vaste care au dat regiunii numele \u201e\u021ainutul P\u0103durenilor\u201d. <\/p>\n

Unii istorici ar\u0103tau c\u0103 zona p\u0103durenilor a fost populat\u0103 din Antichitate, c\u00e2nd a\u0219ez\u0103rile rurale de pe coamele Mun\u021bilor Poiana Rusc\u0103 gravitau \u00een jurul coloniei romane Ulpia Traiana Sarmizegetusa, ora\u0219ul \u00eenfiin\u021bat de \u00eemp\u0103ratul Traian \u0219i devenit capital\u0103 a provinciei dacice din nordul Dun\u0103rii. <\/p>\n

Sate cu reminiscen\u021be antice<\/h2>\n

\u00cen Mun\u021bii Poiana Rusc\u0103 au continuat s\u0103 tr\u0103iasc\u0103 popula\u021bii arhaice, b\u0103\u0219tina\u0219e, dedicate cre\u0219terii animalelor \u0219i exploat\u0103rii resurselor naturale: p\u0103durea, fierul \u0219i marmura. \u00cen aceast\u0103 zon\u0103 izolat\u0103 s-a format, \u00een timp, comunitatea p\u0103durenilor, una dintre cele mai distincte din Rom\u00e2nia, afirma etnologul Romulus Vuia, care a cercetat vreme \u00eendelungat\u0103 a\u0219ez\u0103rile \u0219i comunit\u0103\u021bile lor.<\/p>\n

\u201eDin v\u00e2rful Poiana Rusc\u0103i (1.359 metri), coboar\u0103 radial cele cinci culmi ale P\u0103durenilor, desp\u0103r\u0163ite de v\u0103i ad\u00e2nci, \u00eenspre valea Mure\u015fului, a Cernei \u015fi a Streiului. Aceste cinci culmi, cu suprafe\u0163ele lor netede, formeaz\u0103 miezul regiunii P\u0103durenilor, \u00eenconjurat\u0103 de centura de p\u0103duri, d\u00e2ndu-i caracterul de regiune \u00eenalt\u0103, izolat\u0103 de toate p\u0103r\u0163ile \u015fi prin meterezele pantelor piezi\u015fe. Numai \u0163in\u00e2nd seama de aceste date geofizice vom \u00een\u0163elege cum s-a putut p\u0103stra o cultur\u0103 popular\u0103 arhaic\u0103, extrem de original\u0103 \u015fi diferen\u0163iat\u0103 de cea a regiunilor \u00eenconjur\u0103toare\u201d, <\/i>informa Romulus Vuia, \u00een volumul \u201ePortul popular al p\u0103durenilor din regiunea Hunedoarei\u201d (1962).<\/p>\n

Portul tradi\u021bional al p\u0103durenilor <\/a>sem\u0103na cu cel al dacilor, observa Romulus Vuia. <\/p>\n

\u201eNu putem s\u0103 nu constat\u0103m marea asem\u0103nare \u00eentre \u00eembr\u0103c\u0103mintea dacilor de pe Columna lui Traian \u015fi portul actual al glugii din \u0162ara Ha\u0163egului\u201d<\/i>, scria acesta. <\/p>\n

Zona pitoreasc\u0103 de munte din vestul Rom\u00e2niei, faimoas\u0103 pentru micile sale sate arhaice, acum \u00een mare parte afectate de \u00eemb\u0103tr\u00e2nire \u0219i depopulare, pentru p\u0103durile vaste care acoper\u0103 mun\u021bii \u00een jurul lor \u0219i pentru portul tradi\u021bional p\u0103strat de unii localnici, iese \u00een eviden\u021b\u0103 \u0219i prin c\u00e2teva rarit\u0103\u021bi. <\/p>\n

Craterul gigant din mijlocul satului Ghelari<\/h2>\n

\u00cen mijlocul satului Ghelari (video<\/i><\/b>) din \u021ainutul P\u0103durenilor, fosta carier\u0103 de fier se \u00eenf\u0103\u021bi\u0219eaz\u0103 \u00een forma unui crater uria\u0219, de peste 200 de metri ad\u00e2ncime, de culoare ro\u0219iatic\u0103, par\u021bial acoperit de vegeta\u021bie. Exploatarea minier\u0103, \u00eenceput\u0103 aici \u00een secolul al XIX-lea \u0219i \u00eenchis\u0103 \u00een anii 2000, a transformat complet zona. <\/p>\n

Dup\u0103 \u00eenchiderea minei, vechea carier\u0103, care p\u0103streaz\u0103 numeroase ruine industriale, unele vechi din secolul al XIX-lea, este evitat\u0103 de localnici din cauza riscurilor. Terenul este instabil, au loc alunec\u0103ri \u0219i pr\u0103bu\u0219iri de versan\u021bi, iar mai multe pu\u021buri ad\u00e2nci de min\u0103 au r\u0103mas neprotejate.<\/p>\n

\u201eAcest loc care era un adev\u0103rat furnicar de oameni \u0219i ma\u0219ini, de trenuri \u0219i funiculare, nu mai arat\u0103 demult a zon\u0103 minier\u0103. Dar sunt zone unde p\u0103m\u00e2ntul se surp\u0103, bolovanii se pr\u0103v\u0103lesc adesea, iar pe fundul carierei \u0219i \u00een \u00eemprejurimile sale au r\u0103mas pu\u021buri ad\u00e2nci \u00een care cei neaten\u021bi risc\u0103 s\u0103 cad\u0103 \u0219i s\u0103 nu mai poat\u0103 fi sco\u0219i \u00een via\u021b\u0103\u201d<\/i>, poveste\u0219te un fost miner din Ghelari. <\/p>\n

\"Cariera<\/picture>\n

Cariera din Ghelari. Foto: Daniel Gu\u021b\u0103<\/p>\n<\/div>\n

\u00cen apropiere, o construc\u021bie impun\u0103toare vegheaz\u0103 deasupra craterului gigant. \u201eCatedrala p\u0103durenilor\u201d, una dintre cele mai \u00eenalte biserici din Rom\u00e2nia, a fost ridicat\u0103 \u00een anii \u201930, iar turnurile sale albe ajung la aproape 50 de metri. <\/p>\n

\"Catedrala<\/picture>\n

Catedrala din Ghelari. Foto: Daniel Gu\u021b\u0103<\/p>\n<\/div>\n

Biserica a fost afectat\u0103 \u00een trecut de instabilitatea subsolului cauzat\u0103 de galeriile miniere din \u00eemprejurimi. A fost consolidat\u0103 \u00een ultimele decenii \u0219i a r\u0103mas simbolul spiritual al \u021ainutului P\u0103durenilor.<\/p>\n

Drumul de marmur\u0103, m\u00e2ndria satului Alun<\/h2>\n

Peste dealuri, la vreo zece kilometri de Ghelari, satul Alun locuit de c\u00e2teva familii atrage \u0219i el privirile c\u0103l\u0103torilor printr-un lucru inedit. <\/p>\n

A\u0219ezarea cu vreo 50 de case nelocuite, cu o biseric\u0103 de marmur\u0103 construit\u0103 \u00een anii \u201830, \u0219i una, mai veche dec\u00e2t ea cu dou\u0103 secole, din lemn, se g\u0103se\u0219te la cap\u0103tul unui drum de marmur\u0103 care urc\u0103 \u00een serpentine pe dealul pe care a fost \u00eenfiin\u021bat satul din vecin\u0103tatea carierei de marmur\u0103. <\/p>\n

\u201eAcest drum a fost construit \u00een anii \u00b460 – \u00b470, pentru ca structura lui solid\u0103 s\u0103 permit\u0103 ca blocurile de marmur\u0103, de c\u00e2te 5 \u2013 10 tone, s\u0103 poat\u0103 fi cobor\u00e2te \u00een siguran\u0163\u0103 pe panta dealului\u201d,<\/i> \u00ee\u0219i amintea unul dintre pu\u021binii localnici. <\/p>\n

Satele pitite dup\u0103 mun\u021bi<\/h2>\n

Nu doar p\u0103durile vaste, dar \u0219i modul \u00een care au fost pozi\u021bionate mai multe sate din \u021ainutul P\u0103durenilor le-au f\u0103cut greu accesibile celor care nu cuno\u0219teau zona. Sate ca Meria, Ceri\u0219or, A\u0103nie\u0219, Ulm (video<\/b><\/i>), B\u0103tr\u00e2na, Fa\u021ba Ro\u0219ie \u0219i Lunca Cernii au fost \u00eentemeiate \u00een zone izolate, greu accesibile, unde oamenii s-au ocupat, timp de secole, cu cre\u0219terea animalelor.<\/p>\n

A\u0219ez\u0103rile montane, ascunse \u00een spatele dealurilor abrupte \u0219i \u00eenconjurate de p\u0103duri, au oferit \u00een trecut refugiu celor care fugeau din calea n\u0103v\u0103litorilor.<\/p>\n

Ascuns dup\u0103 dealuri, satul Meria, situat la aproape 1.000 de metri altitudine, este unul dintre cele mai greu de g\u0103sit. P\u00e2n\u0103 la mijlocul secolului trecut, nu exista drum de acces, iar leg\u0103tura cu restul lumii se f\u0103cea prin poteci str\u0103vechi, printre care o rut\u0103 pe care unii localnici o numesc\u201epoteca haiducilor\u201d. Aceasta trece printr-o zon\u0103 st\u00e2ncoas\u0103, unde forma\u021biunile de piatr\u0103 amintesc de chipuri umane \u0219i ofer\u0103 o priveli\u0219te asupra luncii Cernei.<\/p>\n

\u201eEste o veche potec\u0103, mai pu\u021bin folosit\u0103 acum, pe care oamenii mergeau la Meria. De la st\u00e2ncile de pe deal, se poate vedea toat\u0103 lunca Cernii, \u00eens\u0103 pu\u021bini cunosc acest loc. C\u0103rarea mai este folosit\u0103 uneori de cei care au animale, dar doar pentru a urca pe dealuri. Este mult de mers p\u00e2n\u0103 la Meria, chiar \u0219i pe aceast\u0103 scurt\u0103tur\u0103, iar acum sunt drumuri mai bune\u201d, <\/i>povestea o localnic\u0103 din Lunca Cernii de Jos, a\u0219ezarea de la poalele mun\u021bilor. <\/p>\n

\u0218i Lunca Cernii de Jos a fost mult timp izolat\u0103. \u00cen anii \u201860, la construc\u021bia drumului spre comun\u0103, a fost s\u0103pat un tunel prin munte pentru a scoate a\u0219ez\u0103rile sale din izolare. <\/p>\n

Legenda spune c\u0103 Meria a fost c\u00e2ndva ascunzi\u0219ul haiducilor \u0219i al fugarilor, care coborau \u00een \u021aara Ha\u021begului \u0219i \u00een Banat pentru a pr\u0103da, apoi se retr\u0103geau \u00een siguran\u021ba codrilor. Potrivit preotului Jacob Radu, \u00een 1909, autorit\u0103\u021bile au intervenit, cer\u00e2nd locuitorilor s\u0103-\u0219i \u00eentemeieze gospod\u0103rii statornice \u0219i s\u0103 renun\u021be la via\u021ba de pribeag.<\/p>\n

\u201eOdat\u0103, se zice, s-a pus cap\u0103t acestui mod de via\u021b\u0103 pu\u021bin cinstit, prin puterea armat\u0103 trimis\u0103 asupra lor. Solda\u021bii au \u00eenconjurat satul din toate p\u0103r\u021bile \u0219i locuitorii au fost soma\u021bi s\u0103 \u00ee\u0219i fac\u0103 locuin\u021be statornice \u0219i s\u0103 \u00eenceap\u0103 o via\u021b\u0103 pa\u0219nic\u0103, altfel vor fi trata\u021bi ca f\u0103c\u0103torii de rele \u0219i pedepsi\u021bi cu moarte. Ei au ascultat sfatul p\u0103rintesc al obl\u0103duirii, au \u00eentemeiat sat cum e datina \u0219i s-au apucat de economia c\u00e2mpului \u0219i mai ales de cre\u0219terea vitelor\u201d, <\/i>relata preotul Jacob Radu.<\/p>\n

Dup\u0103 aceast\u0103 schimbare, Meria a devenit o comunitate agricol\u0103 \u0219i forestier\u0103. A fost electrificat\u0103 \u00een anii \u201960, iar drumul de acces a fost asfaltat recent. <\/p>\n

Satul care ascundea o baz\u0103 militar\u0103 secret\u0103<\/h2>\n

La \u0219apte kilometri mai sus de Meria, pe una din crestele Mun\u021bilor Poiana Rusc\u0103, satul Vadu Dobrii, fondat \u00een secolul al XIX-lea, a cunoscut o perioad\u0103 de activitate intens\u0103 \u00een timpul func\u021bion\u0103rii minei de fier, p\u00e2n\u0103 la sf\u00e2r\u0219itul anilor \u201980. <\/p>\n

Acum, de\u0219i mai este locuit permanent de vreo trei familii, a r\u0103mas un loc c\u0103utat at\u00e2t pentru farmecul s\u0103u patriarhal, dar \u0219i pentru r\u0103m\u0103\u0219i\u021bele unei foste baze militare antiaeriene (video<\/b><\/i>), din apropiere, dotat\u0103 \u00een trecut cu rachete sovietice. <\/p>\n

Fosta unitate militar\u0103 antiaerian\u0103 a func\u0163ionat din anii \u00b450 p\u00e2n\u0103 la \u00eenceputul anilor 2000, \u00een locul izolat \u00eenconjurat de p\u0103duri \u0219i aproape inaccesibil din cauza drumurilor grele, dar \u0219i a faptului c\u0103 niciun civil din zon\u0103 nu avea voie s\u0103 se apropie de el. <\/p>\n

Singurele rachete au fost activate, potrivit fo\u015ftilor militari, \u00een seara de 25 decembrie 1989, \u00een timpul Revolu\u0163iei. Atunci, pe ecranele sta\u0163iilor de radioloca\u0163ie au ap\u0103rut zeci de \u0163inte aeriene neidentificate, iar din Divizioanele de la S\u00e2npetru \u2013 Ha\u0163eg \u015fi Vadul Dobrii \u2013 \u201eValea Ursului\u201d, au fost lansate rachete, care s-au autodistrus \u00een aer, deoarece nu \u00eent\u00e2lniser\u0103 nicio \u201e\u0163int\u0103\u201d dintre cele vizualizate pe radar.<\/p>\n

Componente ale uneia dintre rachete au c\u0103zut peste dealuri, \u00een cur\u021bile oamenilor din comuna Lunca Cernii de Jos, aflat\u0103 \u00een apropiere. Una dintre ele a fost descoperit\u0103 \u00een 2021, \u00eengropat\u0103 \u00eentr-un deal, deasupra unei case pustii. <\/p>\n

Din anul 2003, fosta unitate antiaerian\u0103 de la Vadu Dobrii, Hunedoara, a fost \u00eenchis\u0103 \u015fi l\u0103sat\u0103 \u00een conservare.<\/p>\n<\/p><\/div>\n

Read More<\/a><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Ascuns \u00een Mun\u021bii Poiana Rusc\u0103, \u021ainutul P\u0103durenilor \u00eenf\u0103\u021bi\u0219eaz\u0103 c\u0103l\u0103torilor sate \u00een care timpul pare s\u0103 se fi oprit \u00een loc, \u00eens\u0103 al\u0103turi de farmecul natural […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":3849,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_monsterinsights_skip_tracking":false,"_monsterinsights_sitenote_active":false,"_monsterinsights_sitenote_note":"","_monsterinsights_sitenote_category":0,"footnotes":""},"categories":[6],"tags":[],"class_list":["post-3848","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-popular"],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/3848","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=3848"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/3848\/revisions"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media\/3849"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=3848"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=3848"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=3848"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}