{"id":3846,"date":"2025-04-27T08:07:26","date_gmt":"2025-04-27T08:07:26","guid":{"rendered":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/2025\/04\/27\/romania-de-la-victima-sigura-la-stat-independent-cum-a-inceput-razboiul-cu-bolnavul-europei-cine-i-a-salvat-pe-romani-de-planurile-rusilor\/"},"modified":"2025-04-27T08:07:26","modified_gmt":"2025-04-27T08:07:26","slug":"romania-de-la-victima-sigura-la-stat-independent-cum-a-inceput-razboiul-cu-bolnavul-europei-cine-i-a-salvat-pe-romani-de-planurile-rusilor","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/2025\/04\/27\/romania-de-la-victima-sigura-la-stat-independent-cum-a-inceput-razboiul-cu-bolnavul-europei-cine-i-a-salvat-pe-romani-de-planurile-rusilor\/","title":{"rendered":"Rom\u00e2nia, de la victim\u0103 sigur\u0103 la stat independent. Cum a \u00eenceput r\u0103zboiul cu „bolnavul Europei\u201d. Cine i-a salvat pe rom\u00e2ni de planurile ru\u0219ilor"},"content":{"rendered":"
\n

Pe 24 aprilie \u00eencepea r\u0103zboiul care a dat Rom\u00e2niei o nou\u0103 \u0219ans\u0103 istoric\u0103, aceea de a ob\u021bine independen\u021ba de stat. Este vorba despre al zecelea r\u0103zboi ruso-turc, un conflict la care Rom\u00e2nie era menit\u0103 s\u0103 fie spectator \u0219i victim\u0103. <\/p>\n

\"Trupele<\/picture>\n

Trupele ruse\u0219ti trec Dun\u0103rea FOTO wikipedia<\/p>\n<\/div>\n

Pe 24 aprilie, Imperiul Rus declara r\u0103zboi Imperiului Otoman. \u00cencepea cel de-al zecelea r\u0103zboi ruso-turc. Rom\u00e2nii aveau \u0219i ei s\u0103 intre \u00een hor\u0103, ca de fiecare dat\u0103, statutul ini\u021bial fiind de spectator \u0219i victim\u0103. Ambele mari puteri aveau planuri cu Principatele. Imprevizibul istoriei a f\u0103cut ca acest r\u0103zboi, care urma s\u0103 curme \u00eentr-un mod dramatic bucuria Unirii Principatelor, s\u0103 devin\u0103 a doua \u0219ans\u0103 istoric\u0103 pentru rom\u00e2ni, un noroc chior c\u0103ruia Rom\u00e2nia de ast\u0103zi \u00eei datoreaz\u0103 aproape totul.\u00a0<\/p>\n

Uria\u0219ul cu picioare de lut, „bolnavul Europei\u201d<\/h2>\n

\u00centreaga poveste a pornit, pe de o parte, de la sl\u0103biciunea tot mai mare a Imperiului Otoman.<\/a> \u00cen secolul al XIX-lea, acesta era doar „un uria\u0219 cu picioare de lut\u201d sau „bolnavul Europei\u201d, o umbr\u0103 a super-puterii care a dominat lumea medieval\u0103 de pe trei continente. Corupt, incapabil s\u0103 se adapteze la noile realit\u0103\u021bi politice \u0219i sociale, \u00een urm\u0103 cu tehnologia, fundamentalist din punct de vedere religios, Imperiul Otoman pierduse cursa moderniz\u0103rii \u0219i devenise doar o relicv\u0103 medieval\u0103 \u021binut\u0103 \u00een via\u021b\u0103 doar de interesele comerciale ale Marii Britanii \u00een Marea Mediteran\u0103. <\/p>\n

Cel mai grav era faptul c\u0103 sl\u0103biciunea sa \u00eencurajase alte imperii s\u0103-\u0219i extind\u0103 domina\u021bia \u0219i puterea pe seama teritoriilor otomane. Imperiul Rus era cea mai bun\u0103 dovad\u0103. Doar interven\u021bia marilor puteri europene a salvat Imperiul Otoman \u00een R\u0103zboiul Crimeei (1853-1856) \u0219i a stopat, cel pu\u021bin pentru o scurt\u0103 perioad\u0103, visurile expansioniste ale Rusiei. Otomanii aveau probleme serioase \u00een aproape toate teritoriile. \u00cen anul 1860 au avut loc revolte \u00een Liban, iar \u00een 1866-1869 o puternic\u0103 r\u0103scoal\u0103 \u00een Creta. Turcii nu mai f\u0103ceau fa\u021b\u0103 revoltelor. Dup\u0103 1873, o secet\u0103 puternic\u0103 \u00een Anatolia a dus la o foamete f\u0103r\u0103 precedent \u0219i un colps finaciar grav. Guvernul otoman \u0219i-a declarat falimentul \u00een anul 1875. \u00cen acela\u0219i an, o revolt\u0103 anti-otoman\u0103 avea s\u0103 aib\u0103 loc \u00een Bosnia \u0219i Her\u021begovina. Cea mai grav\u0103 a fost \u00eens\u0103 revolta bulgarilor. <\/p>\n

Este momentul declan\u0219ator al \u00eentregii reac\u021bii \u00een lan\u021b finalizat\u0103 cu r\u0103zboiul ruso-turc din 1877-1878. \u00cen anul 1876, un grup de patrio\u021bi bulgari a decis s\u0103 ac\u021bioneze \u00eempotriva st\u0103p\u00e2nirii otomane. De\u0219i erau prost preg\u0103ti\u021bi, slab \u00eenarma\u021bi, bulgarii au trecut la represalii dure \u00eempotriva popula\u021biei musulmane de pe teritoriul Bulgariei. \u201eS-au \u00eendreptat cu s\u0103lb\u0103ticie \u00eempotriva turcilor musulmani, pe care au \u00eenceput s\u0103-i masacreze \u201d<\/i>, scria Lordul Kinross. \u201eRevoltele s-au r\u0103sp\u00e2ndit, duc\u00e2nd la masacrarea a sute de musulmani \u0219i la ocuparea principalelor forturi otomane din porturile balcanice din apropiere\u201d<\/i>, m\u0103rturisea Stanford Shaw. Masacrelor bulg\u0103re\u0219ti otomanii le-au r\u0103spuns cu o \u0219i mai mare cruzime. Au dat drumul ba\u0219ibuzucilor – trupe neregulate, batalioane disciplinare formate din musulmani din Balcani, \u00een mare parte cerchezi \u0219i t\u0103tari crimeeni, exila\u021bi de ru\u0219i din teritoriile lor – s\u0103 fac\u0103 legea \u00een Bulgaria. Se presupune c\u0103 au fost omor\u00e2\u021bi peste 12.000 de bulgari, majoritatea oameni nevinova\u021bi. <\/p>\n

\u201eOrgia de m\u0103cel, incendieri \u0219i viol a culminat \u00een satul de munte Batak. Aici, o mie de cre\u0219tini s-au refugiat \u00eentr-o biseric\u0103, pe care trupele neregulate au aprins-o cu c\u00e2rpe \u00eenmuiate \u00een petrol, ucig\u00e2ndu-i pe to\u021bi cu excep\u021bia unei b\u0103tr\u00e2ne. \u00cen total, peste cinci mii din cei \u0219apte mii de s\u0103teni din Batak au pierit de m\u00e2na lor\u201d<\/i>, scria Lord Kinross. <\/p>\n

Masacrele otomane din Creta, dar \u0219i din Bulgaria au ajuns \u00een aten\u021bia Marilor Puteri europene. \u00cen acest context, englezii au anun\u021bat voalat c\u0103 \u00ee\u0219i iau m\u00e2na de pe otomani \u0219i \u00eei las\u0103 \u00een calea lupilor sau a vulturilor, dup\u0103 cum se va vedea.\u00a0\u201eOric\u00e2t de mic\u0103 era aten\u021bia dat\u0103 de poporul englez afacerilor Turciei s-a v\u0103zut suficient din c\u00e2nd \u00een c\u00e2nd \u00eenc\u00e2t s\u0103 se produc\u0103 o impresie vag\u0103 dar general\u0103 c\u0103 sultanii nu-\u0219i \u00eendeplineau \u201epromisiunile solemne\u201d date Europei. C\u0103 viciile guvernului turc sunt neeradicabile \u0219i c\u0103 oric\u00e2nd poate ap\u0103rea o alt\u0103 criz\u0103 care s\u0103 afecteze \u201eindependen\u021ba\u201d Imperiului Otoman, nu va mai fi posibil s\u0103 i se acorde sus\u021binerea ce i s-a acordat \u00een\u00a0R\u0103zboiul Crimeei\u201d<\/i>, precizau oficialii britanici de la aceea vreme.\u00a0<\/p>\n

Vulturul bicefal\u00a0 dorea s\u0103-\u0219i spele ru\u0219inea \u00een s\u00e2nge<\/h2>\n

Imperiul \u021aarist suferise la nivel de orgoliu \u0219i prestigiu \u00een urma R\u0103zboiului din Crimeea<\/a>. \u00cenvin\u0219i de o coali\u021bie a marilor puteri europene venite \u00een ajutorul Imperiului Otoman, cu scopul de a salva echilibrul geopolitic, ru\u0219ii au pierdut flota din Marea Neagr\u0103, dar au suferit \u0219i din punct de vedere al onoarei. A\u0219a c\u0103 \u021barul Alexandru al II-lea abia a\u0219tepta s\u0103 spele ru\u0219inea \u00een s\u00e2nge. Criza uria\u0219\u0103 prin care trecea Imperiul Otoman, dar mai ales revolta bulgarilor \u0219i m\u0103celurile ba\u0219ibuzucilor au reprezentat momentul prielnic ca Imperiul \u021aarist s\u0103 se repead\u0103 din nou asupra turcilor. <\/p>\n

Alexandru al II-lea a calculat bine lucrurile. Fran\u021ba fusese tocmai \u00eenfr\u00e2nt\u0103 de Prusia. Britanicii nu mai doreau s\u0103 se implice, iar ru\u0219ii s-au apropiat de prusaci. Dup\u0103 ce Serbia \u0219i Muntenegru au declarat r\u0103zboi Imperiului Otoman, Alexandru al II-lea s-a \u00eent\u00e2lnit cu \u00eemp\u0103ratul austriac Franz Joseph I la Reichstadt, \u00een Boemia. Acolo s-au f\u0103cut c\u0103r\u021bile pentru soarta Balcanilor. Ru\u0219ii erau de acord s\u0103 le dea austriecilor pe \u201efra\u021bii\u201d bosniaci iar ru\u0219ii c\u0103p\u0103tau sudul Basarabiei \u0219i portul Batumi. Bulgaria urma s\u0103 devin\u0103 indepent\u0103, dar evident sub influen\u021b\u0103 ruseasc\u0103. Dup\u0103 un an de tratative \u00eentre cei trei \u00eemp\u0103ra\u021bi (al Rusiei, Prusiei \u0219i Austro-Ungariei), Rusia declar\u0103 r\u0103zboi Imperiului Otoman, pe 24 aprilie 1877.\u00a0<\/p>\n

Principatele Unite, spectator \u0219i victim\u0103, cu un mare noroc<\/h2>\n

\u00cen acest conflict, Principatele Unite, pe tronul c\u0103rora se afla deja principele Carol de Hohenzollern, aveau rolul de spectator pe care nimeni nu \u0219i-l dorea pe c\u00e2mpul de lupt\u0103, dar \u0219i poten\u021bial\u0103 victim\u0103. Practic, Rom\u00e2nia era folosit\u0103 doar ca pasaj de trecere pentru trupele ruse\u0219ti. Mai mult dec\u00e2t at\u00e2t, oficialii \u021bari\u0219ti le-au transmis rom\u00e2nilor c\u0103 nu-i vor pe c\u00e2mpul de lupt\u0103. <\/p>\n

\u201eColaborarea rom\u00e2no-rus\u0103 debuta cel pu\u021bin cu un echivoc. De fapt, de la \u00eenceputul r\u0103zboiului, atitudinea Rusiei era lipsit\u0103 de bun\u0103voin\u021b\u0103: la intrarea trupelor ruse \u00een Rom\u00e2nia, marele duce Nicolae, comandantul-\u015fef al armatei, a adresat un manifest \u201elocuitorilor Rom\u00e2niei”, ignor\u00e2nd, a\u015fadar, autorit\u0103\u021bile statului. \u00cen ceea ce prive\u015fte o posibil\u0103 cooperare militar\u0103 rom\u00e2no-rus\u0103, ea a fost categoric refuzat\u0103. A.M. Gorceakov a declarat generalului Iancu Ghica, agentul diplomatic al Rom\u00e2niei la Petersburg: \u201eMajestatea Sa m-a \u00eens\u0103rcinat s\u0103 v\u0103 comunic c\u0103 nu \u021bine la coopera\u021bia Rom\u00e2niei \u015fi n-o \u00eendeamn\u0103 la aceasta”<\/i>, preciza istoricul Florin Constantiniu, \u00een \u201eO istorie sincer\u0103 a poporului rom\u00e2n\u201d. <\/p>\n

Ba mai mult dec\u00e2t at\u00e2t, ru\u0219ii aveau un plan secret de a ocupa Rom\u00e2nia, dup\u0103 ce terminau cu otomanii \u00een Bulgaria. Oficialit\u0103\u021bile rom\u00e2ne aveau deja b\u0103nuieli \u00een acest sens, mai ales din cauza atitudinii ofi\u021berilor ru\u0219i. Din acest motiv, M. Kog\u0103lniceanu a insistat c\u0103 \u00een conven\u021bia de liber\u0103 trecere cu ru\u0219ii s\u0103 fie stiplulat clar c\u0103 Bucure\u0219tiul nu ca fi niciodat\u0103 traversat sau ocupat de trupele ruse\u0219ti. Trecerea trupelor ruse\u0219ti pe teritoriul Principatelor, dar \u0219i refuzul autorit\u0103\u021bilor rom\u00e2ne de a da ajutor otomanilor a dus la bombardamentele turce\u0219ti asupra ora\u0219elor rom\u00e2ne\u0219ti de pe malul Dun\u0103rii. Pe 30 aprilie, rom\u00e2nii intr\u0103 \u00een r\u0103zboi cu turcii. Pe 9 mai este declarat\u0103 independen\u021ba Rom\u00e2niei.<\/p>\n

Propaganda ruseasc\u0103 \u0219i Rom\u00e2nia pe muchie de cu\u021bit<\/h2>\n

Norocul a f\u0103cut ca ru\u0219ii s\u0103 se \u00eempotmoleasc\u0103 \u00een fa\u021ba redutelor otomane \u00een Bulgaria. M\u0103cel\u0103ri\u021bi de turcii, \u021bari\u0219tii cer ajutorul rom\u00e2nilor care abia a\u0219teptau s\u0103 intre \u00een lupt\u0103. Rom\u00e2nii reu\u0219esc s\u0103 impresioneze o Europ\u0103 \u00eentreag\u0103 cu eroismul \u0219i curajul lor. Salveaz\u0103 soarta r\u0103zboiului \u0219i \u00eenclin\u0103 balan\u021ba \u00een favoarea ru\u0219ilor. Dup\u0103 ce i-au b\u0103tut pe turci, ru\u0219ii se retrag dincolo de Dun\u0103re. Este momentul \u00een care Rom\u00e2nia a fost la un pas de a fi ocupat\u0103 militar. Totul a \u00eenceput cu o puternic\u0103 propagand\u0103 ruseasc\u0103. \u201eSolda\u021bii Diviziei a XI rus\u0103 r\u0103sp\u00e2ndesc zvonul c\u0103 acum Rom\u00e2nia nu mai este un stat independent ci s-a \u00eencorporat cu Rusia, \u0219i chiar Carol I a fugit din \u021bar\u0103, fiind \u00eenlocuit de Marele Duce Nicolae\u201d<\/i>, se ar\u0103ta \u00eentr-un document trimis c\u0103tre Ministerul de Interne.<\/p>\n

Un alt raport preciza c\u0103\u00a0\u201eru\u0219ii au venit \u00een \u021bar\u0103 numai din dorin\u021ba de a ameliora soarta \u021b\u0103ranilor \u0219i c\u0103 pentru aceasta vor ocupa Bucure\u0219tii, vor dezarma Armata Rom\u00e2n\u0103, vor ucide proprietarii \u0219i le vor lua p\u0103m\u00e2nturile pentru a le \u00eemp\u0103r\u021bi s\u0103tenilor care s\u0103 le cultive \u0219i va face ca dijma s\u0103 fie redus\u0103 numai la una din zece\u201d<\/i>. Lucrurile au evoluat \u00een mod \u00eengrijor\u0103tor. \u00cen cadrul \u0219edin\u021bei\u00a0Consiliului de Mini\u0219tri din 6 aprilie 1878, se lua act de ocuparea unei p\u0103r\u021bii a teritoriului Rom\u00e2niei de c\u0103tre trupele ruse\u0219ti. Situa\u021bia era disperat\u0103 \u0219i doar interven\u021bia englezilor a f\u0103cut ca ru\u0219ii s\u0103 dea \u00eenapoi. <\/p>\n

Mai precis, britanicii au f\u0103cut presiuni amenin\u021b\u00e2nd Rusia cu r\u0103zboiul. Mai mult dec\u00e2t at\u00e2t, \u021barul s-a temut ca nu cumva rom\u00e2nii, care ar\u0103taser\u0103 ce pot pe c\u00e2mpul de lupt\u0103, s-ar fi aliat cu englezii \u0219i otomanii t\u0103indu-le retragerea. Ar fi fost un adev\u0103rat m\u0103cel. Abia \u00een 1879, la un an de la terminarea r\u0103zboiului, trupele ruse s-au retras de pe teritoriul rom\u00e2nesc.\u00a0<\/p>\n<\/p><\/div>\n

Read More<\/a><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Pe 24 aprilie \u00eencepea r\u0103zboiul care a dat Rom\u00e2niei o nou\u0103 \u0219ans\u0103 istoric\u0103, aceea de a ob\u021bine independen\u021ba de stat. Este vorba despre al zecelea […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":3847,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_monsterinsights_skip_tracking":false,"_monsterinsights_sitenote_active":false,"_monsterinsights_sitenote_note":"","_monsterinsights_sitenote_category":0,"footnotes":""},"categories":[6],"tags":[],"class_list":["post-3846","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-popular"],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/3846","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=3846"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/3846\/revisions"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media\/3847"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=3846"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=3846"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=3846"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}