{"id":3844,"date":"2025-04-27T08:07:27","date_gmt":"2025-04-27T08:07:27","guid":{"rendered":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/2025\/04\/27\/27-aprilie-ziua-cand-a-murit-in-inchisoare-la-sighet-istoricul-si-omul-politic-gheorghe-i-bratianu\/"},"modified":"2025-04-27T08:07:27","modified_gmt":"2025-04-27T08:07:27","slug":"27-aprilie-ziua-cand-a-murit-in-inchisoare-la-sighet-istoricul-si-omul-politic-gheorghe-i-bratianu","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/2025\/04\/27\/27-aprilie-ziua-cand-a-murit-in-inchisoare-la-sighet-istoricul-si-omul-politic-gheorghe-i-bratianu\/","title":{"rendered":"27 aprilie: Ziua c\u00e2nd a murit \u00een \u00eenchisoare, la Sighet, istoricul \u015fi omul politic Gheorghe I. Br\u0103tianu"},"content":{"rendered":"
\n

\u00cen istorie, ziua de 27 aprilie mai este cunoscut\u0103 ca fiind data de na\u0219tere a scriitorului Ion Heliade R\u0103dulescu, dar \u0219i pentru arestarea lui Benito Mussolini, \u0219i a liderului comunist Lucre\u021biu P\u0103tr\u0103\u0219canu. Tot pe 27 aprilie a murit \u00een \u00eenchisoarea de la Sighet omul politic Gheorghe I. Br\u0103tianu.<\/p>\n

\"Gheorghe<\/picture>\n

Gheorghe Br\u0103tianu FOTO: Historia<\/p>\n<\/div>\n

1872: A murit<\/b> Ion Heliade R\u0103dulescu, poet, prozator, ziarist \u0219i
\nom politic rom\u00e2n<\/b><\/p>\n

Scriitorul, filologul \u015fi omul
\npolitic Ion Heliade-R\u0103dulescu, membru fondator \u015fi primul pre\u015fedinte al
\nSociet\u0103\u0163ii Academice Rom\u00e2ne, s-a n\u0103scut la 6 ianuarie 1802, la T\u00e2rgovi\u015fte.<\/p>\n

A urmat cursurile Academiei
\nDomne\u015fti de la Schitu M\u0103gureanu \u015fi ale \u015fcolii rom\u00e2ne\u015fti de la ”Sf. Sava”.<\/p>\n

A fost profesor \u015fi conduc\u0103tor
\nal Colegiului ”Sf. Sava” din Bucure\u015fti (1822-1827), pred\u00e2nd Rom\u00e2n\u0103 \u015fi
\nMatematic\u0103.<\/p>\n

A participat la preg\u0103tirea
\nRevolu\u0163iei de la 1848 din \u0162ara Rom\u00e2neasc\u0103, fiind primul autor al
\nmanifestului-program „Proclama\u0163ia de la Islaz”. A f\u0103cut parte din
\nguvernul provizoriu, dup\u0103 care a plecat din \u0163ar\u0103, \u00eentorc\u00e2ndu-se din exil
\nde-abia \u00een anul 1859.<\/p>\n

\"Ion<\/picture>\n

Ion Heliade R\u0103dulesc<\/p>\n<\/div>\n

S-a num\u0103rat printre membri
\nactivi ai Societ\u0103\u0163ii literare, \u00eencep\u00e2nd cu anul 1827, \u015fi cei ai Societ\u0103\u0163ii
\nfilarmonice, din 1833, conform ”Dic\u0163ionarului scriitorilor rom\u00e2ni” (Editura
\nFunda\u0163iei Culturale Rom\u00e2ne, Bucure\u015fti, 1998).<\/p>\n

A condus ”Societatea de
\nliteratur\u0103, declama\u0163iune \u015fi muzic\u0103 vocal\u0103”, a pus bazele unui a\u015fez\u0103m\u00e2nt
\ntipografic \u015fi editorial, a editat primul ziar ap\u0103rut \u00een \u0162ara Rom\u00e2neasc\u0103,
\nintitulat ”Curierul Rom\u00e2nesc”, 1829. Totodat\u0103, a \u00eenfiin\u0163at \u015fi condus ”Gazeta
\nTeatrului Na\u0163ional” (1835-1836, continuat\u0103 de ”Curier de ambe sexe”,
\n1836-1848), ”Muzeul Na\u0163ional”, ”Conservatorul”, ”Legalitatea”.<\/p>\n

A fost primul director al
\n”Monitorului Oficial” al Rom\u00e2niei, publica\u0163ie care a ap\u0103rut la 8\/20 decembrie
\n1832, sub titlul ”Buletin. Gazet\u0103 administrativ\u0103”.<\/p>\n

Ion Heliade-R\u0103dulescu a scris
\nnumeroase lucr\u0103ri referitoare la reforma limbii, <\/a>printre care ”Gramatica
\nrom\u00e2neasc\u0103”, 1823; ”Repede arunc\u0103tur\u0103 de ochi asupra limbei \u015fi \u00eenceputului
\nrom\u00e2nilor”, 1832; ”Paralelism \u00eentre limba rom\u00e2n\u0103 \u015fi italian\u0103”, 1840. A murit
\nla 27 aprilie 1872.<\/p>\n

1909: Sultanul otoman
\nAbdul Hamid al II-lea, este \u00eenl\u0103turat de mi\u0219carea \u201eJunilor Turci\u201d,fiind
\nsuccedat de fratele s\u0103u, Mehmed al V-lea<\/b><\/p>\n

A fost al 34-lea sultan al
\nImperiului Otoman si a domnit din data de 31 august 1876 p\u00e2n\u0103 la detronarea sa.
\nPe 23 decembrie 1876, sub presiunea alia\u021bilor europeni ai Imperiului, revolta\u021bi
\nde cruzimea cu care fuseser\u0103 reprimate revoltele din Bosnia-Her\u021begovina \u0219i
\nBulgaria, a decretat prima Constitu\u021bie a Imperiului Otoman, prin care se
\nconsfin\u021bea trecerea de la monarhia absolutist\u0103 la monarhia constitu\u021bional\u0103.<\/p>\n

Prima perioad\u0103 constitu\u021bional\u0103
\ns-a \u00eencheiat \u00een urma tulbur\u0103rilor istorice la 13 februarie 1878, prin
\ndizolvarea Parlamentului.\u00a0A condus Imperiul \u00een razboiul ruso-romano-turc
\ndin 1877-1878 , care a avut ca urm\u0103ri pierderea a dou\u0103 treimi din teritoriile
\ndin Balcani ale Turciei.<\/p>\n

1945: Benito Mussolini a
\nfost arestat de partizanii italieni l\u00e2ng\u0103 satul Dongo, \u00een timp ce \u00eencerca s\u0103
\nfug\u0103 deghizat \u00een soldat german<\/b><\/p>\n

Partizanii italieni comuni\u0219ti
\n\u00eei captureaz\u0103 pe Mussolini \u0219i amanta sa, Clara Petacci, la Dongo, localitate pe
\nmalul laculuiComo, \u0219i, f\u0103r\u0103 judecat\u0103, \u201epentru crime \u00eempotriva poporului
\nitalian<\/i>,\u201d \u00eei execut\u0103 prin \u00eempu\u0219care\u00a0ignor\u0203nd cerin\u021ba\u00a0Alia\u021bilor de
\na fi arestat, judecat \u0219i condamnat.<\/p>\n

\"Benito<\/picture>\n

Benito Mussolini FOTO: Arhiv\u0103<\/p>\n<\/div>\n

Cadavrele lor sunt duse la
\nMilano \u0219i at\u00e2rnate cu capul \u00een jos, ag\u0103\u021bate de c\u0103lc\u00e2ie de o bar\u0103 de acoperi\u0219,
\n\u00eempreun\u0103 cu cadavrele altor c\u00e2torva demnitari fasci\u0219ti.<\/p>\n

La spectacol au asistat mii
\nde italieni \u0219i numero\u0219i militari americani. \u00cenainte de a fi at\u00e2rnate, cadavrele
\nau fost l\u0103sate o vreme pe jos, \u00een pia\u021beta Loreto, \u00eenconjurate de mul\u021bime. Unii
\nloveau cadavrele cu picioarele, iar craniul lui Mussolini a fost strivit.<\/p>\n

1948: Liderul comunist
\nroman\u00a0Lucre\u021biu P\u0103tr\u0103\u0219canu a fost arestat din ordinul lui Gheorghiu \u2013 Dej<\/b><\/p>\n

Lucre\u021biu P\u0103tr\u0103\u0219canu (n. 4
\nnoiembrie 1900, Bac\u0103u \u2013 d. 17 aprilie 1954, \u00cenchisoarea Jilava, Bucure\u0219ti) a
\nfost un om politic rom\u00e2n, membru al conducerii Partidului Comunist Rom\u00e2n,
\nministru, avocat, sociolog \u0219i economist. Pentru o perioad\u0103 de timp a fost \u0219i
\nprofesor la Universitatea Bucure\u0219ti.<\/p>\n

\"Lucre\u021biu<\/picture>\n

Lucre\u021biu P\u0103tr\u0103\u0219canu FOTO: Adev\u0103rul<\/p>\n<\/div>\n

Licen\u021biat \u00een drept \u0219i doctor
\n\u00een \u0219tiin\u021be economice al Universit\u0103\u021bii din Leipzig, P\u0103tr\u0103\u0219canu era o figur\u0103 rar\u0103
\nprintre pu\u021binii comuni\u0219ti din Rom\u00e2nia. A fost reprezentant al ilegali\u0219tilor
\nrom\u00e2ni<\/a> la Comintern \u0219i \u00een alian\u021ba politic\u0103 ce a declarat scoaterea \u021b\u0103rii din
\nalian\u021ba hitlerist\u0103 \u00een august 1944. Primul comunist devenit ministru a de\u021binut
\nportofoliul Justi\u021biei.<\/p>\n

1953:<\/b>\u00a0A murit, \u00een deten\u0163ie, \u00een lag\u0103rul de la
\nSighetu Marma\u0163iei, istoricul \u015fi omul politic Gheorghe I. Br\u0103tianu<\/b><\/p>\n

Din 1924 a fost profesor
\nuniversitar la catedra de istorie universal\u0103 a Universitatii din Iasi, iar din
\n1940 al Universitatii din Bucuresti. \u00cen 1942 este ales membru titular al
\nAcademiei Romane iar intre 1935 si 1947 a fost director al Institutului de
\nIstorie Universal\u0103 din Ia\u0219i (1935-1940) \u0219i apoi al Institutului de Istorie
\nUniversal\u0103 \u201eNicolae Iorga\u201d din Bucuresti ( 1941 -1947).<\/p>\n

\"Gheorghe<\/picture>\n

Gheorghe I. Br\u0103tianu FOTO: Adev\u0103rul<\/p>\n<\/div>\n

\u00a0\u00cen anii \u201930, a fost \u0219eful unei frac\u021biuni
\ndizidente a Partidului National Liberal, pe care o \u00eenfiin\u021base<\/p>\n

A murit \u00een condi\u021bii \u00eenc\u0103
\nneelucidate \u00eentr-una din zilele dintre 23 si 27 aprilie 1953 .<\/p>\n

\u00a0Potrivit m\u0103rturiilor altor de\u021binu\u021bi, se pare c\u0103
\ns-a sinucis prin strangulare, neput\u00e2nd s\u0103 mai suporte chinurile deten\u021biunii.
\nDup\u0103 alte surse se presupune c\u0103 a fost b\u0103tut de un gardian p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd Gheorghe
\nBr\u0103tianu a murit. \u00cen 1971 familia a fost autorizat\u0103 de guvernan\u021bii comunisti
\ns\u0103-l dezgroape din cimitirul din Sighet \u0219i s\u0103-l re\u00eenhumeze \u00een cavoul
\nBr\u0103tienilor de la Florica\/Stefanesti, judetul Arges.<\/p>\n

1968: s-a n\u0103scut Cristian
\nMungiu, regizor rom\u00e2n<\/b><\/p>\n

A regizat c\u00e2teva
\nscurtmetraje, pentru care a primit mai multe premii, printre care \u0219i cel pentru
\ncel mai bun regizor, la Festivalul Dakino, \u00een anul 2000, pentru Zapping.
\nLungmetrajul Occident (2002) a fost prezentat \u00een cadrul sec\u021biunii Quinzaine des
\nR\u00e9alisateurs la Festivalul de la Cannes, ob\u021bin\u00e2nd Marele Premiu la Festivalul
\nInterna\u021bional de Film Transilvania.<\/p>\n

\"Regizorul<\/picture>\n

Regizorul crisan mungiu FOTO: Adev\u0103rul<\/p>\n<\/div>\n

Filmul \u201e4 luni, 3 s\u0103pt\u0103m\u00e2ni
\n\u0219i 2 zile\u201c (2007) l-a f\u0103cut celebru pe regizorul Cristian Mungiu, prin
\nselectarea sa de c\u0103tre juriul Festivalului de Film de la Cannes. Dup\u0103 ce a
\nprimit Premiul acordat de c\u0103tre Federa\u021bia Interna\u021bional\u0103 a Presei
\nCinematografice \u0219i premiul acordat de administra\u021bia educa\u021biei na\u021bionale din
\nFran\u021ba, regizorul Cristian Mungiu a c\u00e2\u0219tigat la 27 mai 2007 Marele Premiu al
\nFestivalului Interna\u021bional de Film de la Cannes \u2013 Palme d’Or. Filmul a fost
\nnominalizat \u0219i la premiile \u201eGlobul de Aur\u201d.<\/p>\n

2002: A murit
\nRuth Handler, creatoarea p\u0103pu\u015fii Barbie<\/b><\/p>\n

Ruth Marianna Handler (4
\nnoiembrie 1916 – 27 aprilie 2002) a fost o femeie de afaceri \u0219i inventatoare
\namerican\u0103. Cunoscut\u0103 mai ales pentru inventarea p\u0103pu\u0219ii Barbie \u00een 1959, ea a
\nfost prima pre\u0219edint\u0103 a produc\u0103torului de juc\u0103rii Mattel, Inc. pe care l-a
\nco-fondat \u00eempreun\u0103 cu so\u021bul ei \u00een ianuarie 1945, p\u00e2n\u0103 \u00een 1974, c\u00e2nd so\u021bii
\nHandler au fost for\u021ba\u021bi s\u0103 demisioneze de la Mattel, iar \u00een 1978 Ruth Handler a
\nfost condamnat\u0103 pentru raport\u0103ri false la Comisia de Valori Mobiliare \u0219i Burs\u0103.<\/p>\n

\"Ruth<\/picture>\n

Ruth Handler FOTO: Arhiv\u0103<\/p>\n<\/div>\n

Dou\u0103 pove\u0219ti sunt adesea
\ncitate ca fiind sursa de inspira\u021bie a lui Handler pentru p\u0103pu\u0219a Barbie. Prima
\ndetaliaz\u0103 o c\u0103l\u0103torie \u00een Europa cu so\u021bul \u0219i copiii ei, \u00een timpul c\u0103reia a v\u0103zut
\no p\u0103pu\u0219\u0103 care ar\u0103ta ca o femeie (ceea ce era foarte diferit de p\u0103pu\u0219ile tipice
\npentru bebelu\u0219i pe care multe fete le de\u021bineau la acea vreme). Cealalt\u0103
\nvorbe\u0219te despre un moment singular, \u00een care Ruth a v\u0103zut-o pe fiica ei,
\nBarbara, juc\u00e2ndu-se cu p\u0103pu\u0219i de h\u00e2rtie \u00een casa lor. Ulterior, Handler a vrut
\ns\u0103 creeze o juc\u0103rie mai realist\u0103, 3D, care s\u0103 reprezinte ceea ce aceste fete
\n\u201evoiau s\u0103 fie\u201d.<\/p>\n

De\u0219i adev\u0103rul din spatele
\nacestor pove\u0219ti nu a fost niciodat\u0103 confirmat pe deplin, Ruth a f\u0103cut presiuni
\nasupra companiei Mattel pentru lansarea a ceea ce avea s\u0103 fie cunoscut\u0103 sub
\nnumele de p\u0103pu\u0219a Barbie (numit\u0103 dup\u0103 fiica ei Barbara).<\/p>\n<\/p><\/div>\n

Read More<\/a><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

\u00cen istorie, ziua de 27 aprilie mai este cunoscut\u0103 ca fiind data de na\u0219tere a scriitorului Ion Heliade R\u0103dulescu, dar \u0219i pentru arestarea lui Benito […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":3845,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_monsterinsights_skip_tracking":false,"_monsterinsights_sitenote_active":false,"_monsterinsights_sitenote_note":"","_monsterinsights_sitenote_category":0,"footnotes":""},"categories":[6],"tags":[],"class_list":["post-3844","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-popular"],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/3844","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=3844"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/3844\/revisions"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media\/3845"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=3844"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=3844"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=3844"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}