{"id":3840,"date":"2025-04-27T08:07:29","date_gmt":"2025-04-27T08:07:29","guid":{"rendered":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/2025\/04\/27\/de-ce-nu-cumpara-bnr-mai-mult-aur-si-cum-incearca-trump-sa-manipuleze-piata-pentru-a-intari-dolarul\/"},"modified":"2025-04-27T08:07:29","modified_gmt":"2025-04-27T08:07:29","slug":"de-ce-nu-cumpara-bnr-mai-mult-aur-si-cum-incearca-trump-sa-manipuleze-piata-pentru-a-intari-dolarul","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/2025\/04\/27\/de-ce-nu-cumpara-bnr-mai-mult-aur-si-cum-incearca-trump-sa-manipuleze-piata-pentru-a-intari-dolarul\/","title":{"rendered":"De ce nu cump\u0103r\u0103 BNR mai mult aur \u0219i cum \u00eencearc\u0103 Trump s\u0103 manipuleze pia\u021ba pentru a \u00eent\u0103ri dolarul"},"content":{"rendered":"
\n

Rom\u00e2nii au investit masiv \u00een aur \u00een primul trimestru, cu 65% mai mult dec\u00e2t anul trecut, \u00een ciuda fluctua\u0163iilor mari de pre\u0163 provocate de declara\u0163iile lui Trump. Politica BNR privind rezervele de aur ale Rom\u00e2niei este \u00eens\u0103 cu totul diferit\u0103.<\/p>\n

\"Lingouri<\/picture>\n

Pre\u0163ul aurului a fluctuat foarte mult \u00een aprilie. Foto Shutterstock<\/p>\n<\/div>\n

Declara\u021biile lui Donald Trump au dus la fluctua\u021bii serioase<\/a> \u00een pre\u021bul activelor, inclusiv \u00een cazul aurului. Doar \u00een luna aprilie a acestui an, pre\u021bul aurului a variat \u00eentre un record istoric de 3.500 de dolari pe uncie troy \u0219i 2.960 de dolari pe uncie troy, o fluctua\u021bie uria\u0219\u0103 \u00eentr-un interval scurt.<\/p>\n

Conform unui sondaj al Consiliului Mondial al Aurului, realizat \u00een iunie 2024, cel mai citat motiv pentru care b\u0103ncile centrale sondate de\u021bin aur este lipsa riscului de pierdere a investi\u021biei. \u201eAurul fizic \u2013 sub form\u0103 de lingouri sau monede \u2013 nu prezint\u0103 un risc de contrapartid\u0103, spre deosebire de active precum obliga\u021biunile sau ac\u021biunile. Odat\u0103 ce tranzac\u021bia a fost \u00eencheiat\u0103, aurul devine proprietatea cump\u0103r\u0103torului. Printre alte motive se num\u0103r\u0103 performan\u021ba aurului \u00een perioade de criz\u0103 \u0219i protec\u021bia \u00eempotriva infla\u021bie<\/i>i\u201d, spune Victor Dima, Managerul Departamentului de Trezorerie Tavex Rom\u00e2nia.<\/p>\n

BNR nu \u00ee\u0219i extinde rezervele de aur<\/h2>\n

Discut\u00e2nd asupra motivelor pentru care BNR nu \u00ee\u0219i extinde rezervele de aur de\u021binute, spre deosebire de Polonia, Cehia \u0219i chiar Ungaria, cea din urm\u0103 dep\u0103\u0219ind Rom\u00e2nia \u00een ceea ce prive\u0219te rezervele de aur \u00een septembrie 2024, r\u0103spunsul b\u0103ncii centrale c\u0103tre Daniel Voloscsuk, economist al Tavex Rom\u00e2nia, a fost c\u0103 \u201estrategia b\u0103ncii este de a asigura lichiditate pie\u021belor financiare \u2013 \u00een principal, celor valutare\u201d<\/i>. <\/p>\n

Astfel, BNR a reu\u0219it s\u0103 men\u021bin\u0103, \u00een mod artificial, cursul de schimb EUR\/RON \u00een jurul valorii de 4,97. <\/p>\n

Pre\u021burile au crescut vertiginos \u0219i \u00een Rom\u00e2nia, de la 346,18 lei\/gram la 1 iulie 2024, la un v\u00e2rf istoric de 480 lei\/gram pe 22 aprilie, o cre\u0219tere de peste 38% \u00een mai pu\u021bin de un an.<\/p>\n

Din iulie 2024, pre\u021bul aurului s-a majorat cu peste 38%. \u00centre timp, Banca Na\u021bional\u0103 a Poloniei a achizi\u021bionat 103 tone de aur, m\u0103rindu-\u0219i ponderea rezervelor de aur \u00een totalul rezervelor interna\u021bionale la aproape 21%. Rom\u00e2nia de\u021bine, actualmente, 103,6 tone de aur reprezent\u00e2nd 9,5% din rezervele de\u021binute de BNR.<\/p>\n

Rom\u00e2nii au cump\u0103rat cu 65% mai mult aur<\/h2>\n

\u00cen ceea ce prive\u0219te cantitatea de aur achizi\u021bionat\u0103 de rom\u00e2ni, aceasta a crescut \u00een primul trimestru al acestui an cu aproximativ 65% fa\u021b\u0103 de T1 2024. Motivele sunt multiple. \u201eVorbim de o dezvoltare a pie\u021bei aurului de investi\u021bii \u00een Rom\u00e2nia. Mai mul\u021bi investitori decid s\u0103 includ\u0103 \u0219i aurul \u00een portofoliul de investi\u021bii. Dar, desigur, un motor important a fost \u0219i cre\u0219terea neobi\u0219nuit\u0103 a pre\u021bului aurului din ultimul an. Pe de alt\u0103 parte, exist\u0103 o sc\u0103dere \u00een cantitatea de aur de investi\u021bii pe care rom\u00e2nii o v\u00e2nd, ceea ce este un semn bun. Astfel, rom\u00e2nii \u00eencep s\u0103 \u00een\u021beleag\u0103 c\u0103 de\u0219i pre\u021bul aurului s-a majorat semnificativ \u00een ultimul an, viitorul poate aduce randamente \u0219i mai mari<\/i>\u201d, adaug\u0103 Victor Dima.<\/p>\n

Totu\u0219i, rom\u00e2nii care v\u00e2nd \u00een aceast\u0103 perioad\u0103 aur sunt cei care de\u021bin bijuterii. Cantitatea de aur sub form\u0103 de bijuterii v\u00e2ndut\u0103 de rom\u00e2ni c\u0103tre Tavex Rom\u00e2nia a crescut cu aproape 170% \u00een T1 2025 fa\u021b\u0103 de primele trei luni din 2024. Motivul principal este cel legat de cre\u0219terea de pre\u021b a metalului galben.<\/p>\n

Tarifele \u0219i valoarea dolarului: \u00eentre strategie economic\u0103 \u0219i geopolitic\u0103<\/h2>\n

\u00cen anul 1944, 44 de \u021b\u0103ri occidentale au c\u0103zut de acord s\u0103 instaureze un regim de cursuri de schimb valutar fixe (acordul de la Bretton Woods). Fiecare \u021bar\u0103 urma s\u0103 stabileasc\u0103 un curs fix fa\u021b\u0103 de dolarul american \u2013 cu posibilitatea de fluctua\u021bie de numai 1% \u00een jurul cursului stabilit. La schimb, dolarul american a fost fixat de aur la o rat\u0103 de 35 de dolari pentru o uncie de aur (31,1 grame). <\/p>\n

Sistemul a stabilit, dincolo de aceste cursuri, \u0219i infrastructura sistemului financiar global prin crearea a dou\u0103 institu\u021bii: Fondul Monetar Interna\u021bional \u0219i Banca Interna\u021bional\u0103 pentru Reconstruc\u021bie \u0219i Dezvoltare (sau Banca Mondial\u0103, redenumit\u0103 ulterior). \u00centregul sistem a func\u021bionat at\u00e2t timp c\u00e2t SUA finan\u021ba reconstruirea industriei interna\u021bionale \u00eentr-o lume proasp\u0103t ie\u0219it\u0103 de sub cel mai aprig r\u0103zboi din istorie. Probleme au \u00eenceput s\u0103 apar\u0103 c\u00e2nd \u021b\u0103rile care au semnat acordul de la Bretton Woods converteau din ce \u00een ce mai mul\u021bi dolari \u00een aur. <\/p>\n

\u00cenjum\u0103t\u0103\u021birea rezervelor de aur ale SUA de la \u00eencheierea acordului de la Bretton Woods \u00een 1944 \u0219i p\u00e2n\u0103 la finele anilor 1960 a destabilizat \u00eentregul sistem. Astfel, pe 15 august 1971, Pre\u0219edintele american Richard Nixon a pus cap\u0103t convertibilit\u0103\u021bii dolarului american \u00een aur.<\/p>\n

Consilierul lui Trump consider\u0103 c\u0103 dolarul este supraevaluat<\/h2>\n

\u00centr-o lucrare publicat\u0103 \u00een noiembrie 2024, Stephen Miran, actualul consilier pe politici economice al lui Donald Trump, explica faptul c\u0103 dolarul american este, actualmente, supraevaluat \u00een raport cu alte valute. Din acest motiv, SUA nu ar fi suficient de competitiv\u0103 pentru a exporta bunuri c\u0103tre alte \u021b\u0103ri.<\/p>\n

Conform lui Miran, sub actualul sistem, Statele Unite export\u0103 dolari \u0219i obliga\u021biuni guvernamentale, esen\u021biale pentru pie\u021bele financiare globale, \u0219i prime\u0219te \u00een schimb bunuri de consum. Acesta ridic\u0103 dou\u0103 probleme ale acestui modus operandi. \u00cen primul r\u00e2nd, Miran consider\u0103 c\u0103 actualul sistem \u00eei avantajeaz\u0103 doar pe cei boga\u021bi, cei care sunt prezen\u021bi pe burse. A doua problem\u0103 este c\u0103, av\u00e2nd \u00een vedere c\u0103 o parte semnificativ\u0103 a industriei manufacturiere din SUA a fost mutat\u0103 \u00een China, Mexic sau alte \u021b\u0103ri unde munca este de p\u00e2n\u0103 la 20 de ori mai ieftin\u0103, economia american\u0103 nu \u021bine pasul cu cre\u0219terea economiei globale. <\/p>\n

Acela\u0219i Miran prezint\u0103 trei solu\u021bii pentru aceast\u0103 problem\u0103. Prima dintre solu\u021bii vizeaz\u0103 tarifele. Conform lui Miran, tarifele ar putea fi folosite drept levier de c\u0103tre SUA pentru a negocia cu \u021b\u0103rile care de\u021bin p\u0103r\u021bi semnificative din datoria american\u0103 s\u0103 accepte o devalorizare a dolarului, precum cel din Acordul Plaza din 1985. Astfel, exporturile americane ar putea deveni mai accesibile, \u00een acela\u0219i timp \u00een care valoarea real\u0103 a datoriei americane ar sc\u0103dea. Printre aceste \u021b\u0103ri cu care SUA ar putea negocia, se num\u0103r\u0103 Japonia (de\u021bin\u00e2nd 1,08 trilioane de dolari din datoria SUA), Marea Britanie (740 de miliarde de dolari), Luxembourg (410 miliarde de dolari) \u0219i Belgia (378 de miliarde de dolari).<\/p>\n

A doua solu\u021bie este negocierea datoriei prin amenin\u021barea cu reducerea prezen\u021bei militare a SUA \u00een diverse \u021b\u0103ri partenere strategice cu ace\u0219tia. A treia solu\u021bie este o restructurare a datoriei publice. Aceasta ar presupune fie ca \u021b\u0103rile respective s\u0103 accepte pl\u0103\u021bi \u00eent\u00e2rziate ale dob\u00e2nzilor, pl\u0103\u021bi care \u00een 2024 au dep\u0103\u0219it cheltuielile militare ale SUA, ating\u00e2nd 896 de miliarde de dolari, sau s\u0103 accepte extinderea maturit\u0103\u021bii obliga\u021biunilor pe 50 sau chiar o sut\u0103 de ani. <\/p>\n

Aceste solu\u021bii \u2013 luate separat, sau chiar \u00eempreun\u0103 \u2013 ar putea, consider\u0103 Miran, s\u0103 reduc\u0103 din riscul Statelor Unite de a intra \u00eentr-o spiral\u0103 a datoriei \u00een \u00eencercarea sa de a men\u021bine dolarul valuta de rezerv\u0103 interna\u021bional\u0103.<\/a><\/p>\n<\/p><\/div>\n

\n

Cite\u0219te mai multe despre: <\/strong>
\n aurul<\/a><\/p>\n<\/div>\n

Read More<\/a><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Rom\u00e2nii au investit masiv \u00een aur \u00een primul trimestru, cu 65% mai mult dec\u00e2t anul trecut, \u00een ciuda fluctua\u0163iilor mari de pre\u0163 provocate de declara\u0163iile […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":3841,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_monsterinsights_skip_tracking":false,"_monsterinsights_sitenote_active":false,"_monsterinsights_sitenote_note":"","_monsterinsights_sitenote_category":0,"footnotes":""},"categories":[6],"tags":[],"class_list":["post-3840","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-popular"],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/3840","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=3840"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/3840\/revisions"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media\/3841"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=3840"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=3840"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=3840"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}