{"id":3816,"date":"2025-04-26T07:11:22","date_gmt":"2025-04-26T07:11:22","guid":{"rendered":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/2025\/04\/26\/mos-pisoi-eroul-din-umbra-caruia-ii-datoram-aparitia-primului-stat-roman\/"},"modified":"2025-04-26T07:11:22","modified_gmt":"2025-04-26T07:11:22","slug":"mos-pisoi-eroul-din-umbra-caruia-ii-datoram-aparitia-primului-stat-roman","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/2025\/04\/26\/mos-pisoi-eroul-din-umbra-caruia-ii-datoram-aparitia-primului-stat-roman\/","title":{"rendered":"\u201eMo\u0219 Pisoi\u201d, eroul din umbr\u0103 c\u0103ruia \u00eei dator\u0103m apari\u021bia primului stat rom\u00e2n"},"content":{"rendered":"
\n

Unul dintre cele mai fascinante \u0219i totodat\u0103 discrete personaje din istoria rom\u00e2nilor a fost colonelul Nicolae Pisoski, prieten loial, dar \u0219i aghiotant al domnitorului Alexandru Ioan Cuza. Revolu\u021bionar \u0219i progresist acesta a evitat lumina reflectoarelor de\u0219i a decis soarta Principatelor, \u00een anul 1859.<\/p>\n

\"Casa<\/picture>\n

Casa lui Nicolae Pisoski \u00een Boto\u0219ani FOTO Cosmin Zamfirache<\/p>\n<\/div>\n

Istoria Rom\u00e2niei are c\u00e2teva personalit\u0103\u021bi foarte cunoscute care au modelat destinul acestei na\u021biuni. Exist\u0103 \u00eens\u0103 \u0219i personaje care au avut un impact major \u00een construc\u021bia Rom\u00e2niei moderne, cu rol decisiv \u00een momente cheie ale devenirii statale de ast\u0103zi, dar care au preferat s\u0103 stea departe de lumina reflectoarelor. Acei eroi din umbr\u0103 ai Rom\u00e2niei. Printre ace\u0219tia se afl\u0103 \u0219i un boto\u0219\u0103nean cu origini poloneze, colonelul Nicolae Pisoski, un personaj fascinant \u0219i misterios, \u00een acela\u0219i timp.\u00a0<\/p>\n

Momentele care au decis soarta Principatelor<\/h2>\n

\u00cen urma Tratatului de Pace de la Paris<\/a> din 1856, cel care \u00eencheia \u00een mod oficial R\u0103zboiul Crimeii (1853-1856), erau organizate Adun\u0103rile Ad-Hoc prin care popula\u021bia era consultat\u0103 privind organizarea Principatelor Rom\u00e2ne \u0219i unirea lor \u00eentr-o forma\u021biune politic\u0103 cu domnitori \u0219i guverne separate dar c\u00e2teva institu\u021bii comune. Adic\u0103 o uniune par\u021bial\u0103. Marile Puteri Occidentale doreau realizarea unui stat tampon \u00een calea expansionismului rusesc. Pentru patrio\u021bii rom\u00e2ni, mai ales pentru intelectualii \u0219i boierii progresi\u0219ti era o \u0219ans\u0103 nesperat\u0103 de care doreau s\u0103 profite la maxim. Era singurul moment \u00een care Moldova \u0219i Valahia puteau p\u0103\u0219i \u00eempreun\u0103 pe calea modernit\u0103\u021bii.<\/p>\n

Rezultatele alegerilor Ad-Hoc, de\u0219i cu peripe\u021bii \u0219i intruziuni din partea marilor puteri du\u0219mane, au fost clare. Rom\u00e2nii doreau unirea Principatelor. Au fost constituite Adun\u0103ri Elective at\u00e2t \u00een Moldova c\u00e2t \u0219i \u00een \u021aara Rom\u00e2neasc\u0103 pentru alegerea domnitorilor. Cu domnitori \u0219i guverne separate, unirea rom\u00e2nilor nu era complet\u0103, era fragil\u0103 \u0219i reversibil\u0103 \u00een orice moment. Aici \u00eens\u0103 intervin patrio\u021bii rom\u00e2ni, cu o inteligen\u021b\u0103 \u0219i o putere de ac\u021biune sclipitoare. Mai ales\u00a0 personajul despre care am discutat la \u00eenceputul articolului, colonelul Nicolae Pisoski (n.r. \u00een anul 1858-1859 avea gradul de maior). Marea Adunare Electiv\u0103 a Moldovei era format\u0103 din 50 de deputa\u021bi ale\u0219i din r\u00e2ndul boierimii (majoritatea), a t\u00e2rgove\u021bilor, dar \u0219i a \u021b\u0103r\u0103nimii (cei mai pu\u021bini). <\/p>\n

Adunarea era divizat\u0103 \u00eentre Partida Na\u021bional\u0103 (progresist\u0103, cu boierime mic\u0103 \u0219i mijlocie, t\u00e2rgove\u021bi, \u00een general oameni tineri) \u0219i Partida Conservatoare (format\u0103 din marii boieri \u0219i clerici). Partida Conservatoare \u00eel sus\u021binea ca domn pe Grigore Sturza. De\u0219i majoritar\u0103, cu 33 de deputa\u021bi fa\u021b\u0103 de cei 20 conservatori, Partida Na\u021bional\u0103 nu avea \u00eenc\u0103 un candidat ales. Situa\u021bia era grav\u0103, fiindc\u0103 dac\u0103 Partida Na\u021bional\u0103 se dovedea indecis\u0103 \u0219i dezbinat\u0103, conservatorii s-ar fi impus u\u0219or, chiar \u0219i \u00een minoritate. \u00cen ziua de 3 ianuarie, acas\u0103 la Costache Rolla, \u00een Ia\u0219i, \u00een actuala \u201eSal\u0103 Elefant\u201d a Muzeului de Istorie Natural\u0103 din Ia\u0219i, Partida Na\u021bional\u0103 s-a \u00eentrunit pentru a se \u00een\u021belege asupra unui candidat pe care s\u0103-l sus\u021bin\u0103. Erau lua\u021bi \u00een calcul Vasile Alecsandri, Costache Negri dar \u0219i al\u021bii. Primii doi au refuzat categoric. Situa\u021bia era deosebit de grav\u0103. Membrii Partidei Na\u021bionale se certau pe nominaliz\u0103ri, iar momentul prielnic al na\u021biunii rom\u00e2ne risca s\u0103 le scape printre degete. Era ora 23.00 \u0219i certurile continuau, f\u0103r\u0103 nicio hot\u0103r\u00e2re.<\/p>\n

Omul care a impus pe domnul Unirii<\/h2>\n

\u00cen acel moment a intervenit personajul nostru. Nicolae Pisoski a f\u0103cut un semn discret lui Lasc\u0103r Rosetti care a \u00eenchis u\u0219ile s\u0103lii. Pisoski s-a ridicat \u0219i a spus c\u0103 nimeni nu iese din aceea sal\u0103 p\u00e2n\u0103 nu se face o nominalizare. Ba chiar ar fi scos \u0219i revolverul. <\/p>\n

\u00centr-una dintre variante se precizeaz\u0103 c\u0103 a amenin\u021bat c\u0103-\u0219i zboar\u0103 creierii dac\u0103 nu se hot\u0103r\u0103sc asupra unui candidat. Cealalt\u0103 variant\u0103 indic\u0103 faptul c\u0103 Pisoski i-ar fi amenin\u021bat pe deputa\u021bi c\u0103 le zboar\u0103 creierii dac\u0103 nu decid mai repede. \u201eIni\u0163ial Alexandru D. Xenopol \u00een cunoscuta sa lucrare \u201eIstoria rom\u00e2nilor \u00een Dacia Traian\u0103\u201d , spune c\u0103 N. Pisoschi ar fi \u00eempiedicat ie\u015firea deputa\u0163ilor progresi\u015fti silindu-i s\u0103 reia discu\u0163iile (…) \u00cen unele lucr\u0103ri, referitoare la acest eveniment crucial din istoria na\u0163ional\u0103, de cur\u00e2nd puse \u00een circuitul \u015ftiin\u0163ific, se men\u0163ioneaz\u0103 c\u0103 lui Nicolae Pioschi i-a revenit acest rol. Frederic Dame, \u00een lucrarea referitoare la „Istoria Rom\u00e2niei contemporane de la re\u00eentronarea domnilor p\u0103m\u00eenteni p\u00e2n\u0103 \u00een zilele noastre” atest\u0103 c\u0103 Nicolae Pisoschi s-a postat la u\u0219a camerei spun\u00e2nd c\u0103-\u0219i zboar\u0103 creierii dac\u0103 nu se va lua o decizie \u00een aceea \u0219edin\u021b\u0103\u201d<\/i>, precizeaz\u0103 specialistul Maria Dogaru \u00een articolul \u201eDin galerie participan\u021bilor la lupta pentru Unire-Nicolae Pisoschi\u201d, din revista de specialitate, Hierasus.\u00a0<\/p>\n

\u201eA fost un moment decisiv. Au fost \u00eenchise u\u015file s\u0103lii \u015fi nimeni nu mai putea ie\u015fi p\u00e2n\u0103 nu era impus\u0103 clar o nominalizare, care s\u0103 fie prezentat\u0103 \u00een adunare \u00een marea \u015fedin\u0163\u0103 de pe 5 ianuarie\u201c<\/i>, preciza \u0219i istoricul boto\u015f\u0103nean Sergiu Balanovici. Mai mult dec\u00e2t at\u00e2t, Nicolae Pisoski l-a propus f\u0103r\u0103 drept de apel pe Alexandru Ioan Cuza, fostul p\u00e2rc\u0103lab de Gala\u021bi, candidatul Partidei Na\u021bionale. Nimeni nu a mai cr\u00e2cnit. Partida Na\u021bional\u0103 a mers cu propunerea \u00een Marea Adunare Electiv\u0103 \u0219i s-a impus cu majoritatea de voturi. <\/p>\n

Se presupune c\u0103 tot Pisoski ar fi venit cu ideea ca Alexandru Ioan Cuza s\u0103 fie propus \u0219i \u00een \u021aara Rom\u00e2neasc\u0103. \u00cen orice caz, Pisoski a gonit imediat c\u0103tre Valahia pentru a transmite Partidei Na\u021bionale alegerea moldovenilor \u0219i dorin\u021ba de a-i sus\u021bine. \u0218i la Bucure\u0219ti, boierii progresi\u0219ti s-au impus, \u0219i cu ajutorul mul\u021bimii chemat\u0103 s\u0103 pun\u0103 presiune pe conservatori, iar Europa a fost pus\u0103 \u00een fa\u021ba faptului \u00eemplinit. \u021a\u0103rile Rom\u00e2ne se uneau \u0219i p\u0103\u0219eau pe drumul modernit\u0103\u021bii.<\/p>\n

\u201eMo\u0219 Pisoi\u201d, prietenul \u0219i omul de baz\u0103 al lui Cuza<\/h2>\n

Nominalizarea lui Alexandru Ioan Cuza nu a fost o \u00eent\u00e2mplare pentru Pisoski sau o inspira\u021bie de moment. Acesta era bun prieten cu viitorul domnitor. Ace\u0219tia se cuno\u0219teau \u00eenc\u0103 din anul 1848, atunci c\u00e2nd Pisoski semneaz\u0103 al\u0103turi de Cuza, Alecsandri \u0219i Costache Negri, memoriul adresat lui Soliman Pa\u0219a, \u00eempotriva regimului domnitorului Mihail Sturdza. <\/p>\n

Ulterior, surghiunit \u00een urma revolu\u021biei de la 1848, Pisoski se va re\u00eent\u00e2lni cu Alexandru Ioan Cuza \u00een str\u0103in\u0103tate. \u201eDup\u0103 \u00een\u0103bu\u015firea revolu\u0163iei, N. Pisoschi a plecat \u00een str\u0103in\u0103tate. A luat drumul Occidentului, s-a oprit la Viena unde s-a \u00eent\u00e2lnit cu Alexandru I. Cuza \u015fi Dimitrie Rosetti dar \u015fi al\u0163i revolu\u0163ionari fiind cu to\u0163ii martorii unor confrunt\u0103ri politice de amploare\u201d<\/i>, precizeaz\u0103 Maria Dogaru \u00een aceea\u0219i lucrare. <\/p>\n

Dup\u0103 dubla alegere a lui Cuza, Pisoski devine aghitantul domnitorului. De\u0219i era un personaj de vaz\u0103 al Partidei Na\u021bionale, un om c\u0103ruia i se datora practic nominalizarea lui Cuza, Pisoski prefer\u0103 s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 departe de lumina reflectoarelor, un prieten \u0219i aliat devotat al lui Cuza.\u00a0<\/p>\n

\"Nicolae<\/picture>\n

Nicolae Pisoski FOTO imagine de arhiv\u0103<\/p>\n<\/div>\n

\u201eCa aghiotant, Pisoski l-a \u00eenso\u0163it peste tot pe Cuza. \u00cel ap\u0103ra de eventualele agresiuni, fiind mereu \u00eenarmat, \u00eel ap\u0103ra de scandaluri \u015fi \u00eei era \u015fi prieten bun. Pisoski a fost genul de militar c\u0103ruia \u00eei pl\u0103cea s\u0103-\u015fi fac\u0103 datoria, nu s\u0103 str\u0103luceas\u0103 \u00een lumina reflectoarelor\u201c<\/i>, preciza istoricul Gheorghe Median. Era foarte apreciat de contemporani, v\u0103zut ca un patriot, un om dedicat datoriei \u0219i onoarei. Prietenul s\u0103u, Vasile Alecsandri l-a poreclit \u201eMo\u0219 Pisoi\u201d pentru seriozitatea sa legendar\u0103. <\/p>\n

Ba chiar i-a compus \u0219i o poezie \u00een anul 1878. \u201eFrate Pisoschi\/ A tale versuri prietinoase\/ \u00cen al meu suflet au de\u015fteptat\/ Sim\u0163iri pl\u0103cute, sim\u0163iri duioase\/ \u015ei un dor de via\u0163\u0103 \u00eendelungat\/ Eu sunt ferice c\u0103 Poezia\/ Mi-au dus la gur\u0103 al ei pahar;\/ \u015ei-n dan\u0163 c\u00e2nd intr\u0103 azi Rom\u00e2nia\/ Mi-e drag a zice ca-s l\u0103utar.\/ Dar ce \u00eemi place \u015fi mult \u015fi bine\/ E c\u0103 \u00een iarna m\u0103 simt cu foc\/ \u015ei c\u0103 pot \u00eenc\u0103, frate, cu tine\/ S\u0103 intru-n hor\u0103, s\u0103 salt \u00een joc.\/ Sus, dar unche\u015fe, cu voie bun\u0103,\/ Sprinten \u015fi m\u00e2ndru d\u0103 din picior!\/ Ginta latin\u0103 s\u0103 readun\u0103.\/ Ca s\u0103-\u015fi croiasc\u0103 nou vitor!\/ Zv\u00e2rle \u00een aer sus p\u0103l\u0103ria\/ \u00cempodobit\u0103 cu scumpe flori\/\u015ei strig\u0103: Vivat! c\u0103ci Rom\u00e2nia\/ E-ncoronat\u0103 de-a ei surori!\u201c<\/i> <\/p>\n

Pisoski i-a r\u0103mas mereu aproape lui Cuza. \u00cen noaptea loviturii de palat a \u00eencercat s\u0103-l apere, iar dup\u0103 aceea l-a urmat \u00een exil. A demisionat din armat\u0103 \u0219i a r\u0103mas al\u0103turi de Cuza p\u00e2n\u0103 la moartea sa. Dup\u0103 care s-a re\u00eentors \u00een Boto\u0219aniul s\u0103u natal.\u00a0<\/p>\n

Revolu\u021bionar \u0219i mare patriot<\/h2>\n

Nicolae Pisoski a fost un personaj fascinant. Provenea dintr-o familie de boieri cu origini poloneze. S-a n\u0103scut la Boto\u0219ani \u00een anul 1812, fiu al stolnicului Costache Pisoski \u0219i al Mariei Br\u0103ni\u0219teanu. Era cel de-al \u0219aselea dintre cei opt copii ai familiei. \u201eLe\u015fi, peste 180 de ani veni\u0163i, au fost boierna\u015fi, p\u0103n\u0103 pe vremea domnului Cantimir. Atunce, unul din ei s-au f\u0103cut pitar \u015fi tot \u00eentre boiari au fost \u015fi cu cinuri, \u015fi f\u0103r\u0103 cinuri, p\u0103n\u0103 la domnul Calimah, c\u00e2nd pe un Mihalachi, ce au fost sami\u015f la Tecuci, l-au f\u0103cut paharnic \u015fi pe Costachi stolnic\u201c<\/i>, se arat\u0103 \u00een \u201eArhondologia Moldovei\u201c scris\u0103 de paharnicul Constantin\u00a0Sion.<\/p>\n

Nicolae a f\u0103cut primii ani de \u0219coal\u0103 la Boto\u0219ani urm\u00e2nd dup\u0103 aceea \u0219coli particulare la Ia\u0219i. A fost, mai apoi, unul dintre primii recru\u021bi ai Mili\u021biei P\u0103m\u00e2ntene, \u00eenfiin\u021bat\u0103 dup\u0103 Tratatul de la Adrianopole din 1829, dornic s\u0103-\u0219i serveasc\u0103 \u021bara. Om cultivat \u0219i inteligent, Pisoski a fost recrutat \u00een administra\u021bie. Este angajat \u00een Departamentul de Interne al Moldovei \u0219i reprezint\u0103 Guvernul de la Ia\u0219i \u00een comisia pentru demilitarea grani\u021bei dintre Moldova \u0219i Transilvania. \u00cen 1849 ajunge la rangul de postelnic iar la \u00eenceputul anilor 50 ai secolului XIX este numit ispravnic al \u021binutului Boto\u0219anilor (adic\u0103 conduc\u0103tor al \u00eentregului jude\u021b sau \u021binut). Pisoski a fost \u00eens\u0103 \u00een primul r\u00e2nd un patriot. A renun\u021bat inclusiv la func\u021biile sale, bine pl\u0103tite, pentru a lupta pentru cauza na\u021bional\u0103. \u00cen 1844 particip\u0103 la ac\u021biuni revolu\u021bionare \u00eempotriva domnitorului \u0219i este surghiunit la o m\u0103n\u0103stire. \u00cen 1848, particip\u0103 la Revolu\u021bie, la Ia\u0219i \u0219i mai apoi la Cern\u0103u\u021bi facilit\u00e2nd leg\u0103turile cu revolu\u021bionarii transilv\u0103neni. Este mereu un pion important al Partidei Na\u021bionale, un sus\u021bin\u0103tor al moderniz\u0103rii Principatelor. Visa la unirea Moldovei cu Valahia sub sceptrul unui domnitor str\u0103in. <\/p>\n

L-a nominalizat pe Cuza fiindc\u0103 a\u0219a o cereau \u00eemprejur\u0103rile. \u0218i a r\u0103mas fidel hot\u0103r\u00e2rii sale. \u00cen anul 1856, Pisoski a f\u0103cut parte din grupul celor 12 care la 25 mai au \u00eenfiin\u021bat Societatea Unirii, cu rol deosebit de important \u00een Unirea Principatelor din 1859. Dup\u0103 moartea lui Alexandru Ioan Cuza<\/a>, \u00een anul 1873, \u201eMo\u0219 Pisoi\u201d revine de la Heidelberg, \u00een t\u00e2rgul s\u0103u natal. Pe atunci, Boto\u0219aniul era un ora\u0219 cosmopolit, dezvoltat, un hub negustoresc multi-etnic. \u201eS-a re\u00eentors apoi la Boto\u015fani, unde era z\u0103rit adesea la balconul casei sale. Este descris de Nicolae Iorga ca fiind un b\u0103rbat \u00een v\u00e2rst\u0103, demn \u015fi cu un barbi\u015fon alb care ie\u015fea la balcona\u015ful casei sale\u201d<\/i>, preciza istoricul Gheorghe Median. Pisoski a murit \u00een anul 1888.\u00a0<\/p>\n

Casa lui Pisoski, muzeu de art\u0103<\/h2>\n

Superba cas\u0103 a lui Nicolae Pisoski se afl\u0103 \u00een cap\u0103tul Pietonalului Unirii, \u00een municipiul Boto\u0219ani, chiar vizavi de cl\u0103direa Muzeului Jude\u021bean de Istorie. O zon\u0103 absolut \u00eenc\u00e2nt\u0103toare a ora\u0219ului, peste drum de Gr\u0103dina Public\u0103 V\u00e2rnav, ast\u0103zi Parcul \u201eMihai Eminescu\u201d. Dup\u0103 venirea comuni\u0219tilor casa a fost transformat\u0103 \u00een sediul Securit\u0103\u021bii. Mai apoi, dup\u0103 1990 a g\u0103zduit Serviciul Pa\u0219apoarte \u0219i mai apoi cel de Eviden\u021b\u0103 a Popula\u021biei. Ulterior a r\u0103mas \u00een paragin\u0103. Consiliul Jude\u021bean va adopta, s\u0103pt\u0103m\u00e2na viitoare, o hor\u0103r\u00e2re prin care va trece casa lui Pisoski \u00een domeniul public al jude\u021bului. Casa ar urma s\u0103 fie reabilitat\u0103 complet \u0219i transformat\u0103 \u00een Muzeu de Art\u0103 Plastic\u0103.\u00a0<\/p>\n<\/p><\/div>\n

Read More<\/a><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Unul dintre cele mai fascinante \u0219i totodat\u0103 discrete personaje din istoria rom\u00e2nilor a fost colonelul Nicolae Pisoski, prieten loial, dar \u0219i aghiotant al domnitorului Alexandru […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":3817,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_monsterinsights_skip_tracking":false,"_monsterinsights_sitenote_active":false,"_monsterinsights_sitenote_note":"","_monsterinsights_sitenote_category":0,"footnotes":""},"categories":[6],"tags":[],"class_list":["post-3816","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-popular"],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/3816","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=3816"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/3816\/revisions"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media\/3817"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=3816"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=3816"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=3816"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}