{"id":3812,"date":"2025-04-26T07:11:24","date_gmt":"2025-04-26T07:11:24","guid":{"rendered":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/2025\/04\/26\/26-aprilie-105-ani-de-la-infiintarea-la-cluj-a-primului-institut-de-speologie-din-lume\/"},"modified":"2025-04-26T07:11:24","modified_gmt":"2025-04-26T07:11:24","slug":"26-aprilie-105-ani-de-la-infiintarea-la-cluj-a-primului-institut-de-speologie-din-lume","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/2025\/04\/26\/26-aprilie-105-ani-de-la-infiintarea-la-cluj-a-primului-institut-de-speologie-din-lume\/","title":{"rendered":"26 aprilie: 105 ani de la \u00eenfiin\u0163area, la Cluj, a primului institut de speologie din lume"},"content":{"rendered":"
\n

Anul acesta, pe 26
\naprilie se \u00eemplinesc 105 ani de la \u00eenfiina\u0163rea, la Cluj, a primului institut de
\nspeologie din lume \u015fi 39 de ani de la tragedia nuclear\u0103 de la Centrala
\natomo-electric\u0103 de la Cernob\u00eel.<\/p>\n

\"Institutul<\/picture>\n

Institutul de speologie fondat de Emil Racovi\u0163\u0103 la Cluj a fost primul din lume. Foto speologie.org<\/p>\n<\/div>\n

121: S-a n\u0103scut
\n\u00eemp\u0103ratul roman Marcus Aurelius<\/h2>\n

N\u0103scut la Roma, la
\n26 aprilie 121, \u00eentr-o familie senatorial\u0103 de origine hispanic\u0103 \u015fi adoptat de
\nviitorul \u00eemp\u0103rat Antoninus Pius, Marcus Aurelius cunoscut at\u00e2t ca \u00eemp\u0103rat al
\nRomei, c\u00e2t \u015fi ca filozof stoic.<\/a><\/p>\n

\"Marcus<\/picture>\n

Marcus Aurelius a fost nu doar \u00eemp\u0103rat, ci \u015fi un cunosct filosof al Antichit\u0103\u0163ii. Foto arhiv\u0103<\/p>\n<\/div>\n

Domnia sa, \u00eenceput\u0103
\n\u00een anul 161, este marcat\u0103 de un \u015fir de catastrofe (cium\u0103, inunda\u0163ii,
\ncutremure), precum \u015fi de numeroase r\u0103zboaie, purtate cu succes; \u00een plan
\nmilitar, Marcus Aurelius a respins atacurile du\u015fmanilor Romei de la hotarele
\nimperiului, \u00een special \u00een Orient \u015fi pe Dun\u0103re, continu\u00e2nd politica defensiv\u0103
\nini\u0163iat\u0103 de Hadrian. A murit la 17 martie 180, de cium\u0103, se pare, la Sirmium sau
\nla Vindobona (Viena de azi).<\/p>\n

Este ultimul din
\n\u015firul \u201ecelor cinci \u00eemp\u0103ra\u0163i buni\u201c.<\/p>\n

Ca filozof stoic,
\nMarcus Aurelius \u015fi-a exprimat ideile \u00een lucrarea \u201eTa eis heauton\u201d (\u201eG\u00e2nduri
\nc\u0103tre sine \u00eensu\u015fi\u201d), scris\u0103 \u00een limba greac\u0103, acestea referindu-se la o serie de
\n\u201eexerci\u0163ii spirituale\u201c prin intermediul c\u0103rora omul poate dob\u00e2ndi cump\u0103tarea,
\nvirtutea \u015fi lini\u015ftea l\u0103untric\u0103 \u00een fa\u0163a \u00eencerc\u0103rilor vie\u0163ii, conform Humanitas.<\/p>\n

1564: S-a n\u0103scut
\ndramaturgul \u0219i poetul William Shakespeare<\/h2>\n

William Shakespeare
\n(n. aprilie 1564, Marea Britanie – d. 23 aprilie\/3 mai 1616) a fost un
\ndramaturg \u0219i poet englez, considerat cel mai mare scriitor al literaturii de
\nlimba englez\u0103<\/a> \u0219i supranumit \u201ePoetul din Avon\u201d\u00a0
\nsau \u201eLeb\u0103da de pe Avon\u201d.<\/p>\n

\"William<\/picture>\n

William Shakespeare. Foto Profimedia<\/p>\n<\/div>\n

Din vasta sa oper\u0103
\n– parte realizat\u0103 \u00een colaborare – s-au p\u0103strat aproape 38 de piese de teatru,
\n154 de sonete, 2 lungi poeme narative, precum \u0219i alte multe poezii traduse \u00een
\naproape fiecare limb\u0103 vorbit\u0103.\u00a0 <\/p>\n

1798: S-a n\u0103scut
\npictorul Eugene Delacroix<\/h2>\n

N\u0103scut la
\nCharenton-Saint-Maurice, \u00eentr-o familie \u00een care tat\u0103l a fost ministru al Afacerilor
\nExterne \u015fi a servit ca prefect guvernamental \u00een Marsilia \u015fi Bordeaux Eugene
\nDelacroix este considerat a fi unul dintre reprezentantii cei mai importanti ai
\nromantismului francez.<\/p>\n

\"Autoportret<\/picture>\n

Autoportret Eugene Delacroix. Foto arhiv\u0103<\/p>\n<\/div>\n

A urmat cursurile
\nla Lyc\u00e9e Louis-le-Grand din Paris, dar a p\u0103r\u0103sit \u015fcoala pentru a-\u015fi \u00eencepe
\nstudiile artistice, ajutat financiar de un unchi, al\u0103tur\u00e2ndu-se pictorului
\nPierre-Narcisse Gu\u00e9rin, al c\u0103rui elev a devenit.<\/p>\n

Eugene Delacroix a
\ndebutat la Salonul din 1822 cu lucrarea \u201eBarque du Dante\u201d. Momentul a fost
\nsemnificativ nu doar pentru opera sa, ci \u015fi pentru istoria picturii romantice.<\/p>\n

\u00cencep\u00e2nd din 1832,
\npentru Delacroix s-a deschis o perioad\u0103 de prosperitate material\u0103, astfel \u00eenc\u00e2t
\npictorul efectueaz\u0103 o c\u0103l\u0103torie \u00een Algeria \u015fi Maroc. De aici, va reveni cu
\nnumeroase studii, care au stat la originea celebrelor sale scene de via\u0163\u0103
\n\u201eoriental\u0103\u201d, \u201eFemei din Alger\u201d fiind tabloul cel mai reprezentativ. <\/p>\n

A ilustrat,
\ntotodat\u0103, operele lui Shakespeare, Goethe, Byron, W. Scott. Delacroix a murit
\nla 13 august 1863, la Paris.<\/p>\n

1920: La Cluj este
\n\u00eenfiin\u021bat primul institut speologic din lume<\/h2>\n

La 26 aprilie 1920 era
\npromulgat\u0103 Legea de \u00eenfiin\u0163are a Institutului de Speologie al Universit\u0103\u0163ii din
\nCluj, primul de acest fel din lume. Institutul \u00ee\u015fi datoreaz\u0103 existen\u0163a
\nini\u0163iativei marelui savant Emil Racovi\u0163\u0103 (1868-1947), biolog, explorator polar
\n\u015fi fondatorul biospeologiei, potrivit noteaz\u0103 site-ul Institutului de Speologie
\n\u201eEmil Racovi\u0163\u0103\u201d.<\/p>\n

\"Laboratorul<\/picture>\n

Laboratorul lui Emil Racovi\u0163\u0103. Foto arhiv\u0103 Emil Racovi\u0163\u0103<\/p>\n<\/div>\n

\u201eAstfel centrul mondial al cercet\u0103rilor speologice este
\nast\u0103zi laboratorul D-lui Racovi\u0163\u0103, pe care D-sa \u00eel va muta de acum \u00eenainte,
\n\u00eempreun\u0103 cu colec\u0163ii, bibliotec\u0103, reviste etc. la noul s\u0103u Institut de la Universitatea
\ndin Cluj. Clujul fiind situat \u00een mijlocul unei regiuni muntoase, foarte bogat\u0103
\n\u00een grote \u00eenc\u0103 neexplorate, este totodat\u0103 indicat \u015fi dela natur\u0103 pentru a fi
\nsediul unui asemenea Institut de importan\u0163\u0103 mondial\u0103 \u015fi centrul directiv al
\nunor cercet\u0103ri menite a aduce at\u00e2t de mari servicii \u015ftiin\u0163ei universale\u201d,<\/i> nota la acea vreme \u201eArchives de zoologie experimentale\u201d,
\ncea mai cunoscut\u0103 revist\u0103 zoologic\u0103 francez\u0103.<\/p>\n

\u00cempreun\u0103 cu Emil
\nRacovi\u0163\u0103, \u00een institutul din Cluj \u015fi-au desf\u0103\u015furat activitatea doi eminen\u0163i
\nbiologi: francezul Rene Jeannel, entomolog \u015fi biogeograf, \u015fi elve\u0163ianul
\nPierre-Alfred Chappuis, specialist \u00een fauna acvatic\u0103 subteran\u0103.<\/p>\n

Institutul a fost
\nreorganizat<\/a> sub conducerea profesorului Constantin Mota\u015f, \u00een 1956, cu \u00a0sediul central la Bucure\u015fti \u015fi o sec\u0163ie la
\nCluj, iar patru ani mai t\u00e2rziu a trecut sub egida Academiei Rom\u00e2ne, sub
\nconducerea profesorilor Traian Orghidan \u015fi Margareta Dumitrescu, primind numele
\nde Institutul de Speologie \u201eEmil Racovi\u0163\u0103\u201d.<\/p>\n

1933: S-a \u00eenfiin\u021bat
\nGestapo, poli\u021bia secret\u0103 a Germaniei naziste<\/h2>\n

Gestapo s-a aflat
\n\u00een subordinea SS-ului, administrat de Reichssicherheitshauptamt (RSHA).
\n\u00cempreun\u0103 cu aparatul de informa\u021bii numit Sicherheitsdienst, a fost \u00eencorporat
\n\u00een 1939 \u00een RSHA (Departamentul IV).<\/p>\n

\u00cen fiecare lag\u0103r de
\nconcentrare nazist exista o sec\u021bie a Gestapoului, numit\u0103 oficial Politische
\nAbteilung (\u201esec\u021bia politic\u0103\u201d). Activ\u00e2nd ca o institu\u021bie inchizitorial\u0103, a fost
\nresponsabil\u0103 de moartea a mii de oameni. La Procesul de la N\u00fcrnberg a fost
\ndeclarat\u0103 organiza\u021bie criminal\u0103 de c\u0103tre tribunalele militare aliate.<\/p>\n

1956: S-a n\u0103scut
\nactri\u0163a Adriana Trandafir<\/h2>\n

Adriana Trandafir
\n(n. 26 aprilie 1956, D\u00e2mbovi\u021ba, Rom\u00e2nia) este o actri\u021b\u0103 rom\u00e2n\u0103 de teatru \u0219i
\nfilm<\/a>. A absolvit Institutul de Art\u0103 Teatral\u0103 \u0219i Cinematografie \u00een 1979.<\/p>\n

A jucat \u00een filme
\nprecum \u201eCiocolat\u0103 cu alune\u201d (1979), \u201eEuropolis\u201d (2010) \u0219i \u201eSacrificiul\u201d (2019).<\/p>\n

Joac\u0103 pe scena
\nteatrului Odeon din Bucure\u0219ti. \u00cen anul 2004 a primit Premiul Uniter pentru cea
\nmai bun\u0103 actri\u021b\u0103 \u00een rol secundar.<\/p>\n

1963 – A murit
\npoetul, prozatorul \u015fi dramaturgul Vasile Voiculescu<\/h2>\n

S-a n\u0103scut \u00een data
\nde 13 octombrie 1884, \u00een comuna P\u00eerscov, jude\u021bul Buz\u0103u. A absolvit liceul
\n\u201eGheorghe Laz\u0103r\u201d din Bucure\u015fti (1902), apoi a urmat cursurile Facult\u0103\u0163ii de
\nLitere \u015fi Filosofie a Universit\u0103\u0163ii din Bucure\u015fti timp de doi ani (1902-1903),
\ndup\u0103 care s-a \u00eenscris la Facultatea de Medicin\u0103, ale c\u0103rei cursuri le-a urmat
\n\u00eentre 1903-1910.<\/p>\n

\"Vasile<\/picture>\n

Vasile Voiculescu a fost arestat politic la 74 de ani. Foto arhiv\u0103<\/p>\n<\/div>\n

A fost timp de
\npatru ani de\u021binut politic \u00een \u00eenchisorile comuniste (1958 \u2013 1962). A fost
\ncondamnat al\u0103turi de al\u021bi membri sau colaboratori ai Rugului Aprins (Sandu
\nTudor, Sofian Boghiu, Dumitru St\u0103niloae, Benedict Ghiu\u0219, Alexandru Mironescu,
\nAdrian F\u0103ge\u021beanu, Roman Braga etc.)<\/p>\n

Poetul rom\u00e2n care,
\ndup\u0103 1948, a suferit cumplit pentru convingerile sale democratice, devenind
\nde\u021binut la v\u00e2rsta de 74 de an<\/a>i, \u0219i lu\u00e2ndu-i-se dreptul de a publica, a l\u0103sat o
\noper\u0103 literar\u0103 de mare rafinament artistic, din care fac parte \u0219i \u201eUltimele
\nsonete \u00eenchipuite ale lui Shakespeare \u2026\u201d. Crea\u021biile au fost elaborate \u00eentre
\n1954 \u2013 1958.<\/p>\n

Cele 90 de sonete
\nale sale sunt o monografie \u00eenchinat\u0103 \u201eparadisului \u0219i infernului iubirii\u201d,
\nconform criticului Ovid S. Crohm\u0103lniceanu. \u00cen \u00eenchisoare s-a \u00eemboln\u0103vit de
\ncancer \u0219i a murit dobor\u00e2t de boal\u0103 \u00een noaptea de 25 spre 26 aprilie 1963, \u00een
\nlocuin\u021ba sa din Bucure\u0219ti.<\/p>\n

1986: S-a produs
\naccidentul de la centrala nuclear\u0103 de la Cernob\u00eel<\/h2>\n

La ora 1:23 \u0219i 58
\nde secunde, reactorul \u0219i cl\u0103direa unit\u0103\u021bii energetice num\u0103rul patru de la
\nCentrala Nuclear\u0103 Cernob\u00eel <\/a>au fost distruse de explozii violente. Acestea au
\nfost cauzate de o serie de erori umane \u0219i de ignorarea grav\u0103 a m\u0103surilor de
\nsiguran\u021b\u0103. Norul radioactiv rezultat a fost purtat de v\u00e2nt spre nord-vest,
\ntravers\u00e2nd Bielorusia, republicile baltice \u0219i dep\u0103\u0219ind grani\u021bele Uniunii
\nSovietice.<\/p>\n

\"Ini\u0163ial,<\/picture>\n

Ini\u0163ial, nimeni nu a \u015ftiut cu certitudine ce s-a \u00eent\u00e2mplat. Foto arhiv\u0103<\/p>\n<\/div>\n

\u00cen atmosfer\u0103 au fost eliberate 50 de tone de combustibil nuclear,
\nde peste zece ori mai mult dec\u00e2t masa substan\u021belor radioactive folosite la
\nHiroshima, exper\u0163ii spun\u00e2nd c\u0103 afectele acestora vor disp\u0103rea definitiv \u00een 300 de ani.<\/p>\n

Angaja\u021bii
\ncentralei, unii deja cu pielea de culoare brun-cafenie \u0219i cu zone umflate ale
\ncorpului, semne evidente de iradiere, erau trasporta\u0163i \u00een num\u0103r mare la
\nsectorul sanitar. Peste 100 de persoane au fost internate. Cu toate acestea,
\nunii refuzau s\u0103 accepte realitatea. Credeau c\u0103 reactorul este intact \u0219i turnau
\nap\u0103 peste el pentru a-l r\u0103ci.<\/p>\n

\n