{"id":3714,"date":"2025-04-21T06:07:47","date_gmt":"2025-04-21T06:07:47","guid":{"rendered":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/2025\/04\/21\/catolici-si-ortodocsi-ce-ii-uneste-si-ce-ii-desparte-pe-crestini-este-mai-usor-sa-lipesti-o-eticheta-decat-sa-te-informezi\/"},"modified":"2025-04-21T06:07:47","modified_gmt":"2025-04-21T06:07:47","slug":"catolici-si-ortodocsi-ce-ii-uneste-si-ce-ii-desparte-pe-crestini-este-mai-usor-sa-lipesti-o-eticheta-decat-sa-te-informezi","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/2025\/04\/21\/catolici-si-ortodocsi-ce-ii-uneste-si-ce-ii-desparte-pe-crestini-este-mai-usor-sa-lipesti-o-eticheta-decat-sa-te-informezi\/","title":{"rendered":"Catolici \u0219i ortodoc\u0219i. Ce \u00eei une\u0219te \u0219i ce \u00eei desparte pe cre\u0219tini. \u201eEste mai u\u0219or s\u0103 lipe\u0219ti o etichet\u0103 dec\u00e2t s\u0103 te informezi\u201c"},"content":{"rendered":"
\n

De-a lungul celor mai bine de 2.000 de ani de existen\u021b\u0103 a cre\u0219tinismului, diferen\u021bele de percep\u021bie asupra unor \u00eenv\u0103\u021b\u0103turi sau a unor canoane au primat \u00een fa\u021ba a ceea ce i-a unit pe adep\u021bii acestuia, fiind disputat\u0103 chiar \u0219i s\u0103rb\u0103torirea miracolului \u00cenvierii.<\/p>\n

\"\u0218i<\/picture>\n

\u0218i ortodoc\u0219ii \u0219i catolicii celebreaz\u0103 \u00een acest an Pa\u0219tele pe 20 aprilie FOTO: FOTO: AFP<\/p>\n<\/div>\n

De\u0219i drumurile lor s-au desp\u0103r\u021bit \u00een Evul Mediu,
\ncatolicii \u0219i ortodoc\u0219ii \u00eemp\u0103rt\u0103\u0219esc o mo\u0219tenire comun\u0103, mai ales din primele
\nsecole ale cre\u0219tinismului. \u00cen ultimele decenii, dialogul ecumenic s-a
\nintensificat, fiind tot mai des exprimat\u0103 dorin\u021ba de apropiere \u2013 inclusiv prin
\nideea unei s\u0103rb\u0103tori comune a Pa\u0219telui. \u00centr-o lume din ce \u00een ce mai fragmentat\u0103, aceste eforturi de
\nreconciliere sunt nu doar gesturi teologice, ci \u0219i pa\u0219i importan\u021bi spre
\n\u00een\u021belegere \u0219i unitate spiritual\u0103 \u00eentre oameni. \u00centr-un
\ninterviu exclusiv pentru \u201eWeekend Adev\u0103rul\u201c,
\nconf. univ. dr. Adrian Muraru, cadru didactic al Facult\u0103\u0163ii de Filosofie \u015fi
\n\u015etiin\u0163e Social-Politice a Universit\u0103\u0163ii \u201eAl.I. Cuza\u201c din Ia\u015fi \u0219i coordonator al colec\u021biei \u201eTradi\u021bia cre\u0219tin\u0103\u201c a Editurii Polirom, a vorbit despre cum au devenit rom\u00e2nii ortodoc\u0219i,
\nce \u00eenseamn\u0103 Pa\u0219tele pentru cre\u0219tini, dar \u0219i ce \u0219anse sunt ca \u00cenvierea lui Iisus
\ns\u0103 fie s\u0103rb\u0103torit\u0103 de ambele confesiuni la o dat\u0103 comun\u0103.<\/p>\n

\u201eWeekend
\nAdev\u0103rul\u201c: \u00cenainte de toate, c\u00e2nd au devenit rom\u00e2nii ortodoc\u0219i?<\/b><\/p>\n

Adrian Muraru:<\/b> \u00cen cazul rom\u00e2nilor, exist\u0103 un relativ consens al
\nistoricilor, care plaseaz\u0103 etnogeneza \u00eentr-un interval de c\u00e2teva secole, \u00een
\nAntichitatea t\u00e2rzie \u0219i la \u00eenceputul Evului Mediu. Din perspectiv\u0103 confesional\u0103,
\nputem vorbi despre ortodoxie sau catolicism abia \u00een secolul al XI-lea, atunci
\nc\u00e2nd cre\u0219tinismul apusean \u0219i cel oriental se despart formal. \u00cenainte de aceast\u0103
\ndesp\u0103r\u021bire, a existat popula\u021bie cre\u0219tin\u0103 local\u0103, dovad\u0103 fiind urmele arheologice
\ndisponibile ast\u0103zi. Apoi, judec\u0103\u021bile generale despre \u201erom\u00e2ni\u201c sunt greu de
\nsus\u021binut, fie \u0219i pentru faptul c\u0103 nu avem p\u0103strate documente ale acestei
\npopula\u021bii, cu at\u00e2t mai pu\u021bin censuri ale acesteia. \u00cen asumarea confesiunii
\nortodoxe de c\u0103tre mul\u021bi dintre rom\u00e2ni vor fi contat mai mul\u021bi factori:
\ngeografici, istorici, de mentalitate, culturali, sociali, politici, militari,
\nchiar \u0219i comerciali. C\u00e2teodat\u0103, p\u00e2n\u0103 \u0219i \u00eent\u00e2mplarea (unii o consider\u0103 semn al
\nproviden\u021bei) are rolul ei.<\/p>\n

De ce
\nau ales ortodoxia \u0219i nu cre\u0219tinismul catolic? Cum a devenit ortodoxia
\nmajoritar\u0103?<\/b><\/p>\n

Nu este clar dac\u0103 a existat efectiv o alegere,
\nurm\u00e2nd \u00een\u021belegerea comun\u0103 a acesteia: alternative care s\u0103 poat\u0103 fi asumate la
\nun moment dat prin decizie proprie. Totu\u0219i, confesiunea ortodox\u0103 ajunge s\u0103 predomine la noi cumva nespecific,
\ndac\u0103 privim la popula\u021biile din jur, cre\u0219tinate adesea prin decizia unui conduc\u0103tor politic
\nconectat unui centru de putere (ecleziastic) din Est sau din Vest (a\u0219a ne
\ntransmit sursele scrise medievale). Pentru ru\u0219i sau pentru maghiari, adoptarea
\ncre\u0219tinismului se face \u201ede sus \u00een jos\u201c: principele se converte\u0219te, apoi
\ncurtenii s\u0103i, apoi popula\u021bia general\u0103. Nu avem dovezi c\u0103 aceasta s-a \u00eent\u00e2mplat
\n\u0219i \u00een cazul rom\u00e2nilor (care oricum se pare c\u0103, \u00een Evul Mediu, erau prea diviza\u021bi politic, \u00een numeroase \u201estate\u201c,
\npentru ca op\u021biunea unui singur decident s\u0103 conteze pentru majoritatea
\npopula\u021biei). Evident, istoriografii ecleziastici de ast\u0103zi predau de cele mai
\nmulte ori o vulgat\u0103 (n.e. \u2013 versiunea
\nlatin\u0103 a Bibliei, adoptat\u0103 de Conciliul de la Trento, folosit\u0103 \u0219i ast\u0103zi de
\nBiserica Catolic\u0103)<\/i> marcat\u0103 confesional, care sus\u021bine
\npreeminen\u021ba ortodoxiei sau a catolicismului pe teritoriul de ast\u0103zi al Rom\u00e2niei
\nchiar \u00eenainte ca acestea s\u0103 devin\u0103 m\u0103rci confesionale, neglij\u00e2nd chiar faptul
\nc\u0103 istoria asumat\u0103 ecleziastic este nu doar un \u0219ir de fapte atestate istoric,
\nci \u0219i noim\u0103 a intersec\u021biei dintre divin \u0219i uman. Poate c\u0103 o istorie local\u0103 a
\ncre\u0219tinismului, scris\u0103 sine ira et studio (trad. lat. \u2013 f\u0103r\u0103 ur\u0103 \u0219i p\u0103rtinire)<\/i> de
\nun grup de speciali\u0219ti care s\u0103 dep\u0103\u0219easc\u0103 perspectivele confesionale, ar ajuta
\nnu doar la \u00een\u021belegerea trecutului, ci \u0219i la dep\u0103\u0219irea unor aprehensiuni.<\/p>\n

Care
\nsunt principalele aspecte care separ\u0103 catolicismul de ortodoxie? Dar cele care
\nsunt un numitor comun? Este at\u00e2t de diferit catolicismul de ortodoxie \u00eenc\u00e2t s\u0103
\npar\u0103 chiar o alt\u0103 religie (mul\u021bi ortodoc\u0219i consider\u0103 catolicii at\u00e2t de diferi\u021bi
\nprecum islami\u0219tii<\/b>, de exemplu)?<\/b><\/p>\n

Catolicismul
\n\u0219i ortodoxia pot fi privite din multe perspective, \u0219i astfel observate
\ndiferen\u021be. Cred c\u0103 aspectele de maxim interes r\u0103m\u00e2n cele care se r\u0103sfr\u00e2ng \u00een
\ncelebrele puncte \u201eflorentine\u201c (numite astfel dup\u0103 locul \u00een care s-a desf\u0103\u0219urat
\nun conciliu care viza, \u00een secolul al XV-lea, unirea Bisericilor care
\nreprezentau cele dou\u0103 confesiuni): Filioque, existen\u021ba purgatoriului, a
\nprimatului papal \u0219i utilizarea azimilor \u00een liturghie sunt generic acceptate de
\ncatolici \u0219i respinse formal de ortodoc\u0219i. Pentru c\u0103 \u00eentreba\u021bi despre numitorul
\ncomun \u2013 cu
\nexcep\u021bia celor amintite mai sus \u2013, fundamentul cre\u0219tinismului (predat \u00een Biblie \u0219i \u00een tradi\u021bia comun\u0103
\na Bisericii primului mileniu) este asumat at\u00e2t de ortodoc\u0219i, c\u00e2t \u0219i de
\ncatolici. Evident, sunt vremuri \u00een care se valorific\u0103 \u00eendeosebi ceea ce este
\ncomun: \u00een primul mileniu cre\u0219tin, diferen\u021bele doctrinare eviden\u021biate mai sus au
\nexistat \u00eentre cre\u0219tinismul vestic \u0219i cel estic, \u00eens\u0103 ele nu au dus la apari\u021bia
\nconfesiunilor cre\u0219tine existente ast\u0103zi. \u00cen alte vremuri, pare acut\u0103 observarea
\ndiferen\u021belor: la \u00eenceputul celui de-al doilea mileniu cre\u0219tin, \u00een 1054, mai
\nimportante au fost diferen\u021bele, de unde \u0219i apari\u021bia Bisericii R\u0103s\u0103ritene \u0219i a
\nBisericii Apusene. S\u0103 nu uit\u0103m \u00eens\u0103 c\u0103, spre finalul celui de-al doilea mileniu cre\u0219tin,
\n\u00een 1965, conduc\u0103tori ai celor dou\u0103 confesiuni au decis anularea
\nexcomunic\u0103rii reciproce care a \u00eenso\u021bit desp\u0103r\u021birea produs\u0103 \u00een 1054. Desigur,
\nexist\u0103 \u0219i un alt plan al discu\u021biei, acela al percep\u021biei individuale a
\nceluilalt, a celui diferit (\u00een cazul nostru, al celui de o alt\u0103 confesiune
\ncre\u0219tin\u0103). Aici, a\u0219a cum sugera\u021bi, efortul de educare ar trebui s\u0103 fie poate
\nmai mare. \u00cens\u0103, dintotdeauna a fost dificil s\u0103 educi, \u0219i nu doar religios: este mai
\ncomod s\u0103 lipe\u0219ti o etichet\u0103 dec\u00e2t s\u0103 te informezi. Iar \u00een vremea de ast\u0103zi apar
\ndificult\u0103\u021bi suplimentare: cel curios se mul\u021bume\u0219te adesea cu o informa\u021bie
\nneverificat\u0103, pu\u021bin credibil\u0103.<\/p>\n

\u201eC\u00e2nd semnifica\u021bia
\nPa\u0219telui nu mai este sesizat\u0103 \u00een deplinul ei, se caut\u0103 ceva mirabil\u201c<\/h2>\n

S-a
\ns\u0103rb\u0103torit Pa\u0219tele dintotdeauna la o dat\u0103 diferit\u0103<\/b>, de c\u0103tre catolici \u0219i ortodoc\u0219i? <\/b><\/p>\n

Surprinz\u0103tor
\npoate, Pa\u0219tele a fost s\u0103rb\u0103torit la date diferite \u0219i la \u00eenceputul
\ncre\u0219tinismului. A existat, atestat\u0103 de surse antice, \u00eenc\u0103 din secolul al II-lea, o disput\u0103
\nprivitoare la data Pa\u0219telui: unii o asumau ca fiind \u00een aceea\u0219i zi cu Pa\u0219tele
\nevreiesc, adic\u0103 pe 14 Nisan (de unde \u0219i numele latinesc de \u201equartodecimani\u201c dat
\ncelor care acceptau aceast\u0103 dat\u0103), iar al\u021bii considerau c\u0103 Pa\u0219tele poate fi
\ncelebrat doar \u00een zi de duminic\u0103. Atunci, practicile diferite \u00een aceast\u0103
\nprivin\u021b\u0103 au fost ini\u021bial reciproc acceptate, f\u0103r\u0103 a produce vreo schism\u0103.
\nUlterior, quartodecimanii au fost sili\u021bi s\u0103 renun\u021be la obiceiul lor. Fundamental\u0103
\n\u00een chestiunea datei Pa\u0219telui a fost decizia luat\u0103 la Sinodul I Ecumenic din 325
\n(\u00een 20 mai 2025 se \u00eemplinesc 1.700 de ani de la deschiderea lucr\u0103rilor acestui
\nConciliu). Sinodul a impus generalizarea s\u0103rb\u0103toririi Pa\u0219telui \u00eentr-o unic\u0103 zi,
\ndup\u0103 tradi\u021bia Romei \u0219i a Alexandriei (a\u0219a cum se precizeaz\u0103 \u00een scrisoarea
\nsinodal\u0103 redactat\u0103 atunci), adic\u0103 duminica. Aparent, a fost chiar indicat\u0103 cu
\nprecizie care anume duminic\u0103: prima dup\u0103 luna plin\u0103 proxim\u0103 echinoc\u021biului de
\nprim\u0103var\u0103 (nu a ajuns p\u00e2n\u0103 la noi vreun document aprobat de acest Conciliu \u00een
\nchestiunea reperelor temporal-astronomice tocmai amintite, \u00eens\u0103 avem m\u0103rturii
\nde secol IV
\nc\u0103 problematica datei Pa\u0219telui a fost aprofundat\u0103 de sinodali, c\u0103 a fost
\naprobat\u0103 o modalitate de calcul, iar alte scrieri, tot de secol IV, sugereaz\u0103 c\u0103 acestea
\nerau elementele avute \u00een vedere de participan\u021bii la Conciliu). Dar Alexandria
\n\u0219i Roma aveau modalit\u0103\u021bi diferite de a calcula data Pa\u0219telui chiar dac\u0103 urmau
\nregula tocmai indicat\u0103 (chestiuni de astronomie, de calcul, sunt implicate
\naici), a\u0219a c\u0103, \u00een 326, Pa\u0219tele a fost celebrat la date diferite \u00een Roma \u0219i \u00een Alexandria.
\nPe de alt\u0103 parte, exist\u0103 m\u0103rturii antice despre dificult\u0103\u021bile \u00eent\u00e2mpinate de
\nunii cre\u0219tini (cei din Siria, de pild\u0103) \u00een adoptarea datei rezultate din
\naplicarea regulii de mai sus (ei obi\u0219nuiau s\u0103 celebreze Pa\u0219tele \u00een duminica
\nimediat urm\u0103toare Pa\u0219telui mozaic). <\/p>\n

\u00cen secolul al VII-lea, o alt\u0103 disput\u0103 semnificativ\u0103 a implicat
\nobiceiuri celte mai vechi \u0219i norma curent\u0103 a Romei (era reflectat\u0103 divergen\u021ba
\ntocmai amintit\u0103 \u00eentre modalitatea de calcul alexandrin\u0103 \u0219i cea roman\u0103: curios,
\nRoma trecuse \u00eentre timp la modalitatea de calcul alexandrin\u0103, iar unii dintre
\nlocuitorii Marii Britanii se inspirau \u00eenc\u0103 din regula veche a Romei): iar\u0103\u0219i se
\nobservau date diferite pentru celebrarea Pa\u0219telui. A fost nevoie de un conciliu
\n(\u021binut la Whitby, \u00een 664) pentru ca noua modalitate de calcul a Romei s\u0103 fie
\nimpus\u0103. \u00cens\u0103, dac\u0103 d\u0103m crezare unui autor medieval, se pare c\u0103 \u00een anul urm\u0103tor,
\n665, regele care convocase sinodul s\u0103rb\u0103torea Pa\u0219tele, \u00een vreme ce regina sa
\n\u00eenc\u0103 postea: Pa\u0219tele era \u00eenc\u0103 serbat de dou\u0103 ori. Disputele au continuat: \u00een
\ninsula Iona, din Hebride, deciziile conciliului au fost aplicate abia \u00een 716.
\nAltundeva, \u00een Irlanda, impunerea datei romane a Pa\u0219telui a luat chiar mai mult
\ntimp. A\u0219adar, \u00eenainte de desp\u0103r\u021birea din 1054, Biserica cre\u0219tin\u0103 din Est \u0219i din
\nVest a serbat Pa\u0219tele la aceea\u0219i dat\u0103 doar circa 300 de ani. <\/p>\n

Care
\neste data corect\u0103, la ortodoc\u0219i sau la catolici?<\/b><\/p>\n

Am putea
\nspune c\u0103 ambele date sunt corecte: este respectat\u0103 decizia Sinodului I
\nEcumenic, precum \u0219i procedura secvent\u0103 de calcul, \u0219i de c\u0103tre catolici, \u0219i de
\nc\u0103tre ortodoc\u0219i. Existen\u021ba a dou\u0103 date ale Pa\u0219telui este consecin\u021ba observ\u0103rii
\npunctului de plecare a calculului, cea a echinoc\u021biului de prim\u0103var\u0103 (evident,
\n\u0219i a datelor relevante secvente care urmeaz\u0103 procedura de calcul indicat\u0103 mai
\nsus), plasat\u0103 \u00een zile diferite \u00een cele dou\u0103 calendare, iulian, respectiv
\ngregorian. Biserica Catolic\u0103 accept\u0103, \u00een func\u021bie de tradi\u021biile locale,
\ncelebrarea Pa\u0219telui la date diferite: Bisericile Catolice Orientale, dar \u0219i
\nBiserica Rom\u00e2n\u0103 Unit\u0103 cu Roma, de pild\u0103, stabilesc data Pa\u0219telui utiliz\u00e2nd
\ncalendarul iulian (deci \u00een aceea\u0219i zi cu ortodoc\u0219ii). La fel, odat\u0103 cu ortodoc\u0219ii
\ncelebreaz\u0103 Pa\u0219tele \u0219i catolicii din \u021b\u0103ri \u00een care sunt minoritari numeric,
\nmajoritatea urm\u00e2nd calendarul iulian (\u00een Grecia, de pild\u0103). Evident,
\nmajoritatea catolicilor celebreaz\u0103 Pa\u0219tele la data stabilit\u0103 dup\u0103 calendarul
\ngregorian. Ceva similar s-a \u00eent\u00e2mplat \u0219i \u00een Biserica Ortodox\u0103 Rom\u00e2n\u0103: \u00een
\nfebruarie 1929, prin hot\u0103r\u00e2re a Sinodului acesteia, s-a stabilit ca Pa\u0219tele s\u0103
\nfie s\u0103rb\u0103torit \u00een acel an pe 31 martie (urm\u00e2nd aparent calendarul gregorian),
\ndar \u0219i pe 5 mai (urm\u00e2nd calendarul iulian: op\u021biunea a ap\u0103rut \u00een urma
\nsolicit\u0103rii mitropolitului Basarabiei, care \u00eencerca astfel s\u0103 rezolve probleme
\nspecifice). Altfel, a\u0219a cum aminteam, Bisericile autonome Estonian\u0103 \u0219i
\nFinlandez\u0103 utilizeaz\u0103 ast\u0103zi calendarul gregorian \u00een calcularea datei Pa\u0219telui,
\nla fel ca \u00een Biserica Catolic\u0103, prin urmare, \u00een Patriarhia de Constantinopol
\nsunt curent \u00een uz dou\u0103 date pentru s\u0103rb\u0103torirea Pa\u0219telui.<\/p>\n

Diferen\u021be de form\u0103, nu de fond<\/h2>\n

Toate
\ninstitu\u021biile ortodoxe s\u0103rb\u0103toresc la dat\u0103 diferit\u0103<\/b> fa\u021b\u0103 de catolici sau doar
\nBiserica Ortodox\u0103 Rom\u00e2n\u0103?<\/b><\/p>\n

Curent,
\ntoate Patriarhiile ortodoxe s\u0103rb\u0103toresc Pa\u0219tele la aceea\u0219i dat\u0103: acesta a fost
\ncompromisul realizat la \u00eenceputul secolului al XX-lea, c\u00e2nd unele Biserici Ortodoxe,
\nprintre care \u0219i cea Rom\u00e2n\u0103, au p\u0103r\u0103sit calendarul iulian \u0219i l-au adoptat pe cel
\ngregorian (de fapt, un nou calendar, numit \u201ecalendar iulian revizuit\u201c, care
\neste identic cu cel gregorian pentru intervalul dintre anii 1600 \u0219i 2800:
\npentru simplificare, voi numi \u00een continuare \u201egregorian\u201c acest calendar utilizat
\nde unele Biserici Ortodoxe atunci c\u00e2nd este vizat efectul s\u0103u identic tocmai
\namintit). Aceasta a f\u0103cut ca, pentru Bisericile Ortodoxe care utilizau stilul
\ngregorian, toate s\u0103rb\u0103torile religioase cu dat\u0103 fix\u0103 din calendar s\u0103 fie
\ndecalate \u00een avans cu 13 zile, urm\u00e2nd ca \u0219i data Pa\u0219telui s\u0103 fie alta (punctul
\nde plecare al calculului, echinoc\u021biul de prim\u0103var\u0103, fiind diferit). Pentru a nu
\nintroduce astfel dou\u0103 date ale Pa\u0219telui \u00een lumea ortodox\u0103, care produceau
\ndiferen\u021be de practic\u0103 liturgic\u0103 remarcabile, s-a decis ca data Pa\u0219telui s\u0103 fie
\nstabilit\u0103 urm\u00e2nd calendarul iulian, \u201evechi\u201c. Trebuie men\u021bionat c\u0103 exist\u0103 \u0219i
\ndou\u0103 Biserici autonome ortodoxe, care \u00eensumeaz\u0103 ast\u0103zi circa 80.000 de
\ncredincio\u0219i, subordonate \u00een prezent scaunului patriarhal al Constantinopolului,
\ncare urmeaz\u0103 calendarul gregorian \u0219i \u00een cazul stabilirii datei Pa\u0219telui:
\nBiserica Ortodox\u0103 Finlandez\u0103 \u0219i Biserica Ortodox\u0103 Apostolic\u0103 Estonian\u0103.<\/p>\n

Sunt
\ndiferen\u021be majore \u00eentre Pa\u0219tele catolic \u0219i cel ortodox?<\/b><\/p>\n

Din
\nperspectiv\u0103 biblic\u0103, s\u0103rb\u0103toarea este aceea\u0219i. Desigur, practicile liturgice,
\ntradi\u021biile pot cunoa\u0219te diferen\u021be, poate accentele sunt cumva altfel
\ndistribuite (Biserica Catolic\u0103 observ\u0103 atent semnifica\u021bia Vinerii Patimilor,
\nBiserica Ortodox\u0103 aprofundeaz\u0103 semnifica\u021bia \u00cenvierii Domnului), \u00eens\u0103 aceast\u0103
\ndiversitate nu \u00eemi pare a indica vreo diferen\u021b\u0103 major\u0103.<\/p>\n

\"\u0218i<\/picture>\n

\u0218i ortodoc\u0219ii \u0219i catolicii celebreaz\u0103 \u00een acest an Pa\u0219tele pe 20 aprilie FOTO: Unsplash<\/p>\n<\/div>\n

Avem
\n\u0219i spe<\/b>\u021ba Luminii Sfinte de la Ierusalim. Cum se procedeaz\u0103 acum? Iau Lumin\u0103
\nambele Biserici \u00een dou\u0103 date diferite?<\/b><\/p>\n

Un
\ncercet\u0103tor al vechilor practici liturgice cre\u0219tine observa c\u0103, atunci c\u00e2nd
\nactul Liturghiei \u2013 de jertf\u0103 real\u0103 \u0219i comuniune \u2013 a p\u0103rut a pierde din
\nsemnifica\u021bia sa profund\u0103, au ap\u0103rut hermeneutici rafinate ale textelor
\nliturgice, chemate astfel s\u0103 recupereze c\u00e2te ceva din ceea ce se pierduse. \u00cemi
\npare c\u0103 la fel se \u00eent\u00e2mpl\u0103 \u0219i \u00een cazul acesta: atunci c\u00e2nd semnifica\u021bia
\nPa\u0219telui nu mai este sesizat\u0103 \u00een deplinul ei, se caut\u0103 altceva, mirabil,<\/a> care
\ns\u0103 recupereze ceva din tr\u0103irea miracolului \u00cenvierii. Desigur, \u201esemnele\u201c \u0219i
\n\u201eminunile\u201c sunt \u0219i ele dezirabile, \u00een policromia vie\u021bii religioase: este
\nimportant \u00eens\u0103 ca esen\u021bialul s\u0103 fie p\u0103strat.<\/p>\n

300 de ani a fost s\u0103rb\u0103torit Pa\u0219tele la aceea\u0219i dat\u0103, \u00eenainte de Marea
\nSchism\u0103 din anul 1054.<\/p><\/blockquote>\n

S\u0102RB\u0102TORIREA PA\u0218TELUI LA ACEEA\u0218I DAT\u0102<\/h2>\n

\u201eDep\u0103\u0219irea dificult\u0103\u021bilor \u00eenseamn\u0103 disponibilitate
\nla dialog, informare, introspec\u021bie\u201c<\/h2>\n

\u201eWeekend Adev\u0103rul\u201c: Se
\n\u00eencearc\u0103 de mai mult timp s\u0103rb\u0103torirea Pa\u015ftelui la aceea\u0219i dat\u0103. De ce nu s-a
\nputut p\u00e2n\u0103 acum? Mai sunt demersuri \u00een aceast\u0103 direc\u021bie, vede\u021bi posibil\u0103
\naceast\u0103 unificare \u0219i c\u00e2t de cur\u00e2nd?<\/b><\/p>\n

Adrian
\nMuraru<\/b>:<\/b> Aparent, ne \u00eendrept\u0103m \u2013 \u0219i cu voia noastr\u0103 \u2013 spre o mai mare
\nentropie. Desigur, aceasta intr\u0103 \u00een conflict cu unele dintre dorin\u021bele noastre:
\nar fi bine s\u0103 s\u0103rb\u0103torim Pa\u0219tele la aceea\u0219i dat\u0103. Cred c\u0103 principala cauz\u0103 a
\ndificult\u0103\u021bilor este lipsa educa\u021biei religioase, a aten\u021biei aplicate: o imagine
\nsimplificat\u0103, \u0219ablonard\u0103, simplist\u0103, a realit\u0103\u021bii nu ajut\u0103 \u00een\u021belegerii. Dup\u0103
\ncum nu ajut\u0103 nici apelul insistent la argumente exogene \u00een favoarea unei unice
\ndate a Pa\u0219telui cre\u0219tin, chiar dac\u0103 acestea sunt populare (din registrul
\nunit\u0103\u021bii politice, culturale, al comodit\u0103\u021bii, al confortului). Desigur, aceste
\nargumente sunt puternice, \u00eens\u0103 pentru un public mai degrab\u0103 superficial
\ncatehizat (dac\u0103 cineva ar compara pozi\u021biile publice, evidente \u00een disputele
\npascale din Rom\u00e2nia anilor 1920, pe de o parte, \u0219i din ultima perioad\u0103, pe de
\nalt\u0103 parte, ar putea sesiza diferen\u021ba de exerci\u021biu argumentativ, de abordare,
\nde circumscriere a problemei: ast\u0103zi pare a lipsi registrul educat teologic,
\nacribic, de sesizare a implica\u021biilor biserice\u0219ti a op\u021biunilor posibile \u2013 p\u00e2n\u0103
\nla urm\u0103, este vorba despre o decizie a unei Biserici). Evident, pentru a mic\u0219ora
\nentropia, solu\u021bia potrivit\u0103 ar fi respectarea deciziei Sinodului I Ecumenic,
\nprecum \u0219i a procedurii secvente de calcul (au existat propuneri s\u0103 se renun\u021be
\nla acestea). Totodat\u0103, ar putea fi stabilit\u0103 neechivoc, dincolo de orice
\nmen\u021biune a vreunui calendar, data echinoc\u021biului de prim\u0103var\u0103 (modalitatea de
\ncalcul pascal nu men\u021bioneaz\u0103 vreun calendar, ci doar acea zi secvent\u0103 proxim
\niernii \u00een care ziua este egal\u0103, ca durat\u0103, cu noaptea). C\u0103ci, foarte important,
\ndecizia Conciliului I Ecumenic nu a f\u0103cut referire la vreun calendar, la vreo
\nmetod\u0103 de computa\u021bie pascal\u0103, ci a indicat simple fenomene astronomice,
\nobservabile \u00een afara oric\u0103rui calendar, ca utile \u00een aflarea datei Pa\u0219telui. Revenind la
\ncele curente, cred c\u0103 este mai probabil (practic) ca data unic\u0103 a Pa\u0219telui
\ncre\u0219tin s\u0103 fie oferit\u0103 de calculul care utilizeaz\u0103 calendarul iulian dec\u00e2t cel
\ngregorian. <\/p>\n

De
\nce? <\/b><\/p>\n

Este mai
\nu\u0219or de imaginat o decizie centralizat\u0103 a Bisericii Catolice (dreptul canonic
\nal acesteia o permite) de a adopta, pentru calcularea datei Pa\u0219telui, \u201evechiul
\ncalendar\u201c. Chiar cu riscul de a se dep\u0103rta, \u00een chestiune, de coreligionarii
\nprotestan\u021bi \u0219i neoprotestan\u021bi, care celebreaz\u0103 Pa\u0219tele urm\u00e2nd calendarul
\ngregorian. Este, dimpotriv\u0103, mai greu de imaginat ob\u021binerea unei pozi\u021bii
\npanortodoxe noi \u00een chestiune (schimbarea de op\u021biune a unei singure Biserici
\nortodoxe autocefale este improbabil\u0103: nu este clar ce s-ar putea c\u00e2stiga
\nsubstan\u021bial, sub raport teologic, renun\u021b\u00e2nd la comuniunea \u00een celebrare cu
\ncelelalte Biserici ortodoxe prin adoptarea unei alte date pentru celebrarea
\nPa\u0219telui). S\u0103 nu uit\u0103m c\u0103, dup\u0103 aproape o sut\u0103 de ani de preg\u0103tire a unui sinod
\npanortodox, cu tematic\u0103 divers\u0103 (chestiunea datei Pa\u0219telui a fost propus\u0103 \u00eenc\u0103
\ndin anii \u201920 ai secolului trecut ca tem\u0103 de discu\u021bie a acestui sinod),
\nrezultatul nu a fost \u00eencurajator. Este suficient s\u0103 observ\u0103m absen\u021ba
\nreprezentan\u021bilor unor Biserici Ortodoxe de la sinodul cretan din 2016 pentru a
\n\u00een\u021belege c\u0103 este improbabil\u0103 \u00een viitorul previzibil o decizie panortodox\u0103 de
\nschimbare a modului curent de stabilire a datei Pa\u0219telui. Aceast\u0103 solu\u021bie
\npractic\u0103, de asumare a calendarului iulian de c\u0103tre ambele Biserici \u00een vederea
\nstabilirii datei Pa\u0219telui, a fost propus\u0103 de ceva timp (\u00eel amintesc aici pe
\nprofesorul de liturgic\u0103 Basilius J. Groen, de la Universitatea din Graz, care a
\nscris \u00een 2013 un volum care evalua diversele solu\u021bii posibile pentru unificarea
\ndatei Pa\u0219telui, opt\u00e2nd pentru cea tocmai men\u021bionat\u0103, considerat\u0103 realist\u0103).<\/p>\n

Pericolul apari\u021biei unor \u201ebiserici paralele\u201c<\/h2>\n

O
\ns\u0103rb\u0103torire comun\u0103 ar putea genera nemul\u021bumiri \u00een r\u00e2ndul celor profund
\nortodoc\u0219i? Care ar putea fi elementele peste care s\u0103 se treac\u0103 extrem de greu?<\/b><\/p>\n

Evident,
\ntoate solu\u021biile potrivite (cu excep\u021bia celei practice indicate \u00een r\u0103spunsul
\nanterior) ar putea genera nemul\u021bumiri din partea unor ortodoc\u0219i. \u00cens\u0103 nu exist\u0103
\nschimbare care s\u0103 se fac\u0103 facil. Desigur, dac\u0103 se ajunge la o \u201ecanonizare\u201c a
\ncalendarului, <\/a>discu\u021bia devine foarte dificil\u0103 (nici m\u0103car calendarul gregorian
\nnu acoper\u0103 perfect anul astronomic, \u0219i niciun calendar nu l-ar putea acoperi
\nconvenabil: \u00eentre realitate \u0219i ceea ce m\u0103soar\u0103 realitatea exist\u0103 pururea o
\ndistan\u021b\u0103, care se traduce \u00een eroare). Raportarea la timp, la timpul liturgic,
\nla ciclul pascal este important\u0103 \u00een Est; pentru foarte multe persoane, orice schimbare
\nfiind suspectat\u0103 de inten\u021bii neonorabile (\u00eencercarea lui August von Mackensen,
\ncomandant al armatei germane care a ocupat Bucure\u0219tii \u00een 1916, de a edicta
\nadoptarea calendarului nou, gregorian, astfel \u00eenc\u00e2t zilei de 19 decembrie 1916
\ns\u0103 \u00eei urmeze ziua de 1 ianuarie 1917, a fost clar neinspirat\u0103 \u0219i a livrat
\natunci material pentru rezisten\u021ba la schimbare). Chiar dac\u0103 satul rom\u00e2nesc nu mai
\neste cel din interbelic, lucrarea lui Ernest Bernea, \u201eTimpul la \u021b\u0103ranul rom\u00e2n\u201c,
\nrod \u0219i al anchetelor sociologice efectuate de discipolul lui Dimitrie Gusti,
\nr\u0103m\u00e2ne util\u0103 \u00een\u021belegerii. La fel, percep\u021bia timpului de c\u0103tre genera\u021biile mai
\ntinere, care par a tr\u0103i adesea \u00eentr-un \u201einstantaneu\u201c al gratific\u0103rii, ar merita
\ncercetat\u0103, pentru a observa consecin\u021bele acesteia. Altfel, educa\u021bia deficitar\u0103
\n(care are cauze multiple: de la dezinteresul familiei la subfinan\u021barea cronic\u0103
\na \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2ntului, de la politizarea deciziei institu\u021bionale la precara calitate
\na profesorilor, a deciden\u021bilor) nu ne poate l\u0103sa dec\u00e2t captivi celor
\nelementare, transmise din genera\u021bie \u00een genera\u021bie, \u00een aceast\u0103 chestiune.<\/p>\n

\"image\"<\/picture>\n\t\t\t<\/div>\n

FOTO: Getty Images<\/p>\n

Dintr-o
\nalt\u0103 perspectiv\u0103, \u021bin\u00e2nd cont c\u0103, \u00een Biseric\u0103, autoritatea formal\u0103 nu este identic\u0103, pentru unii credincio\u0219i, cu
\nautoritatea spiritual\u0103 (de pild\u0103, unii c\u0103lug\u0103ri au evident mai mult\u0103 influen\u021b\u0103
\nasupra credincio\u0219ilor dec\u00e2t unii episcopi), asumarea, comunicarea unei decizii
\nde schimbare a modului \u00een care se face calculul prin care se ob\u021bine data
\nPa\u0219telui sunt considerate riscante dac\u0103 de\u021bin\u0103tori informali ai autorit\u0103\u021bii nu
\no sus\u021bin. C\u0103ci exist\u0103 primejdia apari\u021biei unor schisme, a unor \u201ebiserici
\nparalele\u201c care s\u0103 exploateze tocmai aceast\u0103 schimbare, \u201ebiserici\u201c care s\u0103 caute
\no subordonare ecleziastic\u0103 (acest gest este inevitabil, \u00een contextul legal
\nactual din Rom\u00e2nia) fa\u021b\u0103 de o alt\u0103 Biseric\u0103 Ortodox\u0103 care nu a renun\u021bat la
\ncalendarul iulian, ceea ce ar avea efecte nedorite.<\/p>\n

Este
\napropierea de Biserica Rus\u0103 unul dintre motivele pentru care nu se realizeaz\u0103
\naceast\u0103 s\u0103rb\u0103torire la dat\u0103 comun\u0103? Ar putea \u00eensemna pentru unii c\u0103 ne apropiem
\nprea mult de Occident?<\/b><\/p>\n

Ar putea
\nexista \u0219i acest motiv pentru unii. Dar nu cred c\u0103 ipoteza apropierii noastre fa\u021b\u0103 de Biserica Rus\u0103
\nrezist\u0103 tratamentului critic: de pu\u021bin\u0103 vreme, Biserica Ortodox\u0103 a Ucrainei,
\ncea aflat\u0103 curent sub obedien\u021ba tronului patriarhal de Constantinopol \u0219i \u00een
\nv\u0103dit\u0103 opozi\u021bie cu Patriarhia Rus\u0103, a decis adoptarea calendarului gregorian
\npentru s\u0103rb\u0103torile religioase cu dat\u0103 fix\u0103, folosind \u00eens\u0103 \u00een continuare
\ncalendarul iulian pentru calculul datei Pa\u0219telui. Ceea ce \u00eenseamn\u0103 c\u0103 Pa\u0219tele
\nva fi serbat de Biserica Ortodox\u0103 a Ucrainei la aceea\u0219i dat\u0103 cu celelalte
\nBiserici Ortodoxe, inclusiv cu Biserica Ortodox\u0103 Rus\u0103. Altfel, cre\u0219tinismul
\neste o religie bimilenar\u0103, iar realit\u0103\u021bi ca \u201eBiserica Rus\u0103\u201c sau \u201eOccident\u201c sunt
\nmai degrab\u0103 secundare chestiunii relevante teologic (a fost o vreme c\u00e2nd
\nBiserica Rus\u0103 nu exista \u0219i c\u00e2nd Occidentul politic \u00eencerca s\u0103 copieze Bizan\u021bul
\nimperial, cre\u0219tinismul dep\u0103\u0219ind atunci grani\u021bele imperiilor, ale civiliza\u021biilor
\neuropene, \u0219i existau totu\u0219i dificult\u0103\u021bi \u00een stabilirea unei date unice de s\u0103rb\u0103torire
\na Pa\u0219telui, a\u0219a cum aminteam). Dep\u0103\u0219irea dificult\u0103\u021bilor ar \u00eensemna, cred,
\n\u00eenainte de toate, disponibilitate la dialog, informare, introspec\u021bie. Simplu spus, o
\nameliorare a noastr\u0103. Or, de multe ori, acest exerci\u021biu este mai dificil dec\u00e2t invocarea
\nunor entita\u021bi exterioare, potrivnice inten\u021biilor noastre: a cunoa\u0219te l\u0103untric
\n\u201e\u00cenvierea\u201c ar fi solu\u021bia potrivit\u0103.<\/p>\n<\/p><\/div>\n

Read More<\/a><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

De-a lungul celor mai bine de 2.000 de ani de existen\u021b\u0103 a cre\u0219tinismului, diferen\u021bele de percep\u021bie asupra unor \u00eenv\u0103\u021b\u0103turi sau a unor canoane au primat […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":3715,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_monsterinsights_skip_tracking":false,"_monsterinsights_sitenote_active":false,"_monsterinsights_sitenote_note":"","_monsterinsights_sitenote_category":0,"footnotes":""},"categories":[6],"tags":[],"class_list":["post-3714","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-popular"],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/3714","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=3714"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/3714\/revisions"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media\/3715"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=3714"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=3714"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=3714"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}