{"id":3348,"date":"2025-04-04T23:06:50","date_gmt":"2025-04-04T23:06:50","guid":{"rendered":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/2025\/04\/04\/istoria-care-risca-sa-se-repete-cum-au-pus-rusii-bocancul-pe-gatul-romaniei-si-au-instaurat-comunismul\/"},"modified":"2025-04-04T23:06:50","modified_gmt":"2025-04-04T23:06:50","slug":"istoria-care-risca-sa-se-repete-cum-au-pus-rusii-bocancul-pe-gatul-romaniei-si-au-instaurat-comunismul","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/2025\/04\/04\/istoria-care-risca-sa-se-repete-cum-au-pus-rusii-bocancul-pe-gatul-romaniei-si-au-instaurat-comunismul\/","title":{"rendered":"Istoria care risc\u0103 s\u0103 se repete. Cum au pus ru\u0219ii bocancul pe g\u00e2tul Rom\u00e2niei \u0219i au instaurat comunismul"},"content":{"rendered":"
\n

\u00cen urm\u0103 cu 80 de ani, dup\u0103 mai multe \u00eent\u00e2lniri interna\u021bionale, c\u0103r\u021bile erau f\u0103cute \u0219i Rom\u00e2nia intra sub semnul secerii \u0219i ciocanului: era instaurat la conducere primul executiv comunist, Guvernul Petru Groza.<\/p>\n

\"Guvernul<\/picture>\n

Guvernul Petru Groza a fost primul guvern comunist din istoria Rom\u00e2niei. FOTO: Profimedia<\/p>\n<\/div>\n

Format din comuni\u015fti, dar
\n\u0219i din disiden\u021bi ai partidelor istorice, PNL, PN\u021a \u0219i
\nsocial-democra\u0163i, precum \u0219i din membri ai Frontului Plugarilor, ai
\nUniunii Patrio\u0163ilor \u015fi Uniunii Populare Maghiare, Cabinetul Petru
\nGroza, instaurat pe 6 martie 1945,
\nmarcheaz\u0103 \u00eenceputul regimului comunist \u00een Rom\u00e2nia.
\nIstoricul Ottmar Tra\u015fc\u0103<\/a>, de la Institutul de Istorie \u201eGeorge
\nBari\u0163iu\u201c al Academiei Rom\u00e2ne, explic\u0103, \u00eentr-un interviu pentru
\n\u201eAdev\u0103rul\u201c,
\n\u00eentregul context al form\u0103rii primului guvern
\ncomunist, cauzele care au dus aici \u0219i au trimis Rom\u00e2nia \u00een
\ncea mai neagr\u0103 perioad\u0103 a istoriei sale.<\/p>\n

\u201eAdev\u0103rul<\/b>\u201c<\/b>:
\n\u00centr-o Rom\u00e2nie ocupat\u0103 de trupele sovietice, pe 6 martie 1945, se
\nproducea inevitabilul \u0219i <\/b>\u201e<\/b>era
\nuns<\/b>\u201c<\/b> primul guvern comunist
\ndin istoria \u021b\u0103rii. Cum s-a ajuns <\/b>ca<\/b>
\naceast\u0103 situa\u021bie s\u0103 fie inevitabil\u0103 \u0219i care era contextul acelor
\nani?<\/b><\/p>\n

Ottmar Tra\u0219c\u0103:<\/b>
\nPentru a \u00een\u021belege mai bine tot acel context \u0219i situa\u021bia dat\u0103,
\ntrebuie s\u0103 vorbim despre situa\u021bia Rom\u00e2niei p\u00e2n\u0103 la Al Doilea
\nR\u0103zboi Mondial \u0219i ulterior ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103 dup\u0103 23 August 1944.
\n\u0218tim bine c\u0103, \u00een perioada 1941 –
\n1944, Rom\u00e2nia a fost o aliat\u0103 a Germaniei
\n\u0219i, insist, nu un vasal sau un satelit al Germaniei, a\u0219a cum se mai
\nsus\u021bine eronat. Adic\u0103 Rom\u00e2nia nu a fost un stat ocupat de c\u0103tre
\nGermania, ci a fost un aliat de-ai
\ns\u0103i. Din punct de vedere militar, Rom\u00e2nia a fost cel
\nmai important aliat al armatei naziste \u00een
\ncampania din Uniunea Sovietic\u0103. Abia dup\u0103 Rom\u00e2nia au urmat state
\nprecum Italia, Finlanda, Ungaria etc.<\/p>\n

Ce a determinat Rom\u00e2nia
\ns\u0103 mearg\u0103 pe m\u00e2na Germaniei \u00een acest r\u0103zboi?<\/b><\/p>\n

\u00cen primul r\u00e2nd, Ion
\nAntonescu a dorit s\u0103 redob\u00e2ndeasc\u0103 teritoriile pierdute \u00een
\nfavoarea Uniunii Sovietice prin ced\u0103rile teritoriilor din vara
\nanului 1940, adic\u0103 ultimatumul sovietic din 26-27 iunie 1940.
\nAceasta a sperat c\u0103, printr-o colaborare
\nnecondi\u021bionat\u0103 cu Germania,
\n\u00eel va determina pe Hitler s\u0103 redea Transilvania de Nord Rom\u00e2niei.
\nBine\u00een\u021beles c\u0103 aceast\u0103 credin\u021b\u0103 s-a devenit a fi o iluzie,
\npentru care Rom\u00e2nia a pl\u0103tit scump. Or,
\n\u00een anul 1944 Rom\u00e2nia se afla \u00eentr-o
\nsitua\u021bie dezastruoas\u0103. Opera\u021biunile
\nmilitare au ajuns s\u0103 se duc\u0103 pe
\nteritoriul Rom\u00e2niei, deja din martie 1944. Practic,
\nArmata Ro\u0219ie p\u0103trundea pe teritoriul \u021b\u0103rii
\nnoastre, iar concomitent cu opera\u021biunile sovietice,
\nau avut loc \u0219i atacurile aeriene, bombardamentele avia\u021biei
\nanglo-americane.<\/p>\n

Transilvania de Nord, unealt\u0103 de\u00a0\u0219antaj<\/h2>\n

Momentul 23 august 1944 a
\ndus la schimbarea taberei, iar Rom\u00e2nia a abandonat alian\u021ba cu
\nGermania nazist\u0103 \u0219i a trecut de partea alia\u021bilor. Ce spera \u0219i ce
\na ob\u021binut Rom\u00e2nia din asta?<\/b><\/p>\n

Situa\u021bia devenise
\ncatastrofal\u0103 \u0219i prin urmare s-a impus actul de la 23 august 1944 \u00een
\ncare Rom\u00e2nia a ie\u0219it din r\u0103zboi \u0219i s-a al\u0103turat Coali\u021biei
\nNa\u021biunilor Unite, ulterior declar\u00e2nd
\nr\u0103zboi Germaniei. Un r\u0103zboi pe care l-a purtat practic p\u00e2n\u0103 la
\ncapitularea Germaniei naziste. Bine\u00een\u021beles
\nc\u0103 Armata Ro\u0219ie a profitat de pe urma actului de la 23 august \u0219i,
\n\u00een scurt timp, teritoriul \u021b\u0103rii noastre
\na fost ocupat de ru\u0219i. \u00centr-adev\u0103r, dup\u0103 23 august, Rom\u00e2nia
\ndevine un stat ocupat. Foarte important, este un stat ocupat de c\u0103tre
\nArmata Ro\u0219ie, chiar dac\u0103 Rom\u00e2nia a cerut cobeligeran\u021ba pentru
\navantajele pe care le-a adus Coali\u021biei prin ie\u0219irea de r\u0103zboi.
\n\u00cens\u0103 nu a ob\u021binut acest statut. Mai mult, prin Conven\u021bia de
\nArmisti\u021biu din 12 septembrie 1944, care a fost semnat\u0103 la Moscova,
\nRom\u00e2niei i s-au impus condi\u021bii foarte grele \u2013
\nprintre altele, plata unei desp\u0103gubiri de
\nr\u0103zboi de 300 de milioane de dolari. Sigur c\u0103 suma nu pare mare
\nacum, \u00eens\u0103 valoarea dolarului de azi e cu mult, mult mai mare.<\/p>\n

\u0218i lucrurile nu s-au
\noprit aici…<\/b><\/p>\n

A\u0219a este. Cel
\npu\u021bin p\u00e2n\u0103 \u00een 1954, cifrele ne spun c\u0103
\nRom\u00e2nia a pl\u0103tit URSS undeva la 3
\nmiliarde de dolari desp\u0103gubiri de r\u0103zboi. Dup\u0103
\n1945, s-au creat acele societ\u0103\u021bi mixte rom\u00e2no-sovietice,
\nnumite \u0219i Sovromuri, \u00een foarte multe
\ndomenii, care, practic, au fost mijloace de spoliere, de jefuire a
\navu\u021biei na\u021bionale de c\u0103tre sovietici. \u00cen plus, pe l\u00e2ng\u0103 aceste
\ncauze \u00eempov\u0103r\u0103toare, de spus ar fi \u0219i c\u0103 Rom\u00e2nia a fost nevoit\u0103
\ns\u0103 participe cu un efectiv de 12 divizii la opera\u021biunea Armatei
\nRo\u0219ii \u00eempotriva Germaniei.<\/p>\n

\"\u201ePremierul<\/picture>\n

\u201ePremierul ro\u0219u\u201d Petru Groza<\/p>\n<\/div>\n

\u0218i ce am ob\u021binut de
\naici?<\/b><\/p>\n

Sovieticii au fost de acord
\ncu retrocedarea Transilvaniei de Nord, dar, chiar dac\u0103 s-a stipulat
\n\u00een conven\u021biile interna\u021bionale faptul c\u0103
\naceste teoritorii vor reveni Rom\u00e2niei, iar Dictatul de la Viena
\neste nul, totu\u0219i, administra\u021biei
\nrom\u00e2ne nu i-a fost permis s\u0103 revin\u0103 \u00een
\nTransilvania de Nord dec\u00e2t dup\u0103 9 martie. De ce? Pentru c\u0103
\nchestiunea Transilvaniei de Nord a fost
\nutilizat\u0103 de guvernul sovietic ca mijloc de presiune \u0219i \u0219antaj
\nasupra guvernului rom\u00e2n, inclusiv
\ncu a\u0219a-zisa democratizare, adic\u0103 instalarea comuni\u0219tilor la putere
\n\u2013 asta \u00een\u021belegea Moscova prin democratizare.
\n\u0218i, dincolo de aceast\u0103 situa\u021bie grea, Rom\u00e2nia
\na fost \u0219i mai mult \u00eengreunat\u0103 de comportamentul abuziv al Armatei
\nRo\u0219ii odat\u0103 instalat\u0103 pe teritoriul nostru.<\/p>\n

Alegeri libere, dar nu pentru toat\u0103 lumea<\/h2>\n

Cum au procedat ru\u0219ii
\npentru a-i aduce la putere pe comuni\u0219ti?<\/b><\/p>\n

Dup\u0103 20 august
\n1944, Guvernul S\u0103n\u0103tescu \u0219i Guvernul R\u0103descu au avut o
\nmisiune extrem de grea. Pe de-o parte, pentru a satisface clauzele
\nimpuse Rom\u00e2niei \u00een Conven\u021bia de Armisti\u021biu, de a satisface
\npreten\u021biile armatei sovietice de ocupa\u021bie. Pe de alt\u0103 parte, de a
\nface fa\u021b\u0103 greut\u0103\u021bilor existente \u00een Rom\u00e2nia, \u00een via\u021ba de zi cu
\nzi. \u0218i, peste toate, agita\u021bia politic\u0103 pus\u0103
\n\u00een scen\u0103 de c\u0103tre Partidul Comunist \u0219i partidele-satelit
\nale sale, grupate \u00een a\u0219a numitul FND,
\nFondul Na\u021bional Democrat. FND care, \u00eenc\u0103 din toamna anului 1944,
\ncu sprijinul \u0219i sub umbrela protectoare a baionetelor Armatei Ro\u0219ii,
\na declan\u0219at asaltul final pentru acapararea puterii totale \u00een stat.
\nPractic, Rom\u00e2nia a intrat \u00een sfera de
\ninfluen\u021b\u0103 sovietic\u0103, o decizie consfin\u021bit\u0103 prin Acordul de
\nprocentaj din octombrie 1944, semnat la
\nMoscova, \u0219i mai ales prin deciziile consfin\u021bite la Yalta,
\n\u00een februarie 1945, care prevedeau
\norganizarea de alegeri libere, printre altele.<\/p>\n

Ce se \u00een\u021belegea \u00een
\nacel moment prin alegeri libere?<\/b><\/p>\n

Bine\u00een\u021beles c\u0103 termenul
\nde \u201ealegeri libere\u201c
\nera \u00een\u021beles diferit de c\u0103tre sovietici \u0219i de
\nc\u0103tre alian\u021bii din Vest. Sovieticii, prin alegeri libere,
\n\u00een\u021belegeau alegeri controlate, pe c\u00e2nd, pentru alia\u021bi, alegerile
\nerau democratice. Or, dup\u0103 Yalta, practic,
\nUniunea Sovietic\u0103 \u00ee\u0219i impune propria voin\u021b\u0103 \u00een Rom\u00e2nia,
\nprintr-o campanie orchestrat\u0103 de c\u0103tre Partidul Comunist \u0219i de
\nalia\u021bii comuni\u0219tilor din Frontul Democratic. La sf\u00e2r\u0219itul lunii
\nfebruarie \u0219i \u00eenceputul lunii martie, practic, se creeaz\u0103 o stare
\ntensionat\u0103, iar guvernul condus de generalul
\nNicolae R\u0103descu, care a luat m\u0103suri dure \u0219i a denun\u021bat amestecul
\ncomuni\u0219tilor \u0219i al Uniunii Sovietice \u00een
\naceste tulbur\u0103ri interne, este nevoit s\u0103
\ndemisoneze.<\/p>\n

\u00cen pat cu du\u0219manul<\/h2>\n

Ar fi putut face mai mult
\nRom\u00e2nia<\/b>?<\/b> <\/b>P<\/b>uteam
\nrezista \u0219i s\u0103 ne opunem mai energic acestui proces de sovietizare?<\/b><\/p>\n

Sincer, nu puteam s\u0103 facem
\nmai mult pentru c\u0103, \u00een primul r\u00e2nd, Armata Rom\u00e2n\u0103 era mobilizat\u0103
\n\u00een Cehoslovacia. Pu\u021binele unit\u0103\u021bi militare din \u021bar\u0103 erau
\ncontrolate \u0219i dezarmate de c\u0103tre sovietici. \u00cen momentul \u00een care
\ns-a pus problema a amestecului brutal al
\nUniunii Sovietice \u00een via\u021ba Rom\u00e2niei, Bucure\u0219tiul a fost
\n\u00eenconjurat de trupe sovietice, iar trupelor rom\u00e2ne nu li s-a permis
\ns\u0103 ias\u0103 din caz\u0103rmi. Deci nu puteam rezista, nu aveam cum.
\nBine\u00een\u021beles c\u0103 Regele
\nMihai I \u0219i reprezentan\u021bii partidelor democratice, Iuliu
\nManiu (PN\u021a) \u0219i Dinu
\nBr\u0103tianu (PNL), au protestat, au
\nintervenit pe l\u00e2ng\u0103 reprezentan\u021bii Angliei \u0219i Statelor Unite
\nale Americii la Bucure\u0219ti, \u00eens\u0103 f\u0103r\u0103 niciun rezultat. Mai
\nmult dec\u00e2t at\u00e2t, la un moment dat, Maniu \u0219i-a
\nexprimat \u00eentr-o manier\u0103 amar\u0103 deziluzia,
\nspun\u00e2nd c\u0103 dac\u0103 ar fi \u0219tiut ce va urma, nu ar fi insistat
\npentru pentru armisti\u021biu, adic\u0103 pentru ie\u0219irea Rom\u00e2niei din
\nr\u0103zboi \u00een august 1944. La toate interven\u021biile pe l\u00e2ng\u0103 Anglia \u0219i
\nStatele Unite, practic, r\u0103spunsul reprezentan\u021bilor alia\u021bilor
\nRom\u00e2niei a fost unul evaziv.<\/p>\n

\"Premierul<\/picture>\n

Premierul Petru Groza \u0219i membrii guvernului pe care l-a condus. FOTO: Fototeca Online<\/p>\n<\/div>\n

Am fi putut m\u0103car am\u00e2na
\ndeznod\u0103m\u00e2ntul, dac\u0103 nu s\u0103 ne revolt\u0103m a\u0219a cum au f\u0103cut ungurii
\n\u0219i cehii?<\/b><\/p>\n

A\u0219 spune c\u0103 nu. Din
\ncontr\u0103, au mai fost c\u00e2teva evenimente, care au gr\u0103bit practic
\ndecizia Moscovei de a impune Guvernul Petru Groza. \u0218i anume:
\na existat inclusiv o \u00eencercare de creare unei rezisten\u021be
\npro-germane \u0219i anti-sovietice \u00een Rom\u00e2nia, o
\ninten\u021bie de a pl\u0103nui \u0219i executa un fel de 23 august, dar invers.
\nMai exact, conducerea grupului etnic german
\ndin Rom\u00e2nia, \u00eempreun\u0103 cu mi\u0219carea legionar\u0103, au organizat o
\nre\u021bea de rezisten\u021b\u0103 \u00een Rom\u00e2nia, \u00eendreptat\u0103 \u00eempotriva
\narmatelor \u0219i \u00eempotriva ocupa\u021biei sovietice. Ei vizau tocmai starea
\nde spirit anti-sovietic\u0103 ce exista \u00een Rom\u00e2nia din cauza ocupa\u021biei
\n\u0219i a modului \u00een care se comportau sovieticii. Au fost implica\u021bi
\ninclusiv politiceni \u0219i militari din armata rom\u00e2n\u0103, unii generali.
\nEra \u00eens\u0103 un plan fantezist. Adic\u0103, ei mergeau pe ideea unei
\nrevolte anti-sovietice \u00een interior, care s\u0103 fie conjugat\u0103
\ncu ofensiva german\u0103 din exterior, din Ungaria, \u0219i care s\u0103
\nduc\u0103 la colapsul dispozitivului sovietic \u00een Rom\u00e2nia \u0219i s\u0103
\nreaduc\u0103 \u021bara \u00een tab\u0103ra german\u0103. Doar
\nc\u0103 ru\u0219ii, care aveau agen\u021bi infiltra\u021bi \u00een aceast\u0103 re\u021bea, au
\nurm\u0103rit \u0219i au ac\u021bionat decisiv, arest\u00e2ndu-i pe cei implica\u021bi.
\nIar aceast\u0103 inten\u021bie, acest complot a gr\u0103bit decizia Moscovei de a
\najunge la un deznod\u0103m\u00e2nt \u0219i de a numi
\nacest guvern, cu Petru Groza<\/a>
\n\u00een frunte.<\/p>\n

Existau \u0219i politicieni
\nimportan\u021bi \u00een aceast\u0103 re\u021bea anti-sovietic\u0103, poate chiar membri
\nPNL \u0219i PN\u021a?<\/b><\/p>\n

Nu, nu erau \u021b\u0103r\u0103ni\u0219ti \u0219i
\nliberali, cel pu\u021bin nu unii declara\u021bi. Au fost
\nconducea nazist\u0103 a minorit\u0103\u021bii germane \u0219i cea
\na mi\u0219c\u0103rii legionare.
\n\u00cen plus, au fost implica\u021bi \u00een treaba asta \u0219i militari din Armata
\nRom\u00e2n\u0103, inclusiv generali. Dar ei au mizat pe un plan fantezist,
\nde\u0219i aveau la baz\u0103 exploatarea sentimentului antisovietic existent
\n\u00een Rom\u00e2nia. Bine\u00een\u021beles c\u0103 nu aveau
\nnicio \u0219ans\u0103 de reu\u0219it\u0103. Sovieticii i-au monizorizat \u0219i i-au
\narestat. Aceast\u0103 ac\u021biune a gr\u0103bit doar deznod\u0103m\u00e2ntul \u0219i
\ninstalarea guvernului Petru Groza. Oricum,
\ndecizia sovieticilor fusese luat\u0103, totul a fost decis \u00een 1945.
\nImediat dup\u0103 Yalta,
\nlucrurile \u00ee\u0219i continu\u0103 evolu\u021bia fireasc\u0103 din punct de vedere al
\nUniunii Sovietice.<\/p>\n

Celelalte fe\u021be ale comunismului<\/h2>\n

Care era \u00een acel moment
\nsitua\u021bia celorlate \u021b\u0103ri \u00een care ru\u0219ii au instaurat guverne
\ncomuniste?<\/b><\/p>\n

\u00cen Iugoslavia nu era o
\nproblem\u0103 pentru c\u0103 acolo era deja Tito. \u00cen schimb, \u00een Ungaria
\ntotul \u00eenc\u0103 se juca. Acolo au avut loc alegeri \u0219i chiar unele
\ndemocratice. \u00cen 1945, la unguri, a
\nc\u00e2\u0219tigat partidul micilor proprietari, care era anticomunist. De
\naltfel, la vecinii unguri putem vorbi de sovietizare doar din 1947
\n\u00eencolo. Din p\u0103cate, \u00een Rom\u00e2nia,
\nprocesul a \u00eenceput \u0219i s-a accelerat deja din 1945. Guvernul
\nPetru Goza, practic, este \u00eenceputul procesului de comunizare \u0219i
\nsovietizare \u00een Rom\u00e2nia. Apoi, \u00een Bulgaria, de\u0219i popula\u021bia le era
\nmult mai favorabil\u0103 sovieticilor, Uniunea Sovietic\u0103 nu a \u021binut
\ncont de asta. Sovieticii au ocupat Bulgaria, au schimbat guvernul. La
\nfel ca \u00een Rom\u00e2nia, to\u021bi cei care li s-au opus au fost condamna\u021bi,
\nmajoritatea au fost uci\u0219i \u0219i a fost instaurat un regim de teroare.<\/p>\n

Dar \u00een Cehoslovacia \u0219i
\nPolonia?<\/b><\/p>\n

\u0218i \u00een Polonia lucrurile
\nerau complicate pentru c\u0103, pe de-o parte, era guvernul de la Lublin,
\nformat din sateli\u021bi ai Moscovei. Pe de cealalt\u0103
\nparte, era \u0219i un guvern polonez \u00een
\nexil, care era anticomunist. Lucrurile erau asem\u0103n\u0103toare \u0219i
\nCehoslovacia, practic \u0219i acolo procesul de comunizare \u0219i
\nsovietizare s-a declan\u0219at mai t\u00e2rziu. Deci, Polonia \u0219i
\nCehoslovacia, ca \u0219i Ungaria, sunt cazuri
\ndistincte fa\u021b\u0103 de Rom\u00e2nia, Bulgaria \u0219i Iugoslavia. De fapt, \u0219i
\n\u00een Rom\u00e2nia, sovieticii au \u00eencercat s\u0103
\np\u0103streze la \u00eenceput aparen\u021bele \u0219i au strecurat \u0219i c\u00e2\u021biva
\nnecomuni\u0219ti \u00een primul Guvern Petru Groza.<\/p>\n

\u00a0\u201ePetru Groza\u00a0nu\u00a0era\u00a0un comunist oarecare, era\u00a0prototipul vechii aristocra\u021bii\u201c<\/h2>\n

Care a
\nfost<\/b> componen\u021ba acestui prim guvern comunist<\/b>?<\/b>
\n<\/b>\n<\/p>\n

\u00cen acest
\nguvern avem \u0219i o spoial\u0103 a\u0219a-zis
\nburghez\u0103: avem membri ai Partidului
\nNa\u021bional \u021a\u0103r\u0103nesc \u2013 Anton
\nAlexanderescu, de exemplu \u2013, avem
\ndisiden\u021ba din partea Partidului Na\u021bional Liberal. Dar
\nministerele-cheie erau desigur ale
\ncomuni\u0219tilor. Ministrul de Interne era Teohari Georgescu, comunist,
\ndin 6 martie 1945 \u0219i p\u00e2n\u0103 \u00een 1952. Ministrul de Externe
\nera Gheorghe T\u0103t\u0103rescu, care era \u0219i vicepre\u0219edinte al Consiliului
\nde Mini\u0219tri. Ministrul Justi\u021biei Lucre\u021biu P\u0103tr\u0103\u0219canu, comunist.
\nMul\u021bi depl\u00e2ng soarta ulterioar\u0103 a lui P\u0103tr\u0103\u0219canu:
\n\u00eendep\u0103rtat \u0219i arestat, anchetat \u0219i
\nulterior executat practic din ordinul lui Dej, \u00een 1954. Dar s\u0103 nu
\nuit\u0103m c\u0103 el este cel care elaboreaz\u0103
\nlegile dure de pedepsirea criminalilor de r\u0103zboi, printre care au
\nfost pu\u0219i foarte mul\u021bi oameni nevinova\u021bi, \u00een afara
\nresponsabililor. Ministrul de R\u0103zboi era
\ngeneralul Constantin Vasiliu R\u0103\u0219canu. La un moment dat, undeva la
\nsf\u00e2r\u0219itul lui februarie, un grup de ofi\u021beri din Armata Rom\u00e2n\u0103
\n\u2013 de\u0219i armata trebuia s\u0103 fie apolitic\u0103
\n\u2013 au semnat un protest la adresa
\nguvernului democrat condus de Nicolae R\u0103descu. Acest general,
\nVasiliu R\u0103\u0219canu, era printre cei care semnaser\u0103 acest protest \u0219i
\nera membru al Partidului Comunist la momentul respectiv. Apoi, \u00eel
\navem pe ministru al Agriculturii
\npe Romulus Z\u0103roni, un \u021b\u0103ran din Frontul Plugarilor, fost
\nvicepre\u0219edinte al Frontului Plugarilor. Ministrul Comunica\u021biilor
\nera Gheorghe Gheorghiu-Dej.
\nMinistrul Muncii era Lothar R\u0103d\u0103ceanu, de la Partidul Social
\nDemocrat Rom\u00e2n \u2013 de\u0219i era un partid
\ndemocratic, avea o arip\u0103 care fusese infiltrat\u0103 \u0219i era
\npro-comunist\u0103, care ulterior s-a desprins \u0219i s-a unit cu Partidul
\nComunist. Ministrul Educa\u021biei Na\u021bionale era
\n\u0218tefan Voitec, cel pe care l-am avut \u0219i \u00een timpul lui Ceau\u0219escu,
\npentru c\u0103 a fost longeviv \u0219i a avut
\nfunc\u021bii \u00een Partidul Comunist \u0219i \u00een \u201eEpoca de Aur\u201c.
\nMinistrul Finan\u021belor
\nera Dumitru Alim\u0103ni\u0219teanu, de la Partidul Na\u021bional Liberal,
\ndisident din aripa T\u0103t\u0103r\u0103scu. Secretar
\nde Stat a fost un alt fost liberal, Mihail
\nRomniceanu.<\/p>\n

\"Gheorghe<\/picture>\n\t\t\t<\/div>\n

Mai aveam \u0219i un ministru al Coopera\u021biei,
\nfostul membru al Partidului Na\u021bional \u021a\u0103r\u0103nesc, Anton
\nAlexandrescu. Ministrul Asisten\u021bei \u0219i Asigur\u0103rilor Sociale era
\nGheorghe Nicolau, iar ministrul S\u0103n\u0103t\u0103\u021bii
\nera Dumitru Bagdasar. Ministrul
\nPropagandei era comunistul Petre
\nConstantinescu-Ia\u0219i, dar ministrul
\nCultelor, preotul
\nConstantin Burducea. Plus un ministru al Artelor,
\nMihail Ralea, de la Frontul Plugarilor, \u0219i
\nun ministru Secretar de Stat
\n\u00een persoana fostului \u021b\u0103r\u0103nist Emil
\nHa\u021bieganu. Deci am avut un guvern colorat,
\nformat din comuni\u0219ti, disiden\u021bi din partidele
\ndemocrate \u0219i sateli\u021bi ai comuni\u0219tilor \u2013
\npractic, oameni compromi\u0219i care sprijineau
\n\u0219i au f\u0103cut parte din acest guvern pestri\u021b, care se
\nstr\u0103duia \u00eenc\u0103 s\u0103 p\u0103streze unele aparen\u021be, dar care a \u00eenceput
\ndin primul moment s\u0103 lucreze pentru sovietizarea Rom\u00e2niei.<\/p>\n

A
\nexistat vreun personaj mai controversat?<\/b><\/p>\n

Liberalul
\nGheorghe T\u0103t\u0103rescu era liderul unei fac\u021biuni disidente \u0219i
\nvice-pre\u0219edinte din partea Frontului Plugarilor. Adic\u0103 comuni\u0219tii
\ns-au folosit inclusiv de personaje controversate, ca \u0219i el,
\ncare era acuzat de Maniu \u0219i de Br\u0103tianu
\nde gr\u0103birea instaur\u0103rii dictaturii. Gheorghe
\nT\u0103t\u0103rescu fusese cel care sprijinise pe fa\u021b\u0103 instaurarea
\nregimului autoritar al lui Carol al II-lea, \u00een calitate de
\nprim-ministru, iar ulterior inclusiv din postura de colaborator
\napropiat. Potrivit legisla\u021biei \u00een vigoare referitoare la dezastrul
\n\u021b\u0103rii, el era considerat vinovat. \u00cen
\ninterpretarea lui Maniu \u0219i a lui Br\u0103tianu,
\nT\u0103t\u0103rescu era un personaj care putea fi
\nresponsabil de dezastrul \u021b\u0103rii. \u0218i atunci T\u0103t\u0103rescu,
\n\u0219tiind foarte bine c\u0103 era \u00een vizor \u0219i fie
\najungea \u00een pozi\u021bia de ministru, fie pe
\nbanca acuza\u021bilor, a ales s\u0103 colaboreze cu
\ncomuni\u0219tii. Iar Partidul Comunist a manipulat foarte abil aceast\u0103
\nchestiune. Au fost multe personaje
\ncontroversate pe care Partidul Comunist le-a
\navut ca tovar\u0103\u0219i de drum, iar apoi i-a
\naruncat peste bord f\u0103r\u0103 niciun regret.<\/p>\n

De ce a fost preferat \u00een
\nacel moment Petru Groza \u00een fa\u021ba unor comuni\u0219ti precum Ana Pauker?<\/b><\/p>\n

Pentru c\u0103, p\u00e2n\u0103 la urm\u0103,
\nPetru Groza era o figur\u0103 boem\u0103. Nu era un comunist oarecare. Petru
\nGroza era cumva prototipul vechii aristocra\u021bii. La
\nprima vedere, era o figur\u0103 onorabil\u0103,
\nchiar dac\u0103 opiniile sale erau ciudate. De
\nexemplu, Antonescu spunea despre el c\u0103 e nebun. Pe de alt\u0103 parte,
\nsovieticii \u0219tiau c\u0103 nu putea fi instaurat, chiar de la bun \u00eenceput,
\nun guvern pur comunist. Trebuie spus
\nc\u0103 comuni\u0219tii nu aveau priz\u0103 \u00een societate;
\nspre deosebire de Italia, Fran\u021ba
\nsau Spania, unde partidele comuniste
\nerau puternice, \u00een estul Europei erau foarte slabe.
\n\u00cen primul r\u00e2nd, Partidul Comunist din Rom\u00e2nia militase
\npentru dezmembrarea Rom\u00e2niei, adic\u0103 preluase punctul de vedere al
\nCominternului, cum c\u0103 Rom\u00e2nia este un stat artificial creat \u0219i c\u0103
\nminorit\u0103\u021bile au dreptul la autodeterminare p\u00e2n\u0103 la dezmembrare.
\nPartidul Comunist a fost unul dintre
\npu\u021binele forma\u021biuni politice care au
\nsalutat anexarea Basarabiei \u0219i Bucovinei de Nord.
\nDin 1940 \u0219i p\u00e2n\u0103 \u00een 1944, Partidul Comunist avea \u00een
\nRom\u00e2nia sub 1.000 de membri, dac\u0103 ne lu\u0103m dup\u0103 toat\u0103 sursele
\ndisponibile \u2013 adic\u0103
\nera un partid foarte slab. A\u0219a c\u0103, \u00een
\n1945, partidul nu putea s\u0103 emit\u0103
\npreten\u021bii de a conduce singur, nu avea priz\u0103 \u00een societate, iar
\natunci s-a decis o formul\u0103 care s\u0103 nu arate
\nexact inten\u021biile sovieticilor, \u00een mod deschis. Tocmai de
\nasta i s-a dat primului guvern aceast\u0103 spoial\u0103 burghez\u0103. Cu
\nGheorghe T\u0103t\u0103rescu, cu Petru Groza \u0219i cu personalit\u0103\u021bi
\ncontroversate, Mihai Ralea \u0219i al\u021bii, \u00een primul r\u00e2nd de la
\npartidele de tip satelit, disiden\u021bele din PN\u021a \u0219i PNL.
\nDeci nu au instalat un guvern 100% comunist de la bun \u00eenceput
\ndin motive tactice. Abia dup\u0103 un timp lucrurile au intr\u0103 pe f\u0103ga\u0219ul
\nlor dur.<\/p>\n

\u00a0 \u201eObiectivul\u00a0Guvernului Grozaa fost acapararea\u00a0total\u0103 a\u00a0puterii \u00een stat\u201c<\/h2>\n

C<\/b>are
\nau fost urm\u0103toarele etape ale sovietiz\u0103rii Rom\u00e2niei?<\/b><\/p>\n

Avem mai multe etape \u00een procesul de comunizare \u0219i
\nsovietizare. Eu a\u0219 \u00eemp\u0103rt\u0103\u0219i punctul de vedere al lui Hugh Seton
\nWatson (n.r. \u2013 un cunoscut istoric
\nbritanic), care
\ndelimita de trei etape. \u00cen cartea sa \u201eThe
\nEastern European Revolutions\u201c vorbe\u0219te
\nde coali\u021bii genuine, prima etap\u0103, \u0219i \u00een cazul Rom\u00e2niei, avem
\naceast\u0103 coali\u021bie real\u0103 dup\u0103 23 august 1944, practic p\u00e2n\u0103 6
\nmartie 1945. Atunci am avut chiar o coali\u021bie democratic\u0103, unde
\naveam toate for\u021bele politice reprezentate \u2013
\ninclusiv Iuliu Maniu a fost \u00een primul
\nguvern S\u0103n\u0103tescu. A\u0219a au stat lucrurile cu cele dou\u0103 guverne
\ndemocrate S\u0103n\u0103tescu \u0219i R\u0103descu.
\nAvem apoi a doua etap\u0103, \u00een
\ndefini\u021bia lui Watson, \u201ecoali\u021bii
\nml\u0103\u0219tinoase\u201c
\nle zice el: care au o aparen\u021b\u0103 de guvern
\ndemocratic, dar care \u00een fapt sunt dominate de Partidul Comunist \u0219i
\nde sateli\u021bii s\u0103i, exact ca \u00een cazul guvernului Groza. \u0218i avem a
\ntreia etap\u0103, blocul monolitic, adic\u0103
\nguvernul pur comunist, ceea ce avem noi \u00een Rom\u00e2nia dup\u0103 1948.<\/p>\n

Revenind la Guvernul
\nPetru Groza, care au fost cele mai importante decizii, poate cele mai
\ncontroversate, care au servit comuniz\u0103rii?<\/b><\/p>\n

M\u0103surile sunt multe, dar ne
\nvom referi la c\u00e2teva dintre ele. Prima m\u0103sur\u0103 concret\u0103, foarte
\nimportant\u0103, a fost reforma agrar\u0103 din martie 1945.
\nA fost un proces ini\u021biat \u00een scopul reform\u0103rii radicale a
\nagriculturii \u0219i de \u00eempropriet\u0103rire a
\n\u021b\u0103ranilor s\u0103raci din Rom\u00e2nia. E vorba de legea 187 din 23 martie
\n1945, prin care
\nau fost expropriate propriet\u0103\u0163ile mai mari de 50 hectare, fiind
\n\u00eempropriet\u0103rite peste 900.000 de familii de \u0163\u0103rani.<\/p>\n

Totu\u0219i, de ce li s-a mai
\ndat p\u0103m\u00e2nt acestor \u021b\u0103rani dac\u0103, a\u0219a cum se \u0219tie, ulterior
\nle-au fost luate? Care a fost planul?<\/b><\/p>\n

Aten\u021bie, vorbim de
\n\u201ecoali\u021bia ml\u0103\u0219tinoas\u0103\u201c.
\nDeci, comunizarea \u0219i sovietizarea dur\u0103 au avut loc abia dup\u0103 1948.
\nAcum, \u00een aceast\u0103 faz\u0103, \u00een perioada Guvernului Groza, nu trebuiau
\nsperia\u021bi \u021b\u0103ranii. Pentru c\u0103 \u0219i
\nuna dintre tezele propagandei anticomuniste era tocmai ideea c\u0103 vin
\nru\u0219ii \u00een \u021bar\u0103 \u0219i c\u0103 vor aduce cu ei colhozul sovietic.
\nDe asemenea, a fost dat\u0103 o lege dur\u0103 \u00eempotriva germanilor
\ndin Rom\u00e2nia, care au fost pedepsi\u021bi colectiv, ca expone\u021bi ai
\nhitlerismului de la noi. Grupul
\netnic german a fost scos \u00een afara legii, iar propriet\u0103\u021bile acestor
\noameni au fost confiscate de c\u0103tre statul rom\u00e2n. Apoi, tot ceea ce
\na f\u0103cut acest guvern a fost s\u0103 preg\u0103teasc\u0103 alegerile din 1946,
\ndin noiembrie, acele alegeri falsificate.<\/p>\n

Dac\u0103 ar fi s\u0103 rezum\u0103m
\nactivitatea Guvernului Petru Groza \u00een doar c\u00e2teva cuvinte, ce ar fi
\nde spus?<\/b><\/p>\n

\u00centr-o
\nfraz\u0103 am putea rezuma c\u0103 obiectul
\ncel mai important al Guvernului Groza a
\nfost acapararea total\u0103
\na puterii \u00een stat, gradual, \u0219i lichidarea oric\u0103rei forme de
\nopozi\u021bie. Ceea ce a \u0219i reu\u0219it.<\/p>\n

Groza 2.0<\/h2>\n

Cum au ar\u0103tat alegerile
\ndin 1946, care au consfin\u021bit intrarea Rom\u00e2niei \u00een era
\nsovietiz\u0103rii?<\/b><\/p>\n

A fost o perioad\u0103 cu multe
\nabuzuri, iar campania dinaintea alegerilor din 1946 a stat sub semnul
\nfraudei, al intimid\u0103rii partidelor
\ndemocrate \u0219i a popula\u021biei. A\u0219a se face c\u0103 alegerile falsificate
\nau fost c\u00e2\u0219tigate de a\u0219a-numitul Bloc al Partidelor Democrate,
\ncare era o alian\u021b\u0103 format\u0103 din Partidul
\nComunist Rom\u00e2n, Partidul Social-Democrat \u2013 aripa pro PCR, Frontul
\nPlugarilor, Partidul Na\u021bional Liberal \u2013
\nm\u0103 refer la aripa T\u0103t\u0103rescu \u2013,
\nfac\u021biunea \u021b\u0103r\u0103nist\u0103 a lui Anton Alexandrescu \u0219i Uniunea
\nPatrio\u021bilor. Acest guvern \u0219i-a continuat misiunea \u0219i a preg\u0103tit
\nRom\u00e2nia pentru intrarea \u00eentr-o nou\u0103 er\u0103 a sovietiz\u0103rii, for\u021bat\u0103
\n\u0219i mult mai dur\u0103, \u00eencep\u00e2nd cu anul 1948.<\/p>\n

\u0218i tot cu Petru Groza \u00een
\nprim-plan. P\u00e2n\u0103 c\u00e2nd a stat la putere?<\/b><\/p>\n

Groza a fost prim-ministru
\np\u00e2n\u0103 iunie 1952. Dup\u0103 guvernul din 1945 \u0219i dup\u0103 cel din 1946, am
\navut un nou Guvern Groza, din 1948 p\u00e2n\u0103 \u00een 1952. Aici ne referim
\ndeja la a treia etap\u0103 de sovietizare, cea mai dur\u0103, \u00een care Groza
\neste \u00eenc\u0103 prim-ministru, doar at\u00e2t c\u0103 totul este decis mai
\ndegrab\u0103 de Gheorghe Gheorghiu-Dej \u0219i de
\napropia\u021bii s\u0103i. Apoi, \u00een 1952, Groza
\ndevine pre\u0219edinte al Consiliului de Stat p\u00e2n\u0103 la moartea sa,
\n\u00een 1958. Dup\u0103 care, prim-ministru a fost
\nnumit nimeni altcineva dec\u00e2t Gheorghe Gheorghiu-Dej.<\/p>\n

C\u00e2t de mult a contat prietenia Petru Groza \u2013 Stalin<\/h2>\n

Pentru c\u0103 a\u021bi spus de
\nGheorghe Gheorghiu<\/b>–<\/b>Dej \u0219i de
\nascensiunea sa, care au fost cele mai importante fac\u021biuni din
\nPartidul Comunist Rom\u00e2n \u0219i cum a re\u0219it aripa Dej s\u0103 pun\u0103 m\u00e2na
\npe putere?<\/b><\/p>\n

A\u0219 vorbi despre Partidul
\nComunist din interior, adic\u0103 Partidul Comunist Rom\u00e2n, \u0219i de
\nPartidul Comunist din gruparea moscovit\u0103. Cele dou\u0103 \u0219i-au disputat
\n\u00eent\u00e2ietatea; a fost o lupt\u0103 crunt\u0103
\npentru putere \u00eentre cele dou\u0103 grup\u0103ri. La final, \u00een 1952, au
\nc\u00e2\u0219tigat cei din aripa rom\u00e2n\u0103. Acest lucru a dus,
\n\u00een 1952, la deportarea grupului moscovit,
\n\u00een frunte cu Ana Pauker \u2013 a fost chiar
\narestat\u0103 \u0219i a fost aproape s\u0103 fie ucis\u0103.<\/p>\n

\"Petru<\/picture>\n

Petru Groza (dreapta) la discursul lui Gheorghe Gheorghiu Dej. FOTO: Fotoeca Online<\/p>\n<\/div>\n

S-a spus c\u0103 Petru Groza
\na f\u0103cut tot ce a \u021binut de el \u0219i c\u0103 ar fi fost printre cei care
\nl-au convins pe Stalin s\u0103 redea Transilvania de Nord Rom\u00e2niei. Care
\neste adev\u0103rul \u0219i c\u00e2t de mare a fost \u00een realitate influen\u021ba lui
\nPetru Groza asupra dictatorului sovietic?<\/b><\/p>\n

Nu vom \u0219ti niciodat\u0103 exact
\ncum au stat lucrurile \u00eentre cei doi, dar este cert c\u0103 a avut o
\nrela\u021bie bun\u0103, cel pu\u021bin s-a \u00een\u021beles bine cu Stalin. Dar Stalin
\nnu se ghida niciodat\u0103 dup\u0103 o simpatie sau o antipatie. Pentru
\nStalin, determinate \u0219i decisive erau
\nra\u021biunile de stat, interesele Uniunii Sovietice. Iar Stalin a
\nconsiderat atunci c\u0103 Transilvania poate fi folosit\u0103 ca un mijloc de
\npresiune asupra Rom\u00e2niei \u2013 \u0219i
\n\u0219i-a v\u0103zut obiectivul atins. Bine\u00een\u021beles c\u0103,
\nulterior, a fost de acord ca Transilvania
\ns\u0103 revin\u0103 Rom\u00e2niei. \u0218i a decis asta pentru c\u0103, din punctul de
\nvedere al interesului sovietic, Rom\u00e2nia deja era o \u021bar\u0103 sigur\u0103,
\nnu mai avea sc\u0103pare. A\u0219a c\u0103, oric\u00e2t de
\nbun\u0103 ar fi fost rela\u021bia dintre Stalin \u0219i Petru Groza, nu asta a
\ncontat c\u00e2nd dictatorul sovietic a tras
\nlinie \u0219i a decis ca Transilvania s\u0103 fie redat\u0103 Rom\u00e2niei
\n\u0219i nu Ungariei.<\/p>\n<\/p><\/div>\n

Read More<\/a><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

\u00cen urm\u0103 cu 80 de ani, dup\u0103 mai multe \u00eent\u00e2lniri interna\u021bionale, c\u0103r\u021bile erau f\u0103cute \u0219i Rom\u00e2nia intra sub semnul secerii \u0219i ciocanului: era instaurat la […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":3349,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_monsterinsights_skip_tracking":false,"_monsterinsights_sitenote_active":false,"_monsterinsights_sitenote_note":"","_monsterinsights_sitenote_category":0,"footnotes":""},"categories":[6],"tags":[],"class_list":["post-3348","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-popular"],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/3348","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=3348"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/3348\/revisions"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media\/3349"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=3348"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=3348"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=3348"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}