{"id":3326,"date":"2025-04-03T22:09:20","date_gmt":"2025-04-03T22:09:20","guid":{"rendered":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/2025\/04\/03\/ierburile-din-farmacia-dacilor-cautate-de-romani-primavara-cat-de-sanatoase-sunt-urzica-leurda-izma-si-papadia\/"},"modified":"2025-04-03T22:09:20","modified_gmt":"2025-04-03T22:09:20","slug":"ierburile-din-farmacia-dacilor-cautate-de-romani-primavara-cat-de-sanatoase-sunt-urzica-leurda-izma-si-papadia","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/2025\/04\/03\/ierburile-din-farmacia-dacilor-cautate-de-romani-primavara-cat-de-sanatoase-sunt-urzica-leurda-izma-si-papadia\/","title":{"rendered":"Ierburile din farmacia dacilor, c\u0103utate de rom\u00e2ni prim\u0103vara. C\u00e2t de s\u0103n\u0103toase sunt urzica, leurda, izma \u0219i p\u0103p\u0103dia"},"content":{"rendered":"
\n

La \u00eenceput de aprilie, natura revine la via\u021b\u0103, paji\u0219tile \u00eenverzesc \u0219i se \u00eempodobesc de ierburi c\u0103utate pentru propriet\u0103\u021bile lor curative. Folosite din cele mai vechi timpuri de rom\u00e2ni urzica, leurda, izma \u0219i p\u0103p\u0103dia sunt printre cele mai apreciate. <\/p>\n

\"P\u0103p\u0103dii.<\/picture>\n

P\u0103p\u0103dii. Sursa: Freepik.com<\/p>\n<\/div>\n

Numeroase plante de prim\u0103var\u0103 sunt folosite din cele mai vechi timpuri de rom\u00e2ni, pentru efectele lor binef\u0103c\u0103toare. Unele, ca leurda, izma \u0219i urzicile, sunt men\u021bionate \u00eenc\u0103 din Antichitate. <\/p>\n

Leurda \u00eempodobe\u0219te \u021binutul cet\u0103\u021bilor dacice<\/h2>\n

Leurda (Allium ursinum) a fost folosit\u0103 de secole \u00een medicina popular\u0103 rom\u00e2neasc\u0103. \u00cen unele locuri era numit\u0103 \u201eusturoiul ursului\u201d, \u201eusturoi s\u0103lbatic\u201d sau \u201eusturoi\u021ba\u201d \u0219i era c\u0103utat\u0103 prim\u0103vara \u00een p\u0103durile umede.<\/p>\n

\u201eUsturoi\u021ba, sau leurda, prefer\u0103 p\u0103durile umbroase de foioase, bogate \u00een humus \u0219i umiditate, unde adesea formeaz\u0103 covoare compacte. Se \u00eent\u00e2lne\u0219te \u00een p\u0103duri de \u0219es din jurul Capitalei (Pustnicul, Ciolpani, Snagov etc.), \u00een Dobrogea (Niculi\u021bel, M\u0103n\u0103stirea Coco\u0219), \u00een zona deluroas\u0103 \u00eemp\u0103durit\u0103 din \u00eemprejurimile T\u00e2rgovi\u0219tei, C\u00e2mpinei, la Gurghiu, Ro\u0219ia Montan\u0103, Abrud, \u00een \u00eemprejurimile Ia\u0219ului \u2014 \u00een p\u0103durea Hermeu \u2014 ajung\u00e2nd \u00een zona montan\u0103 p\u00e2n\u0103 la 1.200 de metri altitudine. Este frecvent\u0103 \u0219i \u00een \u00eemprejurimile Sinaiei, \u00een Mun\u021bii Aninei \u0219i ai Maramure\u0219ului, precum \u0219i \u00een multe alte locuri din \u021bar\u0103\u201d,<\/i> informa dr. Ovidiu Bojor (1924\u20132023), membru de onoare al Academiei de \u0218tiin\u021be Medicale.<\/p>\n

\"Leurd\u0103.<\/picture>\n

Leurd\u0103. Adev\u0103rul<\/p>\n<\/div>\n

Potrivit fitoterapeutului, at\u00e2t bulbii, c\u00e2t \u0219i frunzele pot fi consumate de excursioni\u0219ti, \u00een salate, pentru gustul lor picant \u0219i pentru aportul de vitamina C, necesar organismului prim\u0103vara. Pe l\u00e2ng\u0103 aceasta, usturoi\u021ba con\u021bine substan\u021be antibiotice, distrug\u00e2nd flora patogen\u0103 din tractul digestiv. Usturoi\u021ba are ac\u021biune diuretic\u0103 \u0219i u\u0219or hipotensiv\u0103.<\/p>\n

\u00cen Hunedoara, leurda cre\u0219te din abunden\u021b\u0103 \u00een p\u0103durile din Mun\u021bii \u0218ureanu \u2013 \u021binutul cet\u0103\u021bilor dacice \u2013 \u0219i poate fi \u00eent\u00e2lnit\u0103 mai ales \u00een Sarmizegetusa Regia. A fost folosit\u0103 ca aliment cu efecte detoxifiante din cele mai vechi timpuri. <\/p>\n

Utilizarea ei \u00een Antichitate este men\u021bionat\u0103 de medicul \u0219i botanistul grec Pedanios Dioscoride, care o recomanda ca detoxifiant de prim\u0103var\u0103. Unii localnici cred c\u0103 aceast\u0103 plant\u0103 cre\u0219te \u00een \u021binutul cet\u0103\u021bilor dacice \u00eenc\u0103 din vremea str\u0103mo\u0219ilor no\u0219tri.<\/p>\n

Urzica \u0219i izma, cunoscute din vremea dacilor<\/h2>\n

Dioscoride a men\u021bionat \u00een lucrarea \u201eDe materia medica\u201d,<\/a> publicat\u0103 \u00een anul 77, cel pu\u021bin 40 de nume dacice de plante. Una dintre acestea este Urzica, pe care medicul o numea Acalyphe. <\/p>\n

\u201eDioscoride spune c\u0103 frunzele acestei plante vindec\u0103, sub form\u0103 de cataplasme, mu\u0219c\u0103turile de c\u00e2ine \u0219i ulcera\u021biile cangrenoase sau carcinomatoase. Buruiana este bun\u0103 la luxa\u021bii, umfl\u0103turi, parotidite, tumori axilare, abcese. Se aplic\u0103 cu cear\u0103 celor care sufer\u0103 de splin\u0103\u201d,<\/i> scria arheologul Ion Hora\u021biu Cri\u0219an, autorul volumului Medicina \u00een Dacia.<\/p>\n

\"Urzica.<\/picture>\n

Urzica. Sursa: Wikipedia. <\/p>\n<\/div>\n

Decoctul de semin\u021be era folosit ca afrodiziac \u0219i \u201edeschidea p\u00e2ntecele\u201d. Dac\u0103 se m\u0103n\u00e2nc\u0103 \u00eempreun\u0103 cu miere, ajut\u0103 la astm, pleurezie \u0219i pneumonie. Romanii o numeau urtica, iar dacii, dyn, men\u021biona Dioscoride.<\/p>\n

O alt\u0103 plant\u0103 comun\u0103, cu propriet\u0103\u021bi binef\u0103c\u0103toare cunoscute \u00eenc\u0103 din vremea dacilor este izma. Medicul a men\u021bionat-o cu numele Tendila sau Teidila (Mentha piperita L., Izm\u0103, Izm\u0103 bun\u0103, Gingiurn\u0103, Mint\u0103).<\/p>\n

\u201eDioscoride consider\u0103 c\u0103 planta, b\u0103ut\u0103 \u0219i aplicat\u0103 sub form\u0103 de cataplasme, este de folos celor mu\u0219ca\u021bi de \u0219erpi\u201d<\/i>, informa istoricul Ion Hora\u021biu Cri\u0219an.<\/p>\n

Menta este o plant\u0103 peren\u0103 care \u00eencepe s\u0103 creasc\u0103 prim\u0103vara, de obicei din martie-aprilie, c\u00e2nd se \u00eenc\u0103lze\u0219te solul. Ea r\u0103sare din r\u0103d\u0103cini \u0219i se dezvolt\u0103 rapid \u00een condi\u021bii de c\u0103ldur\u0103 \u0219i umezeal\u0103. Frunzele sale sunt folosite la ceaiuri, limonade \u0219i \u00een siropuri.<\/p>\n

\u00cen Ghidul Plantelor Medicinale \u0219i Aromatice de la A la Z, medicul Ovidiu Bojor informa c\u0103 pentru infuzii se recolteaz\u0103 numai frunzele, \u00een mai multe etape, \u00eencep\u00e2nd de la apari\u021bia primelor flori. \u00cen scopuri industriale (pentru ob\u021binerea uleiului), se recolteaz\u0103 \u00eentreaga plant\u0103, c\u00e2nd 15\u201320 la sut\u0103 din plante sunt \u00een floare.<\/p>\n

\"Menta.<\/picture>\n

Menta. Wikipedia. <\/p>\n<\/div>\n

\u201eAc\u021biunea farmacodinamic\u0103 a Mentei este imprimat\u0103 de componentele din uleiul esen\u021bial \u0219i de prezen\u021ba celorlalte substan\u021be active din plant\u0103. Are ac\u021biune tonic-eupeptic\u0103 (favorizeaz\u0103 digestia), u\u0219or analgezic\u0103 \u0219i carminativ\u0103. Uleiul esen\u021bial, \u00een cantit\u0103\u021bi mici, are ac\u021biune excitant\u0103 asupra termina\u021biilor nervoase senzitive din piele \u0219i mucoase. La \u00eenceput, \u00een perioada de excita\u021bie, produce senza\u021bia de rece, apoi senza\u021bia de c\u0103ldur\u0103 local\u0103 accentuat\u0103. Are, de asemenea, ac\u021biune antispastic\u0103 asupra mu\u0219chilor netezi\u201d,<\/i> afirma specialistul. <\/a><\/p>\n

P\u0103p\u0103dia, regina ierburilor<\/h2>\n

P\u0103p\u0103dia, florea inconfundabil\u0103 de culoare galben\u0103, a fost numit\u0103 \u201eregina ierburilor\u201d \u00een tradi\u021bia rom\u00e2neasc\u0103, fiind o plant\u0103 curativ\u0103 complet utilizabil\u0103 \u2013 frunze, flori, tulpini \u0219i r\u0103d\u0103cini.<\/p>\n

\u201ePoporul crede c\u0103 p\u0103p\u0103dia are proprietatea de a pre\u00eennoi s\u00e2ngele, pentru acesta se fierbe \u00een o jum\u0103tate oca de ap\u0103, p\u00e2n\u0103 r\u0103m\u00e2ne pe sfert, \u0219i apoi se bea. Tot pentru cur\u0103\u021birea s\u00e2ngelui e bun\u0103 salata \u0219i fiertura de p\u0103p\u0103die (bor\u0219, m\u00e2nc\u0103ric\u0103). Ceaiul de frunze se folose\u0219te contra frigurilor, iar cel de r\u0103d\u0103cin\u0103 contra hemoragiei. R\u0103d\u0103cina pisat\u0103 bine, pr\u0103jit\u0103 \u00een sm\u00e2nt\u00e2n\u0103 prosp\u0103t\u0103, se \u00eentinde pe frunz\u0103 de brusture \u0219i se pune la locurile unde se simte reumatismul<\/i>\u201d, informa publica\u021bia Analele Academiei Rom\u00e2ne, \u00een 1909.<\/p>\n

\"P\u0103p\u0103die.<\/picture>\n

P\u0103p\u0103die. Foto: Daniel Gu\u021b\u0103. ADEV\u0102RUL<\/p>\n<\/div>\n

R\u0103d\u0103cinile, recoltate dup\u0103 ploaie, au efect diuretic, detoxifiant \u0219i reglator al tranzitului. Sus\u021bin ficatul, ajut\u0103 la eliminarea metalelor grele \u0219i pot contribui la dizolvarea pietrelor renale. O cur\u0103 de p\u0103p\u0103dii prim\u0103vara are un rol detoxifiant, de stimulare a drenajului limfatic \u0219i sus\u021binere a func\u021biei hepatice, informa nutri\u021bionistul Lumini\u021ba Catan\u0103, \u00eentr-un articol publicat pe adevarul.ro.<\/a><\/p>\n

\u201eFrunzele de p\u0103p\u0103die se culeg fie prim\u0103vara, atunci c\u00e2nd au ap\u0103rut \u0219i c\u00e2nd sunt crude, \u0219i pot fi folosite proaspete, \u00een salate sau \u00eentr-un smoothie, fie toamna, c\u00e2nd apar din nou frunzele noi \u0219i crude. Dup\u0103 ce se matureaz\u0103, au un gust am\u0103rui puternic \u0219i nu mai au propriet\u0103\u021bi terapeutice. Frunzele recoltate se usuc\u0103 \u0219i se folosesc \u00een ceaiuri simple sau combina\u021bii. Se culeg frunzele late, se taie cu un cu\u021bit \u0219i se pun la uscat. Florile se rup cu m\u00e2na \u0219i se aleg cele mai intens colorate. Le putem folosi pentru a ob\u021bine o miere gustoas\u0103, sirop, dar au \u0219i aplica\u021bii \u00een cosmetic\u0103. Se pot folosi uscate, \u00een diferite ceaiuri, pentru sp\u0103l\u0103turi locale, creme, ir de buze sau comprese locale\u201d, ad\u0103uga <\/i>nutri\u021bionistul.<\/p>\n

\u00cen tradi\u021biile vechi ale rom\u00eenilor, p\u0103p\u0103dia era folosit\u0103 \u0219i \u00een desc\u00e2ntece, de dragostem noroc \u0219i s\u0103n\u0103tate. <\/p>\n<\/p><\/div>\n

Read More<\/a><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

La \u00eenceput de aprilie, natura revine la via\u021b\u0103, paji\u0219tile \u00eenverzesc \u0219i se \u00eempodobesc de ierburi c\u0103utate pentru propriet\u0103\u021bile lor curative. Folosite din cele mai vechi […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":3327,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_monsterinsights_skip_tracking":false,"_monsterinsights_sitenote_active":false,"_monsterinsights_sitenote_note":"","_monsterinsights_sitenote_category":0,"footnotes":""},"categories":[6],"tags":[],"class_list":["post-3326","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-popular"],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/3326","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=3326"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/3326\/revisions"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media\/3327"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=3326"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=3326"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=3326"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}