{"id":2498,"date":"2025-03-02T05:25:52","date_gmt":"2025-03-02T05:25:52","guid":{"rendered":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/2025\/03\/02\/2-martie-ziua-cand-s-a-nascut-actrita-de-teatru-si-film-emilia-popescu\/"},"modified":"2025-03-02T05:25:52","modified_gmt":"2025-03-02T05:25:52","slug":"2-martie-ziua-cand-s-a-nascut-actrita-de-teatru-si-film-emilia-popescu","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/2025\/03\/02\/2-martie-ziua-cand-s-a-nascut-actrita-de-teatru-si-film-emilia-popescu\/","title":{"rendered":"2 martie: Ziua c\u00e2nd s-a n\u0103scut actri\u0163a de teatru \u0219i film Emilia Popescu"},"content":{"rendered":"
\n

Data de 2 martie mai
\neste cunoscut\u0103 ca fiind ziua c\u00e2nd s-a n\u0103scut fostul lider sovietic Mihail Gorbaciov,
\nc\u00e2nd s-a n\u0103scut poetul rom\u00e2n Radu Gyr sau c\u00e2nt\u0103re\u021bul Jon Bon Jovi.<\/p>\n

\"Actri\u021ba<\/picture>\n

Actri\u021ba Emilia Popescu FOTO: Adev\u0103rul<\/p>\n<\/div>\n

1855: <\/b>Alexandru
\nal II-lea devine tar al Rusiei<\/b><\/p>\n

Alexandru (Aleksandr) al II-lea Nicolaevici (n. 29 aprilie
\n1818, Moscova \u2013 d. 13 martie 1881, Sankt Petersburg) a fost fiul lui Nicolae I
\nal Rusiei si a domnit de la 2 martie 1855 \u0219i p\u00e2n\u0103 la asasinarea sa \u00een 1881.<\/p>\n

A fost de asemenea \u0219i Mare Duce al Finlandei \u0219i a revendicat
\ntitlul de rege al Poloniei.<\/p>\n

A \u00eenf\u0103ptuit reforma agrar\u0103 din 1861 prin care erau elibera\u021bi
\n\u021b\u0103ranii de \u0219erbie \u0219i aveau dreptul s\u0103 cumpere p\u0103m\u00e2ntul pe care \u00eel munceau (cu
\ntermen de plat\u0103 \u00een 49 de ani).<\/p>\n

\"Alexandru<\/picture>\n

Alexandru al II-lea FOTO: Pictur\u0103<\/p>\n<\/div>\n

Din cauza opozi\u021biei mo\u0219ierimii, reforma a devenit un
\ncompromis care rima enorm cu e\u0219ecul: \u021b\u0103ranii nu erau nici mai ferici\u021bi, nici
\nn-o duceau mai bine \u00een urma reformei de abolire a iob\u0103giei, fapt care se pare c\u0103
\nl-a convins pe Alexandru, cu pu\u021bin timp \u00eenainte de asasinarea lui, s\u0103 admit\u0103
\nfinalmente cererea insistent\u0103 a societ\u0103\u021bii \u0219i chiar a unei p\u0103r\u021bi a nobilimii de
\nad\u00e2ncire a reformelor, prin \u00eenfiin\u021barea unui parlament (Duma).<\/p>\n

A fost asasinat de o organiza\u021bie terorist\u0103 anarhista
\nintitulata Narodnaya Volya.<\/p>\n

1905: s-a n\u0103scut Radu Gyr, poet, dramaturg \u0219i eseist
\nrom\u00e2n<\/b><\/p>\n

Poet, gazetar, doctor \u00een litere, Radu Demetrescu Gyr s-a
\nn\u0103scut \u00een anul 1905 la C\u00e2mpulung Muscel.<\/p>\n

\u00cen 1945, regimul comunist l-a \u00eencadrat \u00een \u201elotul ziari\u015ftilor
\ncre\u015ftini\u201d, al\u0103turi de Nichifor Crainic \u015fi Pamfil \u015eeicaru. Justi\u0163ia l-a
\ncondamnat la 12 ani de deten\u0163ie politic\u0103. A revenit acas\u0103 \u00een 1956. Comuni\u015ftii
\nl-au\u00a0 arestat din nou \u015fi l-au condamnat la moarte pentru poezia-manifest
\n\u201dRidic\u0103-te, Gheorghe, ridic\u0103-te, Ioane!\u201d, considerat\u0103 de autorit\u0103\u0163i drept
\nmijloc de instigare la lupt\u0103 \u00eempotriva regimului comunist.<\/p>\n

\"Radu<\/picture>\n

Radu Gyr FOTO: arhiv\u0103<\/p>\n<\/div>\n

Pentru versurile din \u201eRidic\u0103-te, Gheorghe, ridic\u0103-te,
\nIoane!”, Radu Gyr a primit, ini\u0163ial, pedeapsa cu moartea. Poetul a f\u0103cut
\nrecurs \u00een aprilie 1959, dar cererea a fost respins\u0103. Comuni\u015ftii i-au comutat
\nsentin\u0163a la 25 de ani de munc\u0103 silnic\u0103. Radu Gyr a efectuat, \u00een final, \u015fase ani
\nde deten\u0163ie. A fost eliberat din \u00eenchisoare la amnistia general\u0103 din 1964. A
\nmurit la Bucure\u015fti, pe 29 aprilie 1975.<\/p>\n

1931: <\/b>S-a
\nn\u0103scut Mihail Gorbaciov, lider sovietic, secretar general al Partidului
\nComunist, laureat cu\u00a0premiul
\nNobel pentru Pace\u00a0in 1990.<\/b><\/p>\n

Mihail Sergheevici Gorbaciov\u00a0(n\u0103scut pe 2 martie 1931),
\nconduc\u0103torul Uniunii Sovietice din 1985 p\u00e2n\u0103 \u00een 1991. \u00cencerc\u0103rile sale de
\nreform\u0103 au dus la \u00eencheierea r\u0103zboiului rece, la \u00eencetarea monopolului politic
\nal Partidului Comunist al Uniunii Sovietice \u0219i la pr\u0103bu\u0219irea Uniunii Sovietice.<\/p>\n

A primit\u00a0Premiul Nobel pentru Pace<\/i>\u00a0\u00een 1990.
\nGorbaciov s-a aflat in fruntea URSS in perioada 1985-1991, fiind artizanul
\nprogramului \u201ePerestroika\u201d.\u00a0Prin politica internationala dusa, in special
\nin ultima parte a mandatului sau de presedinte al Sovietului Suprem
\n(1988-1991), acesta a grabit incheierea Razboiului Rece, dar si inlaturarea de
\nla putere a Partidului Comunist.<\/p>\n

\"Mihail<\/picture>\n

Mihail Gorbaciov FOTO: arhiv\u0103<\/p>\n<\/div>\n

A urmat Institutul Agricol din Stravropol si Universitatea
\nde Stat din Moscova. In 1952 s-a inscris in Partidul Comunist, pana in 1970 el
\nocupand diverse functii politice la nivelul orasului rus Stavropol, inclusiv
\ncea de deputat al Sovietului Suprem.<\/p>\n

La moartea lui Constantin Ustinovici Cernenko, a devenit
\nsecretar general al Comitetului Central. Politica de glasnost, programul sau de
\nreforme economice si sociale, deschiderea aratata Occidentului si tratatele de
\ndezarmare nucleara incheiate cu Statele Unite au schimbat perceptia asupra
\nURSS. S-a retras din via\u021ba politic\u0103 \u00een 24 august 1991, decizia sa provoc\u00e2nd
\ndizolvarea Uniunii Sovietice. A murit pe 30 august 2022.<\/p>\n

1939:<\/b>\u00a0Cardinalul
\nEugenio Pacelli a fost ales Pap\u0103, lu\u00e2nd numele de Pius al XII-lea<\/b><\/p>\n

Pius al XII-lea ( Maria Giuseppe Giovanni Eugenio Pacelli \u2013
\nn. 2 martie 1876 \u2013 d. 9 octombrie 1958) , a fost pap\u0103 al Bisericii Catolice
\n\u00eentre anii 1939 \u2013 1958.<\/p>\n

I s-a repro\u0219at c\u0103 nu a denun\u021bat public holocaustul evreilor,
\ndar dac\u0103 ar fi condamnat regimul nazist, Hitler ar fi \u00eente\u021bit prigoana \u0219i
\nasupra celorlal\u021bi evrei (\u00een Roma din 8.000 de evrei au fost deporta\u021bi circa
\n1.000).<\/p>\n

Exista \u0219i un plan de a-l r\u0103pi pe papa \u0219i de-al pune sub
\n\u201eprotectia\u201d Reichului, \u00een cazul \u00een care ar fi condamnat holocaustul, cu planul
\nar fi fost \u00eens\u0103rcinat generalul SS Karl Wolff, \u0219eful SS din Italia.<\/p>\n

In timpul Razboiului Rece, Stalin a r\u0103spuns dorin\u021bei papei
\nPius al XII-lea, ca Sf\u00e2ntul Scaun s\u0103 participe la tratativele de pace, cu
\ncelebra \u00eentrebare retoric\u0103 \u201eDar c\u00e2te divizii are papa?<\/i>\u201d \u00cen 1953, la
\nmoartea lui Stalin, papa Pius al XII-lea a spus \u201eAcum va vedea c\u00e2te divizii
\navem<\/i>\u201d.<\/p>\n

1941:<\/b>\u00a0 Generalul
\nIon Antonescu organizeaz\u0103 un plebiscit dup\u0103 rebeliunea legionar\u0103 <\/b><\/p>\n

\u00a0La 27 ianuarie 1941,
\ngeneralul Antonescu a constituit un nou guvern de militari \u015fi tehnicieni.
\nVicepre\u015fedinte al Consiliului de mini\u015ftri a fost numit Mihai Antonescu,
\nprieten, dar nu rud\u0103 cu generalul.<\/p>\n

La 14 februarie 1941, statul na\u0163ional-legionar a fost
\ndesfiin\u0163at. \u00cen continuare, Antonescu nu a permis amestecarea regelui \u00een
\ntreburile statului.<\/p>\n

La Palatul Regal a fost creat\u0103 o adev\u0103rat\u0103 re\u0163ea de
\ninformatori, iar personalul era obligat s\u0103 raporteze conduc\u0103torului statului
\norice \u201eac\u0163iuni suspecte\u201d, convorbirile telefonice fiind interceptate \u015fi
\nimprimate.<\/p>\n

\"Mare\u0219alul<\/picture>\n

Mare\u0219alul Ion Antonescu FOTO: Arhiv\u0103<\/p>\n<\/div>\n

\u00cen ziua de 2 martie 1941, Antonescu a organizat un
\nplebiscit, \u201elipsit de libertate \u015fi sinceritate<\/i>\u201d \u00een opinia lui Iuliu
\nManiu, pentru a ob\u0163ine aprobarea politicii promovate de el, ceea ce a legitimat
\ninstaurarea dictaturii militare.<\/p>\n

R\u0103spunz\u00e2nd la memoriile adresate de Maniu \u015fi Br\u0103tianu,
\ngeneralul afirma: \u201eDac\u0103 dumneavoastr\u0103 crede\u0163i c\u0103 \u00een \u00eemprejur\u0103rile actuale se
\npoate face o alt\u0103 politic\u0103, sunt gata s\u0103 v\u0103 cedez locul, pentru a v\u0103 da putin\u0163a
\ns\u0103 servi\u0163i mai bine \u0163ara, deci s\u0103 trece\u0163i de la critic\u0103 la ac\u0163iune<\/i>\u201d.<\/p>\n

Nimeni nu a dorit s\u0103-\u015fi asume o asemenea r\u0103spundere \u00een acel
\ncontext istoric. La 10 mai 1941, Ziua Na\u0163ional\u0103 a Rom\u00e2niei, prin decret semnat
\nde Ion Antonescu, regele Mihai a fost \u00een\u0103l\u0163at la gradul de mare\u015fal, bastonul
\nfiindu-i \u00eenm\u00e2nat de conduc\u0103torul statului<\/p>\n

1962: s-a n\u0103scut muzicianul american Jon Bon Jovi<\/b><\/p>\n

Jon Bon Jovi (John Francis Bongiovi Jr.) – c\u00e2nt\u0103re\u0163,
\ncompozitor, instrumentist, membru fondator al trupei Bon Jovi – s-a n\u0103scut la 2
\nmartie 1962, \u00een New Jersey, iar copil\u0103ria \u015fi-a petrecut-o \u00een Sayreville.<\/p>\n

Din adolescen\u0163\u0103 i-a admirat pe Bruce Springsteen \u015fi Asbury
\nJukes, vis\u00e2nd s\u0103 ajung\u0103 un rock star. A \u00eenceput s\u0103 c\u00e2nte \u00een cluburi de la 16
\nani, apoi l-a \u00eent\u00e2lnit pe claviaturistul David Bryan \u015fi cei doi au \u00eenfiin\u0163at
\nforma\u0163ia Atlantic City Expressway. \u00cen acela\u015fi timp, el c\u00e2nta cu trupe ca The
\nRest, The Lechers \u015fi John Bongiovi and the Wild Ones.<\/p>\n

La 10 iulie 2011, Bon Jovi a concertat \u00een Pia\u0163a Constitu\u0163iei
\ndin Bucure\u015fti. \u00cen 2017, trupa a fost introdus\u0103 \u00een Rock and Roll Hall of Fame.<\/p>\n

\"Jon<\/picture>\n

Jon Bon Jovi FOTO: Adev\u0103rul<\/p>\n<\/div>\n

\u00cen 2019, Bon Jovi a lansat single-ul „Unbroken”,
\nurmat de single-ul „Limitless” \u00een februarie 2020, iar \u00een octombrie
\n2020 a ap\u0103rut \u015fi albumul „Limitless”, noteaz\u0103 site-ul
\nhttps:\/\/www.biography.com\/.<\/p>\n

Jon Bon Jovi a avut succes nu doar ca muzician, ci \u015fi ca
\nactor. Prima pelicul\u0103 \u00een care a ap\u0103rut a fost „Moonlight And
\nValentino”, \u00een 1995, c\u00e2nd a primit premiul pentru debut din partea
\nClubului The Motion Picture. Au urmat apoi diverse roluri \u00een filme precum
\n„The Leading Man”, „Homegrown”, „No Looking Back”,
\n„Row Your Boat”, „U-571” \u015fi „Cry Wolf” (2005). A
\nob\u0163inut \u015fi numeroase premii, printre care 25 de Premii Emmy \u015fi dou\u0103 Globuri de
\nAur, conform site-ului https:\/\/m.cinemagia.ro\/.<\/p>\n

1966: s-a n\u0103scut actri\u0163a de teatru \u0219i film Emilia Popescu<\/b><\/p>\n

Actri\u0163a Emila Popescu a mo\u015ftenit talentul artistic de la
\np\u0103rin\u0163ii s\u0103i. Tat\u0103l a fost actor la Operet\u0103, iar mama a fost balerin\u0103 \u015fi
\ncoregraf. Emilia s-a n\u0103scut la 2 martie 1966. A urmat Liceul ”Ion Creang\u0103” \u015fi
\n\u015ecoala de muzic\u0103 (pian), continu\u00e2nd, astfel, tradi\u0163ia artistic\u0103 a familiei.<\/a><\/p>\n

Artista a realizat roluri importante nu doar \u00een teatru, ci
\n\u015fi \u00een cinematografie. Din filmografia ei amintim: ”Morome\u0163ii” (1985), ”\u00cen
\nfiecare zi mi-e dor de tine” (1988), ”Liliacul \u00eenflore\u015fte a doua oar\u0103”
\n(1989), ”Divor\u0163 din dragoste” (1992), „O var\u0103 de neuitat” (1994).<\/p>\n

\"Emilia<\/picture>\n

Emilia Popescu<\/p>\n<\/div>\n

Totodat\u0103, a jucat \u00een numeroase seriale, spectacole de teatru
\n\u015fi de divertisment la televiziune – „Va fi c\u00e2ndva un Oscar” (1992),
\n„Cum v\u0103 place?” (1992), „Transfer de personalitate” (1996),
\n„Cump\u0103r dog arlechin” (1997), „Agen\u0163ia matrimonial\u0103”
\n(2005), „Ai no\u015ftri” (2017). A fost c\u00e2\u0163iva ani \u00een juriul emisiunii de
\ndivertisment de televiziune ”Dansez pentru tine”.<\/p>\n

1989: Liviu Cornel Babe\u015f \u015fi-a dat foc pe p\u00e2rtia de schi
\n\u201eBradul\u201d din Poiana Bra\u015fov<\/b><\/p>\n

N\u0103scut \u00een 1942, Liviu Corneliu Babe\u015f era electrician la
\nTrustul de Prefabricate din Bra\u015fov, iar \u00een timpul liber era artist plastic
\namator, fiind \u015fi membru al Asocia\u0163iei Arti\u015ftilor Plastici din Bra\u015fov.<\/p>\n

El s-a autoincendiat \u00een timp ce cobora pe p\u00e2rtia
\n„Bradul” din Poiana Bra\u015fov purt\u00e2nd \u00een m\u00e2n\u0103 o pancart\u0103 pe care era
\nscris un mesaj de protest – „Stop murder! Auschwitz = Bra\u015fov”.<\/p>\n

A murit dup\u0103 c\u00e2teva ore, la Spitalul Jude\u0163ean din Bra\u015fov.
\nInforma\u0163ia despre cele \u00eent\u00e2mplate la 2 martie 1989 a ap\u0103rut atunci \u00een
\npublica\u0163ii de peste hotare \u015fi a fost difuzat\u0103 la postul de radio \u201eEuropa Liber\u0103\u201c,
\naceasta fiind adus\u0103 la cuno\u015ftin\u0163a presei de turi\u015ftii str\u0103ini care se aflau \u00een
\nacea zi pe p\u00e2rtia „Bradul”.<\/p>\n

\"Liviu<\/picture>\n

Liviu Cornel Babe\u015f FOTO: Adev\u0103rul<\/p>\n<\/div>\n

Liviu Corneliu Babe\u015f a fost declarat erou-martir \u00een baza
\nLegii nr.93 din 3 iunie 1997. \u00cen memoria lui, \u00een 2007, a fost dezvelit un
\nmonument \u00een curtea Bisericii „Sf. Ioan Botez\u0103torul” din Poiana
\nBra\u015fov, iar o strad\u0103 din municipiul Bra\u015fov \u00eei poart\u0103 numele.\u00a0\u00a0<\/a><\/p>\n

\u00centr-un interviu acordat de so\u0163ia, sa, Etelka Babe\u015f, pentru
\narhiva de Istorie Oral\u0103 a Memorialului Sighet, aceasta povestea:\u00a0\u201e\u015ei
\nc\u00e2nd m-am dus acolo la spital, mi-au spus de fapt ce s-a \u00eent\u00e2mplat, c\u0103 \u015fi-a dat
\nfoc. Mi-au dat un calmant, pe feti\u0163\u0103 nu au l\u0103sat-o s\u0103 stea acolo, i-au zis s\u0103
\nstea pe hol. Mie mi-au dat un calmant, mi-au dat \u00eenapoi verigheta t\u0103iat\u0103,
\nportofelul \u00een care mai avea 100 de lei. …C\u00e2nd am ajuns eu, au zis c\u0103 nu mai
\ntr\u0103ie\u015fte. \u015ei am vrut s\u0103 m\u0103 duc s\u0103-l v\u0103d\u2026 Un doctor mi-a zis c\u0103 deja este cu
\nfratele lui acolo\u2026 \u015fi c\u0103 a murit \u015fi, dac\u0103 noi am avut o familie frumoas\u0103 \u015fi am
\n\u0163inut la el, el \u00eemi recomand\u0103 \u2013 deci a fost o recomandare prieteneasc\u0103 \u2013 s\u0103
\nr\u0103m\u00e2n cu ultima imagine\u2026 Fratele s-a ocupat \u015fi \u015ftiu c\u0103 \u015fi el a fost \u015focat, ani
\nde zile a fost \u015focat… Eu trebuia s\u0103 merg mai departe, aveam datoria de a
\ncre\u015fte pe fat\u0103 \u015fi mi-era fric\u0103 s\u0103 nu \u00eennebunesc\u201c<\/i>, a povestit Etelka Babe\u015f.<\/p>\n

A fost declarat erou na\u0163ional \u00een 2007.<\/p>\n

1992: <\/b>Pre\u0219edintele
\nRepublicii Moldova Mircea Snegur a autorizat o interven\u021bie militar\u0103 pe malul st\u00e2ng
\nal Nistrului<\/b><\/p>\n

La 2 martie 1992, dup\u0103 ce\u00a0Republica Moldova<\/i>\u00a0a
\nprimit statul de membru al ONU, Pre\u0219edintele Mircea Snegur a autorizat o
\ninterven\u021bie militar\u0103 \u00eempotriva elementeleor criminale de pe malul st\u00eeng al
\nNistrului.<\/p>\n

Ulterior ziua de 2 martie este consemnat\u0103 drept Ziua
\nmemoriei \u2013 zi de comemorare a celor c\u0103zu\u0163i \u00een cadrul R\u0103zboiului de pe Nistru
\n(1990-1992) pentru ap\u0103rarea independen\u0163ei \u015fi a integrit\u0103\u0163ii teritoriale a
\nRepublicii Moldova.<\/p>\n

\"Mircea<\/picture>\n

Mircea Snegur, fost pre\u0219edinte Republica Moldova<\/p>\n<\/div>\n

R\u0103boiul de la Nistru<\/i>, provocat \u0219i sus\u021binut pe toate
\nc\u0103ile de Rusia nu a \u00eenceput nicidecum pe 2 martie 1992! \u00cen acea zi Dub\u0103sariul
\nnimerise \u00eentre dou\u0103 focuri deja pentru a patra oar\u0103.\u00a0R\u0103zboiul
\nTransnistrian<\/i>\u00a0\u00eencepe \u00een realitate la 1-2 noiembrie 1990 cu ciocniri pe
\npodul de la Dub\u0103sari, c\u00e2nd au murit primii poli\u021bi\u0219ti \u0219i cet\u0103\u021beni din Dub\u0103sari.<\/p>\n

\u00cen acea zi, for\u021bele nostalgice dup\u0103 imperiul sovietic au
\n\u00eenceput conflictul armat, care a degenerat \u00eentr-un r\u0103zboi nedeclarat al Rusiei
\n\u00eempotriva t\u00e2n\u0103rului stat\u00a0Republica Moldova<\/i>.<\/p>\n<\/p><\/div>\n

Read More<\/a><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Data de 2 martie mai este cunoscut\u0103 ca fiind ziua c\u00e2nd s-a n\u0103scut fostul lider sovietic Mihail Gorbaciov, c\u00e2nd s-a n\u0103scut poetul rom\u00e2n Radu Gyr […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":2499,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_monsterinsights_skip_tracking":false,"_monsterinsights_sitenote_active":false,"_monsterinsights_sitenote_note":"","_monsterinsights_sitenote_category":0,"footnotes":""},"categories":[6],"tags":[],"class_list":["post-2498","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-popular"],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/2498","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=2498"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/2498\/revisions"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media\/2499"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=2498"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=2498"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=2498"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}