{"id":2334,"date":"2025-02-24T03:24:14","date_gmt":"2025-02-24T03:24:14","guid":{"rendered":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/2025\/02\/24\/24-februarie-70-de-ani-de-la-nasterea-lui-steve-jobs-cel-care-a-schimbat-lumea-tehnologiei\/"},"modified":"2025-02-24T03:24:14","modified_gmt":"2025-02-24T03:24:14","slug":"24-februarie-70-de-ani-de-la-nasterea-lui-steve-jobs-cel-care-a-schimbat-lumea-tehnologiei","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/2025\/02\/24\/24-februarie-70-de-ani-de-la-nasterea-lui-steve-jobs-cel-care-a-schimbat-lumea-tehnologiei\/","title":{"rendered":"24 februarie: 70 de ani de la na\u0219terea lui Steve Jobs, cel care a schimbat lumea tehnologiei"},"content":{"rendered":"<div>\n<p>\u00cen data de 24 februarie, rom\u00e2nii s\u0103rb\u0103toresc ziua de Dragobete. \u00cen aceea\u0219i zi, \u00een 2012, s-a intrat \u00een Cartea Recordurilor cu cea mai lung\u0103 scrisoare de dragoste. Se \u00eemplinesc \u0219i 38 de ani de la c\u00e2\u0219tigarea Supercupei Europei de c\u0103tre Steaua.<\/p>\n<div><picture loading=\"eager\" width=\"1400\" height=\"735\" alt=\" Steve Jobs a f\u0103cut tehnologia accesibil\u0103 FOTO: arhiv\u0103\"><source type=\"image\/webp\"  media=\"(min-width: 1400px)\"><source type=\"image\/webp\"  media=\"(min-width: 1000px)\"><source type=\"image\/webp\"  media=\"(min-width: 700px)\"><source type=\"image\/jpeg\"  media=\"(min-width: 1400px)\"><source type=\"image\/jpeg\"  media=\"(min-width: 1000px)\"><source type=\"image\/jpeg\"  media=\"(min-width: 700px)\"><img fetchpriority=\"high\" decoding=\"async\" src=\"https:\/\/cdn.adh.reperio.news\/image-2\/2f3d3ab8-df5f-4577-8ed5-842d0dc98401\/index.jpeg?p=a%3D1%26co%3D1.05%26w%3D700%26h%3D735%26r%3Dcontain%26f%3Dwebp\" alt=\" Steve Jobs a f\u0103cut tehnologia accesibil\u0103 FOTO: arhiv\u0103\" width=\"1400\" height=\"735\" loading=\"eager\"><\/picture>\n<p> Steve Jobs a f\u0103cut tehnologia accesibil\u0103 FOTO: arhiv\u0103<\/p>\n<\/div>\n<h2>\n1663: S-a n\u0103scut Thomas Newcomen, inventatorul englez al primului<br \/>\nmotor cu aburi pentru pomparea apei<\/h2>\n<p><b><br \/>\n<\/b>S-a<br \/>\nn\u0103scut \u00een Dartmouth, Anglia, \u0219i a devenit cunoscut pentru contribu\u021bia sa major\u0103 \u00een domeniul<br \/>\ningineriei \u0219i pentru inventarea primului motor termic, motorul cu<br \/>\naburi Newcomen.<\/p>\n<div><picture loading=\"lazy\" width=\"1400\" height=\"750\" alt=\"Thomas Newcomen Foto: Interesting Engineering\"><source type=\"image\/webp\"  media=\"(min-width: 1400px)\"><source type=\"image\/webp\"  media=\"(min-width: 1000px)\"><source type=\"image\/webp\"  media=\"(min-width: 700px)\"><source type=\"image\/png\"  media=\"(min-width: 1400px)\"><source type=\"image\/png\"  media=\"(min-width: 1000px)\"><source type=\"image\/png\"  media=\"(min-width: 700px)\"><img decoding=\"async\" src=\"https:\/\/cdn.adh.reperio.news\/image-4\/4717afcb-80b5-4ec2-90ab-184c31a5ab4c\/index.png?p=a%3D1%26co%3D1.05%26w%3D700%26h%3D750%26r%3Dcontain%26f%3Dwebp\" alt=\"Thomas Newcomen Foto: Interesting Engineering\" width=\"1400\" height=\"750\" loading=\"lazy\"><\/picture>\n<p>Thomas Newcomen Foto: Interesting Engineering<\/p>\n<\/div>\n<p>\nInventatorul \u0219i inginerul Thomas Newcomen a creat sistemul<br \/>\nrevolu\u021bionar de pompare a apelor din mine, un instrument esen\u021bial<br \/>\npentru industria minier\u0103 a vremii. Primul motor cu abur Newcomen a<br \/>\nfost construit \u00een 1712, la Coneygree Coal Works din Staffordshire,<br \/>\nAnglia, marc\u00e2nd \u00eenceputul unei noi ere \u00een inginerie \u0219i<br \/>\ntehnologie.<\/p>\n<p>\n\u00cen anul 1705, Newcomen, \u00een colaborare cu instalatorul John Colley,<br \/>\na realizat prima ma\u0219in\u0103 cu abur. Aceast\u0103 inven\u021bie a fost folosit\u0103<br \/>\n\u00een minele de huil\u0103, \u00eens\u0103 consuma mult c\u0103rbune \u0219i avea un<br \/>\nrandament sc\u0103zut. Din cauza patentului de\u021binut de Thomas Savery<br \/>\npentru o inven\u021bie similar\u0103, Newcomen a fost nevoit s\u0103 intre<br \/>\n\u00eentr-un parteneriat cu acesta.<\/p>\n<p>\nCu toate acestea, impactul motorului cu abur Newcomen a fost imens \u00een<br \/>\nindustria minier\u0103 \u0219i \u00een dezvoltarea tehnologic\u0103 a epocii. A fost<br \/>\nutilizat pe scar\u0103 larg\u0103 \u00een Marea Britanie \u0219i peste hotare,<br \/>\ncontribuind semnificativ la cre\u0219terea eficien\u021bei \u0219i<br \/>\nproductivit\u0103\u021bii \u00een extrac\u021bia minier\u0103.<\/p>\n<p>\n\u00cen cele din urm\u0103, motorul Newcomen a fost \u00eenlocuit, \u00een anul 1769,<br \/>\nde modelul dezvoltat de James Watt, care a inventat o camer\u0103 de<br \/>\ncondensare a aburului separat\u0103, \u00eembun\u0103t\u0103\u021bind semnificativ<br \/>\neficien\u021ba \u0219i performan\u021ba motoarelor cu abur.<\/p>\n<div data-props=\"%7B%22data%22%3A%7B%22caption%22%3A%22%22%2C%22embed%22%3A%22https%3A%2F%2Fwww.youtube.com%2Fembed%2FGMgP-4O99qU%22%2C%22height%22%3A320%2C%22service%22%3A%22youtube%22%2C%22source%22%3A%22https%3A%2F%2Fwww.youtube.com%2Fwatch%3Fv%3DGMgP-4O99qU%22%2C%22width%22%3A580%7D%2C%22id%22%3A%22Ex10L6T7gp%22%2C%22type%22%3A%22embed%22%2C%22lines%22%3A10%2C%22linesAbove%22%3A64%2C%22index%22%3A9%2C%22paragraphsAbove%22%3A6%2C%22percentage%22%3A0.12524461839530332%2C%22linesBellow%22%3A447%7D\" data-context=\"%7B%22parentBlockColumnCount%22%3A%7B%22value%22%3A0%2C%22type%22%3A%22store%2Freadable%22%7D%2C%22parentBlockBackgroundColor%22%3A%7B%22type%22%3A%22store%2Freadable%22%7D%7D\" data-component=\"EditorEmbedViewDefault\">\n<p><iframe src=\"https:\/\/www.youtube.com\/embed\/GMgP-4O99qU\" width=\"580\" allowfullscreen title=\"embed media\" loading=\"lazy\"><\/iframe><\/p>\n<\/div>\n<p>\nThomas Newcomen s-a stins din via\u021b\u0103 la v\u00e2rsta de 66 de ani, pe 5<br \/>\naugust 1729, la Londra.\n<\/p>\n<h2>1870 &#8211; Inaugurarea oficial\u0103 a Monet\u0103riei Statului<\/h2>\n<p>\u00cen prezen\u0163a domnitorului Carol I, a prim-ministrului Alexandru Golescu \u015fi a ministrului de Finan\u0163e Ion C. Br\u0103tianu, la 24 februarie 1870, s-a inaugurat Monet\u0103ria Statului, \u00eentr-un sediu special amenajat pe \u015eoseaua Kisselef. Primele emisiuni au fost monedele de aur (20 de lei) \u015fi de argint (1 leu) cu efigia domnitorului Carol I (1866-1914).<\/p>\n<p>P\u00e2n\u0103 la sf\u00e2r\u015fitul anului, aici se bat 5.000 de piese din aur de 20 lei \u015fi 400.000 de piese din argint de 1 leu, cu efigia domnitorului pe avers. Moneda de 1 leu din 1870 este prima moned\u0103 rom\u00e2neasc\u0103 pe care apare denumirea de 1 leu. Interpretat ca o \u00eencercare de afirmare a suveranit\u0103\u0163ii Rom\u00e2niei, acest fapt atrage protestele \u00cenaltei Por\u0163i, iar monet\u0103ria este nevoit\u0103 s\u0103 opreasc\u0103 produc\u0163ia monetar\u0103. Monedele din argint prev\u0103zute \u00een legea monetar\u0103 au fost executate \u00een Belgia. Portretul domnitorului nu mai apare pe niciuna dintre ele.<\/p>\n<p>Activitatea monet\u0103riei se pare, totu\u015fi, c\u0103 a continuat \u015fi dup\u0103 1870, pentru c\u0103, \u00een 1871, se men\u0163ioneaz\u0103 o medalie b\u0103tut\u0103 aici, medalie dedicat\u0103 anivers\u0103rii a 400 de ani de la ctitorirea m\u00e2n\u0103stirii Putna.<\/p>\n<h2>\n1884: S-a n\u0103scut medicul Nicolae Gh. Lupu<\/h2>\n<p>\nS-a n\u0103scut \u00een localitatea Arsura, jud. Vaslui, potrivit lucr\u0103rii<br \/>\n\u201eMembrii Academiei Rom\u00e2ne\/1866-2003\u201d (Ed. Enciclopedic\u0103\/Ed.<br \/>\nAcademiei Rom\u00e2ne, 2003). A efectuat studiile liceale la Ia\u015fi \u015fi<br \/>\nmedicale la Bucure\u015fti. \u00cen 1912 \u015fi-a sus\u0163inut teza de doctorat<br \/>\nintitulat\u0103 \u201eCercet\u0103ri asupra ac\u0163iunii bacteriale \u015fi antitoxice<br \/>\n119 120 apiocianazei\u201d.<\/p>\n<div><picture loading=\"lazy\" width=\"1400\" height=\"750\" alt=\"Medicul Nicolae Gh. Lupu Foto: Wikipedia\"><source type=\"image\/webp\"  media=\"(min-width: 1400px)\"><source type=\"image\/webp\"  media=\"(min-width: 1000px)\"><source type=\"image\/webp\"  media=\"(min-width: 700px)\"><source type=\"image\/jpeg\"  media=\"(min-width: 1400px)\"><source type=\"image\/jpeg\"  media=\"(min-width: 1000px)\"><source type=\"image\/jpeg\"  media=\"(min-width: 700px)\"><img decoding=\"async\" src=\"https:\/\/cdn.adh.reperio.news\/image-1\/11cdcf23-c215-45f3-a2df-794e3221b98c\/index.jpeg?p=a%3D1%26co%3D1.05%26w%3D700%26h%3D750%26r%3Dcontain%26f%3Dwebp\" alt=\"Medicul Nicolae Gh. Lupu Foto: Wikipedia\" width=\"1400\" height=\"750\" loading=\"lazy\"><\/picture>\n<p>Medicul Nicolae Gh. Lupu Foto: Wikipedia<\/p>\n<\/div>\n<p>\n\u015ei-a continuat specializarea la Berlin, Berna \u015fi Paris. \u00centre 1915-1916 a lucrat ca asistent la Institutul Anatomo-Patologic din Berna.<br \/>\nOdat\u0103 cu declan\u015farea \u201eR\u0103zboiului de Re\u00eentregire Na\u0163ional\u0103\u201d (1916-1918) a revenit \u00een \u0163ar\u0103 pentru a participa, \u00een calitate de<br \/>\n\u015fef al laboratorului volant din cadrul Spitalului 2 contagio\u015fi, la<br \/>\nmarile campanii antiepidemice, cu deosebire la combaterea tifosului<br \/>\nexantematic. A fost profesor de anatomie patologic\u0103 (1931-1935) \u015fi apoi de<br \/>\nclinic\u0103 medical\u0103 (1935-1965) la Facultatea de Medicin\u0103 din<br \/>\nBucure\u015fti, unde a fost \u0219i rector \u00eentre 1948 \u015fi 1953.\n<\/p>\n<p>\nA pus bazele Institutului de Terapeutic\u0103 (1948-1966) \u015fi a de\u0163inut<br \/>\nfunc\u0163ia de efor al spitalelor civile din Bucure\u015fti (1946-1948).<br \/>\nMedic igienist \u015fi anatomopatolog, a militat \u00een favoarea unei<br \/>\nmedicini interne sintetice a organismului global \u015fi a individului<br \/>\n\u00eencadrat \u00een mediul s\u0103u de via\u0163\u0103. \u00cen institutul din cadrul Spitalului \u201eColentina\u201d a amenajat<br \/>\nlaboratoare at\u00e2t pentru preg\u0103tirea studen\u0163ilor, c\u00e2t \u015fi pentru<br \/>\ncercet\u0103ri \u015ftiin\u0163ifice complexe.<\/p>\n<p>Printre lucr\u0103rile sale se num\u0103r\u0103<br \/>\n\u201eSifilis secundar, pseudo-reumatism sifi litic\u201d (1913),<br \/>\n\u201eContribu\u0163iuni asupra patogeniei icterilor\u201d (1925), \u201eClasifi<br \/>\ncarea nefritelor\u201d (1925), \u201eTratamentul litiazei biliare\u201d<br \/>\n(1925), \u201ePneumoconiozele neprofesionale\u201d (1955), \u201eSclerozele<br \/>\npulmonare\u201d (1960).\n<\/p>\n<p>\nLucrarea \u201eHematologie clinic\u0103\u201d (1935) i-a adus recunoa\u015fterea de<br \/>\ncreator al \u015fcolii rom\u00e2ne\u015fti de hematologie. A fost membru titular activ<br \/>\nal Academiei Rom\u00e2ne (12 aug. 1948), membru asociat al Academiei de<br \/>\nMedicin\u0103 din Bucure\u015fti \u015fi membru al Societ\u0103\u0163ii Interna\u0163ionale<br \/>\nde Medicin\u0103 Intern\u0103. A murit pe 30 aprilie 1966, \u00een Bucure\u015fti.\n<\/p>\n<h2>1929 \u2013 S-a n\u0103scut actri\u021ba rom\u00e2n\u0103 de teatru \u0219i film Marga Barbu<\/h2>\n<p><a href=\"https:\/\/adevarul.ro\/showbiz\/film\/drama-actritei-marga-barbu-amazoana-filmului-2245064.html\">Marga Barbu<\/a> s-a n\u0103scut pe 24 februarie 1929 \u00een Ocna \u0218ugatag, Maramure\u0219. S-a mutat \u00eempreun\u0103 cu familia \u00een Bucure\u0219ti dup\u0103 \u00eemplinirea v\u00e2rstei de 14 ani. Prima ei mare dragoste a fost dansul \u0219i ar fi f\u0103cut orice ca s\u0103-\u0219i urmeze mama, balerin\u0103 la Viena. A fost angajata Operei Rom\u00e2ne, dar la vizita medical\u0103 s-a descoperit c\u0103 are o afec\u021biune cardiac\u0103, fapt care a f\u0103cut-o s\u0103 renun\u021be la ideea unei cariere de dans. Urm\u00e2nd diferite cursuri de actorie, dans \u0219i filozofie, alege \u00een final actoria.<\/p>\n<div><picture loading=\"lazy\" width=\"1400\" height=\"750\" alt=\"Actri\u021ba Marga Barbu Foto: Arhiv\u0103\"><source type=\"image\/webp\"  media=\"(min-width: 1400px)\"><source type=\"image\/webp\"  media=\"(min-width: 1000px)\"><source type=\"image\/webp\"  media=\"(min-width: 700px)\"><source type=\"image\/jpeg\"  media=\"(min-width: 1400px)\"><source type=\"image\/jpeg\"  media=\"(min-width: 1000px)\"><source type=\"image\/jpeg\"  media=\"(min-width: 700px)\"><img decoding=\"async\" src=\"https:\/\/cdn.adh.reperio.news\/image-5\/55a6c98f-f7dd-4668-be6c-34ad98641e9e\/index.jpeg?p=a%3D1%26co%3D1.05%26w%3D700%26h%3D750%26r%3Dcontain%26f%3Dwebp\" alt=\"Actri\u021ba Marga Barbu Foto: Arhiv\u0103\" width=\"1400\" height=\"750\" loading=\"lazy\"><\/picture>\n<p>Actri\u021ba Marga Barbu Foto: Arhiv\u0103<\/p>\n<\/div>\n<p>A absolvit\u00a0Institutul de teatru din Bucure\u0219ti\u00a0\u00een 1950. A debutat \u00een cinematografie \u00een 1953 (\u201e<i>Nepo\u021bii gornistului<\/i>\u201d, \u00een regia lui Dinu Negreanu), fiind cunoscut\u0103, \u00een special, pentru rolurile Ani\u021ba din seria \u201eHaiducilor\u201d \u0219i Agatha Sl\u0103tineanu din seria \u201eM\u0103rgelatu\u201d, dar \u0219i pentru rolul de compozi\u021bie din \u201eDomni\u0219oara Aurica\u201d, pentru care a fost distins\u0103 cu Premiul ACIN. Ultimul film \u00een care a ap\u0103rut a fost \u201eLacrima cerului\u201d (1989).<\/p>\n<p>A reprezentat cinematografia rom\u00e2neasc\u0103 la numeroase festivaluri \u0219i evenimente interna\u021bionale: Festivalul de film de la San Sebastian (1966), Festivalul de film de la Karlovy Vary (1966), Festivalul de film de la Moscova (1969), Festivalul de film de la Sarajevo (1969), Zilele filmului \u00een R.F. Germania (august 1968), Zilele filmului rom\u00e2nesc \u00een U.R.S.S. (1965), Zilele filmului rom\u00e2nesc la Roma (1967).<\/p>\n<div data-props=\"%7B%22data%22%3A%7B%22caption%22%3A%22%22%2C%22embed%22%3A%22https%3A%2F%2Fwww.youtube.com%2Fembed%2FyPxL03VnsD8%22%2C%22height%22%3A320%2C%22service%22%3A%22youtube%22%2C%22source%22%3A%22https%3A%2F%2Fwww.youtube.com%2Fwatch%3Fv%3DyPxL03VnsD8%22%2C%22width%22%3A580%7D%2C%22id%22%3A%22oj_1BunTdw%22%2C%22type%22%3A%22embed%22%2C%22lines%22%3A10%2C%22linesAbove%22%3A190%2C%22index%22%3A27%2C%22paragraphsAbove%22%3A18%2C%22percentage%22%3A0.37181996086105673%2C%22linesBellow%22%3A321%7D\" data-context=\"%7B%22parentBlockColumnCount%22%3A%7B%22value%22%3A0%2C%22type%22%3A%22store%2Freadable%22%7D%2C%22parentBlockBackgroundColor%22%3A%7B%22type%22%3A%22store%2Freadable%22%7D%7D\" data-component=\"EditorEmbedViewDefault\">\n<p><iframe src=\"https:\/\/www.youtube.com\/embed\/yPxL03VnsD8\" width=\"580\" allowfullscreen title=\"embed media\" loading=\"lazy\"><\/iframe><\/p>\n<\/div>\n<p>Pre\u0219edintele\u00a0Ion Iliescu\u00a0a decorat-o pe Marga Barbu \u00een 2004 cu Ordinul Na\u021bional \u201eServiciul Credincios\u201d, \u00een grad de cavaler. Distinc\u021bia i-a fost acordat\u0103 ca \u201e<i>semn de apreciere pentru \u00eendelungata \u0219i fructuoasa activitate artistic\u0103 \u0219i pentru talentul \u0219i d\u0103ruirea puse \u00een slujba artei spectacolului \u0219i a teatrului rom\u00e2nesc<\/i>\u201d.<\/p>\n<p>A murit pe 31 martie 2009, \u00een Bucure\u0219ti.<\/p>\n<h2>\n1939: S-a n\u0103scut Richard Oschanitzky, unul dintre cei<br \/>\nmai cunoscu\u0163i muzicieni de jazz ai Rom\u00e2niei<\/h2>\n<p>Richard Waldemar Oschanitzky s-a n\u0103scut la 24 februarie 1939, la Timi\u015foara, fiind fiul lui<br \/>\nRichard Carol Oschanitzky (1901-1971), compozitor \u015fi dirijor cu<br \/>\n\u00eenalte studii \u00een Austria \u015fi Germania.<\/p>\n<div><picture loading=\"lazy\" width=\"1400\" height=\"750\" alt=\"Richard Waldemar Oschanitzky FOTO Cinemagia\"><source type=\"image\/webp\"  media=\"(min-width: 1400px)\"><source type=\"image\/webp\"  media=\"(min-width: 1000px)\"><source type=\"image\/webp\"  media=\"(min-width: 700px)\"><source type=\"image\/jpeg\"  media=\"(min-width: 1400px)\"><source type=\"image\/jpeg\"  media=\"(min-width: 1000px)\"><source type=\"image\/jpeg\"  media=\"(min-width: 700px)\"><img decoding=\"async\" src=\"https:\/\/cdn.adh.reperio.news\/image-e\/e71542d2-e0cb-49f7-9ecb-da63a0bf788f\/index.jpeg?p=a%3D1%26co%3D1.05%26w%3D700%26h%3D750%26r%3Dcontain%26f%3Dwebp\" alt=\"Richard Waldemar Oschanitzky FOTO Cinemagia\" width=\"1400\" height=\"750\" loading=\"lazy\"><\/picture>\n<p>Richard Waldemar Oschanitzky FOTO Cinemagia<\/p>\n<\/div>\n<p>\nDatorit\u0103 p\u0103rintelui s\u0103u, artistul a beneficiat de timpuriu de o<br \/>\ninstruc\u0163ie muzical\u0103 solid\u0103. \u00centre 1955-1959, a fost studentul<br \/>\nclasei de compozi\u0163ie condus\u0103 de Mihail Jora la Conservatorul din<br \/>\nBucure\u015fti. S-a afirmat \u00eencep\u00e2nd din 1959 \u00een domeniul jazz-ului,<br \/>\nimpresion\u00e2nd muzicienii \u015fi publicul prin talentul, ingeniozitatea<br \/>\nimproviza\u0163iilor \u015fi tehnica pianistic\u0103.\n<\/p>\n<p>\nA scris \u00een varii domenii muzicale: muzic\u0103 de teatru,<br \/>\nvocal-simfonic\u0103, simfonic\u0103, vocal\u0103, peste 30 de coloane sonore<br \/>\ndestinate filmului (a fost membru ACIN), lied, jazz, folk, pop,<br \/>\nmuzic\u0103 u\u015foar\u0103, men\u0163ioneaz\u0103 sursa citat\u0103.<\/p>\n<div data-props=\"%7B%22data%22%3A%7B%22caption%22%3A%22%22%2C%22embed%22%3A%22https%3A%2F%2Fwww.youtube.com%2Fembed%2FOYsiO4ZLnKE%22%2C%22height%22%3A320%2C%22service%22%3A%22youtube%22%2C%22source%22%3A%22https%3A%2F%2Fwww.youtube.com%2Fwatch%3Fv%3DOYsiO4ZLnKE%22%2C%22width%22%3A580%7D%2C%22id%22%3A%22OVFtIZ_Jk3%22%2C%22type%22%3A%22embed%22%2C%22lines%22%3A10%2C%22linesAbove%22%3A237%2C%22index%22%3A35%2C%22paragraphsAbove%22%3A23%2C%22percentage%22%3A0.4637964774951076%2C%22linesBellow%22%3A274%7D\" data-context=\"%7B%22parentBlockColumnCount%22%3A%7B%22value%22%3A0%2C%22type%22%3A%22store%2Freadable%22%7D%2C%22parentBlockBackgroundColor%22%3A%7B%22type%22%3A%22store%2Freadable%22%7D%7D\" data-component=\"EditorEmbedViewDefault\">\n<p><iframe src=\"https:\/\/www.youtube.com\/embed\/OYsiO4ZLnKE\" width=\"580\" allowfullscreen title=\"embed media\" loading=\"lazy\"><\/iframe><\/p>\n<\/div>\n<p>\nPrintre regizorii cu care a colaborat se num\u0103r\u0103 \u015eerban Creang\u0103 \u015fi<br \/>\nSergiu Nicolaescu. A scris partitura pentru muzicalul \u201eNu sunt<br \/>\nTurnul Eiffel\u201d de Ecaterina Oproiu, pentru \u201eComedia Gamelor\u201d<br \/>\nde Andrei Br\u0103deanu &#8211; ambele premiate la concursuri interna\u0163ionale.<br \/>\nEste autorul albumului \u201eDublul concert pentru pian, saxofon tenor,<br \/>\norchestr\u0103 simfonic\u0103 \u015fi bigband\u201d (1971), considerat o capodoper\u0103<br \/>\nla nivel mondial \u00een genul de fuziune jazz simfonic.<\/p>\n<p>A \u00eencetat din via\u0163\u0103 pe 5 aprilie 1979,la v\u00e2rsta de 40 de ani, \u00een Bucure\u015fti.<\/p>\n<p>\u00cen 1999 a<br \/>\ndebutat, la Ia\u015fi, Festivalul Interna\u0163ional de Jazz \u201eRichard<br \/>\nWaldemar Oschanitzky\u201d, la ini\u0163iativa muzicologului Alex Vasiliu.\u00a0<\/p>\n<h2>1955\u00a0\u2013 S-a n\u0103scut Steve Jobs, inventator \u0219i<br \/>\nom de afaceri, cofondator al Apple Inc<\/h2>\n<div><picture loading=\"lazy\" width=\"1400\" height=\"750\" alt=\"steve jobs iphone5 jpg\"><source type=\"image\/webp\"  media=\"(min-width: 1400px)\"><source type=\"image\/webp\"  media=\"(min-width: 1000px)\"><source type=\"image\/webp\"  media=\"(min-width: 700px)\"><source type=\"image\/jpeg\"  media=\"(min-width: 1400px)\"><source type=\"image\/jpeg\"  media=\"(min-width: 1000px)\"><source type=\"image\/jpeg\"  media=\"(min-width: 700px)\"><img decoding=\"async\" src=\"https:\/\/cdn.adh.reperio.news\/image-9\/923b3784-af8b-4ee4-a099-a916e373b962\/index.jpeg?p=a%3D1%26co%3D1.05%26w%3D700%26h%3D750%26r%3Dcontain%26f%3Dwebp\" alt=\"steve jobs iphone5 jpg\" width=\"1400\" height=\"750\" loading=\"lazy\"><\/picture>\n\t\t\t<\/div>\n<p>Steve Jobs s-a n\u0103scut pe 24 februarie 1955, la San<br \/>\nFrancisco, av\u00e2ndu-i ca p\u0103rin\u0163i Joanne Carole Schieble \u015fi<br \/>\nAbdulfattah &#8222;John&#8221; Jandali, imigrant sirian, potrivit unei biografii<br \/>\na cofondatorului Apple, realizat\u0103 de Bloomberg. Jobs declara \u00een 1997 \u00eentr-un<br \/>\narticol din revista New York Times Magazine c\u0103 nu dore\u015fte s\u0103 vorbeasc\u0103 despre<br \/>\np\u0103rin\u0163ii s\u0103i biologici, din motive de intimitate. Steve a fost adoptat de Clara<br \/>\n\u015fi Paul Jobs, care l-au numit Steven Paul Jobs \u015fi l-au crescut \u00een suburbiile<br \/>\ncaliforniene Mountain View \u015fi Los Altos.<\/p>\n<p>Jobs a terminat liceul Homestead din Cupertino \u00een 1972,<br \/>\nal\u0103turi de Wozniak, viitorul s\u0103u partener de afaceri. S-a \u00eenscris apoi la Reed<br \/>\nCollege \u00een Portland, Oregon, dar a renun\u0163at dup\u0103 numai un semestru.<\/p>\n<p><i>\u201e\u00cen momentul \u00een care am renun\u0163at am reu\u015fit s\u0103 \u00eencetez<br \/>\ns\u0103 mai particip la cursurile obligatorii care nu m\u0103 interesau \u015fi s\u0103 \u00eencep s\u0103 ma<br \/>\nimplic \u00een lucruri care p\u0103reau interesante&#8221;,<\/i> a ar\u0103tat el \u00eentr-un discurs<br \/>\nsus\u0163inut \u00een iunie 2005 la Universitatea Stanford.<\/p>\n<p>\u00cen 1975, Jobs \u015fi Wozniak frecventeaz\u0103 Homebrew Computer<br \/>\nClub, o adunare informal\u0103 de ingineri \u015fi pasiona\u0163i care f\u0103ceau schimburi de<br \/>\nidei \u015fi piese. Cei doi prezint\u0103 la \u00eent\u00e2lnirile acestui grup computerele Apple I<br \/>\n\u015fi Apple II, potrivit unui articol scris de Wozniak.<\/p>\n<p>Pe 1 aprilie 1976, Jobs, Wozniak \u015fi Ron Wayne fondeaz\u0103<br \/>\nApple. Wayne, care lucrase la Atari \u00eempreun\u0103 cu Jobs, a renun\u0163at la<br \/>\nparticipa\u0163ia de 10% din ac\u0163iunile Apple cu dou\u0103 s\u0103pt\u0103m\u00e2ni<br \/>\nmai t\u00e2rziu. Primul lor produs, Apple I, a pus bazele revolu\u021biei computerelor personale. Jobs a fost cunoscut pentru standardele sale \u00eenalte \u0219i pentru obsesia detaliilor, calit\u0103\u021bi care s-au reflectat \u00een fiecare produs Apple. Dup\u0103 o perioad\u0103 dificil\u0103 \u00een care a p\u0103r\u0103sit Apple \u00een 1985, Jobs a revenit \u00een 1997, salv\u00e2nd compania de la faliment. Sub conducerea sa, Apple a lansat produse iconice precum iMac, iPod, iPhone \u0219i iPad, fiecare contribuind la transformarea Apple \u00eentr-una dintre cele mai valoroase companii din lume.<\/p>\n<p>\u00cen octombrie 2001, Apple a introdus iPod, primul player<br \/>\nportabil de muzic\u0103 \u00een format digital produs de companie, extinz\u00e2ndu-se dincolo<br \/>\nde arena PC odat\u0103 cu \u00eenceputul dec\u0103derii acestei pie\u0163e. Cu un pre\u0163 de 399 de<br \/>\ndolari, primul iPod putea stoca 1.000 de melodii \u00een format MP3.<\/p>\n<p>Doi ani mai t\u00e2rziu, <a href=\"https:\/\/adevarul.ro\/stil-de-viata\/dieta-fructariana-i-a-adus-succesul-lui-steve-2089545.html\">Steve Jobs<\/a> este diagnosticat cu o form\u0103 rar\u0103<br \/>\nde cancer, care afecteaz\u0103 pancreasul, \u015fi \u00eencearc\u0103 s\u0103 se trateze printr-o diet\u0103<br \/>\nspecial\u0103, pentru a evita opera\u0163ia. Pe 1 august 2004, Jobs, \u00een v\u00e2rst\u0103 de 49 de<br \/>\nani, a anun\u0163at pentru prima dat\u0103 public c\u0103 are cancer, afirm\u00e2nd c\u0103 opera\u0163ia de<br \/>\nextragere a tumorii a avut succes \u015fi nu va avea nevoie de chimioterapie sau<br \/>\ntratament cu radia\u0163ii. Directorul opera\u0163ional Tim Cook a preluat conducerea<br \/>\ncompaniei p\u00e2n\u0103 la \u00eentoarcerea lui Steve Jobs la lucru, \u00een luna septembrie.<\/p>\n<p>La 9 ianuarie 2007, Jobs a lansat \u00eentr-un eveniment<br \/>\nspectaculos la Macworld noul iPhone, anun\u0163\u00e2nd totodat\u0103 c\u0103 Apple scoate cuv\u00e2ntul \u201e<i>Computer&#8221;<\/i> din denumirea companiei. Ac\u0163iunile Apple au \u00eenchis atunci<br \/>\nla un maxim record datorit\u0103 estim\u0103rilor c\u0103 iPhone urma s\u0103 creasc\u0103 v\u00e2nz\u0103rile<br \/>\ncompaniei cu un miliard de dolari pe an. Principalii concuren\u0163i ai iPhone erau<br \/>\ntelefoanele BlackBerry.<\/p>\n<p>Pe 8 iunie 2008, Jobs lanseaz\u0103 la conferin\u0163a dezvoltatorilor<br \/>\nApple cel de-al doilea iPhone, iPhone 3G, \u00eens\u0103 participan\u0163ii \u015fi anali\u015ftii<br \/>\nobserv\u0103 c\u0103 \u015feful companiei pare &#8222;sl\u0103bit \u015fi pl\u0103p\u00e2nd&#8221;. Compania d\u0103 vina<br \/>\npe &#8222;o afec\u0163iune comun\u0103&#8221;.<\/p>\n<p>La 14 ianuarie 2009, Jobs anun\u0163\u0103 c\u0103 i-a cedat atribu\u0163iile \u201ede zi cu zi&#8221; lui Tim Cook p\u00e2n\u0103 \u00een iunie, afirm\u00e2nd c\u0103 problemele sale<br \/>\nde s\u0103n\u0103tate sunt mai grave dec\u00e2t a crezut ini\u0163ial. El noteaz\u0103 \u00eens\u0103 c\u0103 va r\u0103m\u00e2ne<br \/>\nimplicat \u00een deciziile strategice majore.<\/p>\n<p>La 27 ianuarie 2010, Jobs a lansat iPad. Tableta s-a v\u00e2ndut<br \/>\n\u00een 7,3 milioane de exemplare \u00een primul trimestru de la apari\u0163ie.<\/p>\n<p>Pe 24 august 2011, Jobs demisioneaz\u0103 din func\u0163ia de director<br \/>\ngeneral al Apple, pred\u00e2ndu-i func\u0163ia lui Tim Cook \u015fi prelu\u00e2nd titlul de<br \/>\npre\u015fedinte al companiei. \u201e<i>Am spus \u00eentotdeauna c\u0103, dac\u0103 va veni vreodat\u0103 o<br \/>\nzi c\u00e2nd nu voi mai putea respecta responsabilitatea \u015fi a\u015ftept\u0103rile func\u0163iei de<br \/>\ndirector general al Apple, voi fi primul care v\u0103 va anun\u0163a. Din p\u0103cate, aceast\u0103<br \/>\nzi a venit&#8221;<\/i>, a transmis Jobs \u00eentr-un comunicat.<\/p>\n<div data-props=\"%7B%22data%22%3A%7B%22caption%22%3A%22%22%2C%22embed%22%3A%22https%3A%2F%2Fwww.youtube.com%2Fembed%2FG2GENUjj6_Q%22%2C%22height%22%3A320%2C%22service%22%3A%22youtube%22%2C%22source%22%3A%22https%3A%2F%2Fwww.youtube.com%2Fwatch%3Fv%3DG2GENUjj6_Q%22%2C%22width%22%3A580%7D%2C%22id%22%3A%22t5yeWsFL_4%22%2C%22type%22%3A%22embed%22%2C%22lines%22%3A10%2C%22linesAbove%22%3A352%2C%22index%22%3A53%2C%22paragraphsAbove%22%3A38%2C%22percentage%22%3A0.6888454011741683%2C%22linesBellow%22%3A159%7D\" data-context=\"%7B%22parentBlockColumnCount%22%3A%7B%22value%22%3A0%2C%22type%22%3A%22store%2Freadable%22%7D%2C%22parentBlockBackgroundColor%22%3A%7B%22type%22%3A%22store%2Freadable%22%7D%7D\" data-component=\"EditorEmbedViewDefault\">\n<p><iframe src=\"https:\/\/www.youtube.com\/embed\/G2GENUjj6_Q\" width=\"580\" allowfullscreen title=\"embed media\" loading=\"lazy\"><\/iframe><\/p>\n<\/div>\n<p>Pe 5 octombrie 2011, Apple anun\u0163\u0103 moartea lui Steve Jobs. \u201e<i>Geniul, pasiunea \u015fi energia sa au fost sursa a nenum\u0103rate inova\u0163ii care<br \/>\nne \u00eembog\u0103\u0163esc \u015fi \u00eembun\u0103t\u0103\u0163esc via\u0163a&#8221;,<\/i> scria compania.<\/p>\n<p>Jobs a fost un orator captivant. Pentru mul\u021bi, el va r\u0103m\u00e2ne \u00een istorie drept omul care a f\u0103cut tehnologia accesibil\u0103.<\/p>\n<h2>1987 &#8211; Echipa de fotbal Steaua Bucure\u015fti a cucerit<br \/>\nSupercupa Europei<\/h2>\n<p>Fotbalul rom\u00e2nesc s\u0103rb\u0103tore\u0219te pe 24 februarie o performan\u0163\u0103 memorabil\u0103: c\u00e2\u015ftigarea, de c\u0103tre Steaua, a Supercupei Europei, dup\u0103 o final\u0103 uluitoare cu Dinamo Kiev.<\/p>\n<div data-props=\"%7B%22data%22%3A%7B%22caption%22%3A%22%22%2C%22embed%22%3A%22https%3A%2F%2Fwww.youtube.com%2Fembed%2F5frdqKNpoCE%22%2C%22height%22%3A320%2C%22service%22%3A%22youtube%22%2C%22source%22%3A%22https%3A%2F%2Fyoutu.be%2F5frdqKNpoCE%22%2C%22width%22%3A580%7D%2C%22id%22%3A%22dgQ8Dr7GI-%22%2C%22type%22%3A%22embed%22%2C%22lines%22%3A10%2C%22linesAbove%22%3A376%2C%22index%22%3A58%2C%22paragraphsAbove%22%3A41%2C%22percentage%22%3A0.735812133072407%2C%22linesBellow%22%3A135%7D\" data-context=\"%7B%22parentBlockColumnCount%22%3A%7B%22value%22%3A0%2C%22type%22%3A%22store%2Freadable%22%7D%2C%22parentBlockBackgroundColor%22%3A%7B%22type%22%3A%22store%2Freadable%22%7D%7D\" data-component=\"EditorEmbedViewDefault\">\n<p><iframe src=\"https:\/\/www.youtube.com\/embed\/5frdqKNpoCE\" width=\"580\" allowfullscreen title=\"embed media\" loading=\"lazy\"><\/iframe><\/p>\n<\/div>\n<p>Steaua Bucure\u015fti a luat fiin\u0163\u0103 pe 7 iunie 1947, la ini\u0163iativa mai multor ofi\u0163eri ai Casei Regale Rom\u00e2ne, printr-un decret semnat de generalul Mihail Lasc\u0103r, fostul Comandant Suprem al Armatei Regale Rom\u00e2ne, a primit ini\u0163ial denumirea de \u201eAsocia\u0163ia Sportiv\u0103 a Armatei\u201d (ASA).\u00a0<\/p>\n<p>Sub conducerea antrenorilor Emeric Ienei \u015fi Anghel Iord\u0103nescu (antrenor secund), Steaua a impresionat \u00een campionatul 1984-1985, c\u00e2\u015ftig\u00e2ndu-l dup\u0103 o pauz\u0103 de \u015fase ani. A urmat cel mai spectaculos sezon de cupe europene din fotbalul rom\u00e2nesc. Dup\u0103 ce a eliminat pe Vejle BK, Budapest Honv\u00e9d FC, Kuusysi FC \u015fi pe RSC Anderlecht, Steaua juca finala cu FC Barcelona.<\/p>\n<p>La 7 mai 1986, pe stadionul Ram\u00f3n S\u00e1nchez Pizju\u00e1n, Steaua Bucure\u015fti intra \u00een istoria fotbalului, devenind prima echip\u0103 din estul Europei care cucerea cel mai r\u00e2vnit trofeu din fotbal, Cupa Campionilor Europeni, \u00eentr-o final\u0103 disputat\u0103 \u00eempotriva celor de la FC Barcelona. <a href=\"https:\/\/adevarul.ro\/sport\/ziua-in-care-helmut-duckadam-a-reusit-o-2359554.html\">Helmuth Duckadam intra \u00een Cartea Recordurilor <\/a>dup\u0103 ce ap\u0103ra patru lovituri de pedeaps\u0103 consecutive, iar trofeul ajungea la Bucure\u015fti.\u00a0<\/p>\n<p>Ulterior, <a href=\"https:\/\/adevarul.ro\/sport\/36-de-ani-de-cand-golul-lui-hagi-a-adus-stelei-2245018.html\">Steaua \u015fi-a trecut \u00een palmares \u015fi o Supercup\u0103 a Europei<\/a>, c\u00e2\u015ftig\u00e2nd pe 24 februarie 1987 finala cu Dinamo Kiev, cu 1-0, printr-un gol marcat de Gheorghe Hagi, aflat la prima sa apari\u0163ie sub tricoul Stelei.\u00a0Steaua era de\u0163in\u0103toarea Cupei Campionilor Europeni, iar Dinamo Kiev, a Cupei Cupelor (dup\u0103 ce c\u00e2\u015ftigase trofeul \u00een fa\u021ba celor de la Atletico Madrid, pe care \u00eei \u00eenvinsese cu 3-0).<\/p>\n<p>Disputa cu Dinamo Kiev a fost, totodat\u0103, primul joc al lui Gheorghe Hagi \u00een tricoul ro\u0219-albastru. Mijloca\u0219ul transferat de la Sportul Studen\u021besc a reu\u015fit golul victoriei \u00een minutul 44, dintr-o lovitur\u0103 liber\u0103 de la 25 de metri.<\/p>\n<h2>1997\u00a0\u2013 A murit violonistul roman de reputa\u021bie<br \/>\nmondial\u0103 Ion Voicu,\u00a0director al Filarmonicii \u201eGeorge Enescu\u201d din Bucure\u015fti<\/h2>\n<p>Ion<br \/>\nVoicu (n. 8 octombrie 1923, Bucure\u0219ti \u2013 d. 24 februarie 1997) a fost un celebru<br \/>\nviolonist rom\u00e2n, fost elev al marelui George Enescu. <\/p>\n<p>Prin\u00a0<i>Decretul nr. 3<\/i>\u00a0din<br \/>\n13 ianuarie 1964 al\u00a0Consiliului de Stat al<br \/>\nRepublicii Populare Rom\u00e2ne, solistului<br \/>\nconcertist Ion Voicu i s-a acordat titlul de \u201e<i>Artist al Poporului din Republica Popular\u0103 Rom\u00e2n\u0103 pentru merite deosebite \u00een activitatea desf\u0103\u0219urat\u0103 \u00een domeniul teatrului,<br \/>\nmuzicii \u0219i artelor plastice\u201d<\/i>.\n<\/p>\n<p>Statul rom\u00e2n i-a dat maestrului \u00een folosin\u021b\u0103 o vioar\u0103 \u201e<i>Stradivarius<\/i>\u201d,<br \/>\nfabricat\u0103 \u00een 1702, care a apar\u021binut lui Joseph Joachim. Vioara Stradivarius a<br \/>\nfost achizi\u021bionat\u0103 de statul rom\u00e2n, \u00een 29 august 1956, de la firma\u00a0Henry Werro,<br \/>\nla pre\u021bul de 80.000 de franci elve\u021bieni.<\/p>\n<p> La 7 septembrie 1956,\u00a0Ministerul Culturii\u00a0\u0219i<br \/>\nmaestrul Ion Voicu au \u00eencheiat un contract de comodat care avea ca obiect darea<br \/>\n\u00een folosin\u021b\u0103 a viorii. Contractul de comodat a \u00eencetat \u00een 1986, c\u00e2nd Ion Voicu<br \/>\na restituit instrumentul Filarmonicii \u201e<i>George<br \/>\nEnescu<\/i>\u201c. <\/p>\n<p>Ulterior, vioara a ajuns \u00een<br \/>\nposesia\u00a0Muzeului Na\u021bional de Art\u0103 al Rom\u00e2niei. \u00cen 5 ianuarie 1990, Ion Voicu a ridicat vioara \u201e<i>Stradivarius\u201d<\/i>,<br \/>\ncare a r\u0103mas posesia familiei, dup\u0103 moartea sa, \u00een 1997. Pe 9 martie 2007, dup\u0103<br \/>\n\u00eendelungate discu\u021bii cu\u00a0Ministerul<br \/>\nCulturii \u0219i Cultelor,  fiul s\u0103u, M\u0103d\u0103lin Voicu a predat vioara<br \/>\nministrului culturii, Adrian Iorgulescu. <\/p>\n<p>Ion Voicu a fost directorul<br \/>\nFilarmonicii <i>\u201eGeorge Enescu\u201d <\/i>din Bucure\u0219ti timp de zece ani, \u00een perioada<br \/>\n1972-1982. <\/p>\n<p>A contribuit la crearea \u201eOrchestrei<br \/>\nde Camer\u0103\u201d \u00een 1969 cunoscut\u0103 \u00een toat\u0103 Europa<br \/>\n\u0219i prezent\u0103 la cele mai importante festivaluri muzicale interna\u021bionale. Aceasta<br \/>\neste \u00een prezent condus\u0103 de fiul s\u0103u.<\/p>\n<h2>2012 &#8211; Bucure\u015ftenii au intrat \u00een Cartea Recordurilor cu cea mai lung\u0103 scrisoare de dragoste<\/h2>\n<div><picture loading=\"lazy\" width=\"1400\" height=\"750\" alt=\"Cea mai lung\u0103 scrisoare de dragoste Foto: Arhiv\u0103\"><source type=\"image\/webp\"  media=\"(min-width: 1400px)\"><source type=\"image\/webp\"  media=\"(min-width: 1000px)\"><source type=\"image\/webp\"  media=\"(min-width: 700px)\"><source type=\"image\/jpeg\"  media=\"(min-width: 1400px)\"><source type=\"image\/jpeg\"  media=\"(min-width: 1000px)\"><source type=\"image\/jpeg\"  media=\"(min-width: 700px)\"><img decoding=\"async\" src=\"https:\/\/cdn.adh.reperio.news\/image-7\/77af2b7f-f780-40fb-9a39-735cd97a5807\/index.jpeg?p=a%3D1%26co%3D1.05%26w%3D700%26h%3D750%26r%3Dcontain%26f%3Dwebp\" alt=\"Cea mai lung\u0103 scrisoare de dragoste Foto: Arhiv\u0103\" width=\"1400\" height=\"750\" loading=\"lazy\"><\/picture>\n<p>Cea mai lung\u0103 scrisoare de dragoste Foto: Arhiv\u0103<\/p>\n<\/div>\n<p> Cu o \u00een\u0103l\u021bime de doi metri \u0219i o lungime de 4,5 metri, \u201eh\u00e2rtia\u201d semnat\u0103 de 1.468 de bucure\u0219teni a dobor\u00e2t <a href=\"https:\/\/adevarul.ro\/stiri-locale\/bucuresti\/un-nou-record-mondial-pentru-bucuresteni-se-scrie-1375590.html\">recordul celei mai lungi scrisori de dragoste<\/a>.<\/p>\n<p><i>\u201eScrisoarea nu a putut fi scris\u0103 pe o simpl\u0103 h\u00e2rtie (&#8230;) Este o felicitare care are trei pagini, \u00eenalt\u0103 de doi metri \u0219i lung\u0103 de 4,5 metri. Sunt trei buc\u0103\u021bi a c\u00e2te un metru \u0219i jum\u0103tate fiecare\u201d<\/i>, au declarat atunci organizatorii.<\/p>\n<h2>2022 &#8211; Invazia Rusiei \u00een Ucraina<\/h2>\n<p>La 24 februarie 2022,\u00a0Rusia\u00a0a invadat\u00a0Ucraina, \u00eentr-o escaladare major\u0103 a r\u0103zboiului ruso-ucrainean, care a \u00eenceput \u00een 2014. <\/p>\n<div><picture loading=\"lazy\" width=\"1400\" height=\"750\" alt=\"Trei ani de la invazia Rusiei \u00een Ucraina Foto: Profimedia\"><source type=\"image\/webp\"  media=\"(min-width: 1400px)\"><source type=\"image\/webp\"  media=\"(min-width: 1000px)\"><source type=\"image\/webp\"  media=\"(min-width: 700px)\"><source type=\"image\/jpeg\"  media=\"(min-width: 1400px)\"><source type=\"image\/jpeg\"  media=\"(min-width: 1000px)\"><source type=\"image\/jpeg\"  media=\"(min-width: 700px)\"><img decoding=\"async\" src=\"https:\/\/cdn.adh.reperio.news\/image-2\/293da87e-1a79-4e19-8315-66331d1416fa\/index.jpeg?p=a%3D1%26co%3D1.05%26w%3D700%26h%3D750%26r%3Dcontain%26f%3Dwebp\" alt=\"Trei ani de la invazia Rusiei \u00een Ucraina Foto: Profimedia\" width=\"1400\" height=\"750\" loading=\"lazy\"><\/picture>\n<p>Trei ani de la invazia Rusiei \u00een Ucraina Foto: Profimedia<\/p>\n<\/div>\n<p>Invazia a \u00eenceput \u00een diminea\u021ba zilei de 24 februarie 2022, c\u00e2nd pre\u0219edintele rus\u00a0Vladimir Putin\u00a0a anun\u021bat o <i>\u201eopera\u021biune militar\u0103 special\u0103\u201d<\/i> care urm\u0103re\u0219te <i>\u201edemilitarizarea\u201d<\/i> \u0219i <i>\u201edenazificarea\u201d<\/i> Ucrainei. <\/p>\n<p>\u00cen discursul s\u0103u, Putin a contestat dreptul Ucrainei la statalitate \u0219i a afirmat, \u00een mod fals, c\u0103 Ucraina era guvernat\u0103 de neonazi\u0219ti care persecutau minoritatea etnic\u0103 rus\u0103. <\/p>\n<p>C\u00e2teva minute mai t\u00e2rziu, au fost lansate lovituri ruse\u0219ti \u0219i o invazie terestr\u0103 de amploare pe un front nordic din\u00a0Belarus\u00a0spre\u00a0Kiev, un front nord-estic spre\u00a0Harkov, un front sudic din Crimeea \u0219i un front sud-estic din\u00a0Luhansk\u00a0\u0219i\u00a0Done\u021bk. Pre\u0219edintele ucrainean\u00a0Volodimir Zelenski\u00a0a decretat legea mar\u021bial\u0103 \u0219i o mobilizare general\u0103.\u00a0 \u00a0<\/p>\n<p>La trei ani de la \u00eenceperea r\u0103zboiului, Parlamentul European \u00ee\u0219i reafirm\u0103 solidaritatea ferm\u0103 cu poporul ucrainean, care continu\u0103 s\u0103 dea dovad\u0103 de rezisten\u021b\u0103 \u0219i curaj extraordinare \u00een ap\u0103rarea suveranit\u0103\u021bii, independen\u021bei \u0219i integrit\u0103\u021bii teritoriale.<\/p>\n<p>Uniunea European\u0103 \u00ee\u0219i propune s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 unit\u0103 \u00een angajamentul de a sprijini Ucraina \u0219i s\u0103 ofere asisten\u021b\u0103 politic\u0103, militar\u0103, economic\u0103, umanitar\u0103 \u0219i financiar\u0103.<\/p>\n<\/p><\/div>\n<p><a href=\"https:\/\/adevarul.ro\/istoria-zilei\/24-februarie-70-de-ani-de-la-nasterea-lui-steve-2422821.html\" class=\"button purchase\" rel=\"nofollow noopener\" target=\"_blank\">Read More<\/a><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>\u00cen data de 24 februarie, rom\u00e2nii s\u0103rb\u0103toresc ziua de Dragobete. \u00cen aceea\u0219i zi, \u00een 2012, s-a intrat \u00een Cartea Recordurilor cu cea mai lung\u0103 scrisoare [&hellip;]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":2335,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_monsterinsights_skip_tracking":false,"_monsterinsights_sitenote_active":false,"_monsterinsights_sitenote_note":"","_monsterinsights_sitenote_category":0,"footnotes":""},"categories":[6],"tags":[],"class_list":["post-2334","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-popular"],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/2334","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=2334"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/2334\/revisions"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media\/2335"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=2334"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=2334"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=2334"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}