{"id":2302,"date":"2025-02-23T03:24:18","date_gmt":"2025-02-23T03:24:18","guid":{"rendered":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/2025\/02\/23\/lectiile-istoriei-ce-au-patit-rusii-acum-85-de-ani-cand-au-invadat-finlanda-istoric-exact-acelasi-lucru-se-intampla-si-in-ucraina\/"},"modified":"2025-02-23T03:24:18","modified_gmt":"2025-02-23T03:24:18","slug":"lectiile-istoriei-ce-au-patit-rusii-acum-85-de-ani-cand-au-invadat-finlanda-istoric-exact-acelasi-lucru-se-intampla-si-in-ucraina","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/2025\/02\/23\/lectiile-istoriei-ce-au-patit-rusii-acum-85-de-ani-cand-au-invadat-finlanda-istoric-exact-acelasi-lucru-se-intampla-si-in-ucraina\/","title":{"rendered":"Lec\u021biile istoriei: ce au p\u0103\u021bit ru\u0219ii, acum 85 de ani, c\u00e2nd au invadat Finlanda. Istoric: \u201eExact acela\u0219i lucru se \u00eent\u00e2mpl\u0103 \u0219i \u00een Ucraina\u201d"},"content":{"rendered":"
\n

\u00cen urm\u0103 cu mai bine de 85 de ani, URSS a atacat Finlanda, c\u0103reia i-a smuls o important\u0103 parte din teritoriu, \u00eens\u0103 pl\u0103tind chiar \u0219i pre\u021bul reputa\u021biei interna\u021bionale \u0219i cu zeci de mii de mor\u021bi \u0219i r\u0103ni\u021bi.<\/p>\n

\"R\u0103zboiul<\/picture>\n

R\u0103zboiul Finlandei a durat o jum\u0103tate de an. FOTO: AFP<\/p>\n<\/div>\n

Pe 30
\nnoiembrie 1939, aproape jum\u0103tate de milion de solda\u021bi sovietici au
\ntrecut frontiera de stat a Finlandei \u00eencep\u00e2nd ceea ce avea s\u0103
\nr\u0103m\u00e2n\u0103 \u00een istorie drept \u201eR\u0103zboiul Iernii\u201c.
\nAtacul venea dup\u0103 cererile insistente ale URSS de a face un schimb
\nde terenuri cu Finlanda, cu scopul de a \u00eendep\u0103rta grani\u021ba de
\nLeningrad (Sankt Petersburg) din cauza temerilor fa\u021b\u0103 de o posibil\u0103
\ninvazie nazist\u0103 a URSS prin Finlanda. Aceasta din urm\u0103 a refuzat
\nschimbul. Strategii armatei sovietice pl\u0103nuiau s\u0103-i ofere
\ndictatorului Iosif Stalin o victorie rapid\u0103, \u00eens\u0103 socoteala de
\nacas\u0103 nu s-a potrivit cu cea din t\u00e2rg. De\u0219i URSS a c\u00e2\u0219tigat
\nr\u0103zboiul, ocuparea \u021b\u0103rii a durat luni \u00eentregi, iar pierderile
\narmatei sovietice au fost severe. Nikita Hur\u0219ciov, liderul sovietic,
\n\u00ee\u0219i amintea mai t\u00e2rziu c\u0103 \u201enoi to\u021bi \u2013 \u0219i mai ales Stalin \u2013
\nam sim\u021bit victoria ca pe o \u00eenfr\u00e2ngere \u00een fa\u021ba finlandezilor. A
\nfost o \u00eenfr\u00e2ngere periculoas\u0103 pentru c\u0103 ar\u0103ta inamicilor no\u0219tri
\nc\u0103 URSS este un colos cu picioare de lut\u201c.<\/p>\n

\u00centr-un
\ninterviu pentru \u201eWeekend Adev\u0103rul\u201c, istoricul Silviu
\nMiloiu, pre\u0219edinte al Asocia\u021biei Rom\u00e2ne de Studii Baltice \u0219i
\nNordice, arat\u0103 desf\u0103\u0219urarea pas cu pas a acestui conflict, dar \u0219i
\ncum istoria se repet\u0103 \u00eentr-o anumit\u0103
\nm\u0103sur\u0103 \u00een Ucraina, unde Rusia e pe cale s\u0103 c\u00e2\u0219tige \u00e0 la Pirus
\nun r\u0103zboi care ruineaz\u0103 ambele \u021b\u0103ri.<\/p>\n

\u201eWeekend Adev\u0103rul\u201c:
\nPe 30 noiembrie 1939, Uniunea Sovietic\u0103 invada Finlanda, \u00een ceea ce
\navea s\u0103 fie cunoscut <\/b>drept<\/b>
\n\u201eR\u0103zboiul de iarn\u0103\u201c. Ulterior, pe 12 martie 1940, adic\u0103 acum
\n85 de ani, Guvernul de la Helsinki accepta condi\u021biile unei p\u0103ci
\n\u00eempov\u0103r\u0103toare \u0219i cedarea unui important teritoriu. Cum ar\u0103ta
\nlumea<\/b>,<\/b> Europa \u00een special, \u00een
\nanii premerg\u0103tori r\u0103zboiului \u0219i cum s-a ajuns la acest conflict?<\/b><\/p>\n

Silviu Miloiu<\/b>:<\/b>
\n\u00cen anii \u201930, Europa deja era \u00eemp\u0103r\u021bit\u0103 cumva \u00eentre puterile
\ntotalitare \u0219i \u021b\u0103rile democratice \u2013
\npractic, avem dou\u0103 dintre \u021b\u0103rile care la Tratatul de la Versailles
\ndin 1919 fuseser\u0103 considerate paria \u00een cadrul societ\u0103\u021bii
\ninterna\u021bionale, Uniunea Sovietic\u0103 \u0219i Germania. Ambele au ac\u021bionat
\nca puteri revizioniste \u2013 acest
\nrevizionism care genereaz\u0103 o cascad\u0103 de alte evenimente ce au dus,
\n\u00eentr-un final, la cel de-Al Doilea R\u0103zboi
\nMondial. \u00cen felul acesta \u0219i maniera \u00een care era organizat\u0103
\npacea \u2013 a\u0219a cum fusese decis\u0103 prin
\nordinea mondial\u0103 stabilit\u0103 la tratatele de la Paris din 1919-1920
\n\u2013 s-a schimbat profund, ceea ce va duce la \u00eencerc\u0103rile din
\n1939 de a o mai p\u0103stra cumva \u00een Europa.
\nNumai c\u0103 fiecare dintre puterile mari \u00een\u021belegea
\npacea diferit.<\/p>\n

\u00cen ce
\nfel?<\/b><\/p>\n

Pe de o parte,
\nFran\u021ba \u0219i Marea Britanie \u00eencercau s\u0103 conserve nu doar pacea, c\u00e2t
\n\u0219i echilibrul continental. Pe
\nde alt\u0103 parte, state precum Germania sau
\nUniunea Sovietic\u0103 ac\u021bionau \u00een sensul de a schimba ceea ce fusese
\ndeja stabilit \u00een cadrul ordinii mondiale de dup\u0103 Primul R\u0103zboi
\nMondial. \u0218i a\u0219a se ajunge la negocierile din prim\u0103vara anului
\n1939, care cred c\u0103 sunt foarte interesante. E vorba despre negoceri
\n\u00een care se \u00eencearc\u0103 cumva \u021binerea \u00een fr\u00e2u a Germaniei lui
\nHitler de c\u0103tre o poten\u021bial\u0103 coali\u021bie stabilit\u0103 \u00eentre Marea
\nBritanie, Fran\u021ba \u0219i URSS. Numai c\u0103
\nnegocerile, care s-au desf\u0103\u0219urat la
\nMoscova \u00eencep\u00e2nd din prim\u0103vara anului 1939,
\nau pus fa\u021b\u0103 \u00een fa\u021b\u0103, \u00een mod clar,
\nni\u0219te puteri cu perspective \u0219i valori
\ndiferite, cu atitudini \u0219i ambi\u021bii diferite.<\/p>\n

\"R\u0103zboiul<\/picture>\n

R\u0103zboiul iernii a distrus o parte a Finlandei. FOTO: Getty Images<\/p>\n<\/div>\n

Jocul pervers al sovieticilor<\/h2>\n

Cum a jucat la dou\u0103
\ncapete Moscova?<\/b><\/p>\n

Uniunea Sovietic\u0103 nu era
\ndeparte, \u00een realitate, de Germania \u2013 \u00een
\nesen\u021ba lor ni\u0219te totalitarisme antidemocratice,
\nce-i drept,
\ncu forme de manifestare oarecum diferite. Cele
\ndou\u0103 state aveau o perspectiv\u0103 comun\u0103 asupra situa\u021biei
\ninterna\u021bionale, diferit\u0103 dec\u00e2t cea a
\nMarii Britanii \u0219i a Fran\u021bei, state democratice \u00eenc\u0103 \u00een acel
\nmoment. \u00cen ciuda speran\u021belor c\u0103 o
\ncoali\u021bie \u00eentre Marea Britanie, Fran\u021ba \u0219i Uniunea Sovietic\u0103 va
\n\u021bine \u00een fr\u00e2u Germania \u0219i \u00een felul acesta va putea s\u0103
\npre\u00eent\u00e2mpine un r\u0103zboi mondial, \u00een realitate o lovitur\u0103
\nnea\u0219teptat\u0103 \u00een planul rela\u021biilor interna\u021bionale \u00eei va duce la
\naceea\u0219i mas\u0103 pe Hitler \u0219i pe Stalin.<\/p>\n

V\u0103 referi\u021bi la celebrul
\npact Ribbentrop-Molotov, cunoscut la noi dup\u0103 ce a ciuntit \u021bara. De
\nce a fost \u00eens\u0103 at\u00e2t de important la nivel european \u0219i chiar
\nmondial?<\/b><\/p>\n

A\u0219a e, Hitler \u0219i Stalin au
\nb\u0103tut palma prin intermediul lui Ribbentrop \u0219i Molotov care s-au
\nreunit la Moscova. Sigur c\u0103 \u0219i Stalin a fost prezent fizic acolo,
\ndar Hitler doar prin telefon. Cei doi mini\u0219tri de
\nExterne au elaborat \u0219i semnat pactul Ribbentrop-Molotov, a\u0219a
\ncum \u00eel cunoa\u0219tem noi ast\u0103zi, un pact care \u00eemp\u0103r\u021bea sferele de
\ninfluen\u021b\u0103 \u00een Europa Central\u0103 R\u0103s\u0103ritean\u0103 \u00eentre cele dou\u0103
\nmari puteri totalitare. Acesta a fost practic sf\u00e2r\u0219itul apocaliptic
\nal ordinii mondiale din perioada interbelic\u0103 \u0219i intrarea c\u0103tre cel
\nde-Al Doilea R\u0103zboi Mondial.\n<\/p>\n

\u0218i cum \u0219i-au \u00eemp\u0103r\u021bit
\ncele dou\u0103 mari puteri sferele de influen\u021b\u0103 \u00een jum\u0103tatea de <\/b>E<\/b>st
\na continentului?<\/b><\/p>\n

A\u0219adar,
\n\u00een acest pact, pentru Molotov s-au
\ndelimitat sferele de influen\u021b\u0103 foarte clar, de exemplu \u00een Polonia,
\n\u00een \u021b\u0103rile baltice, Finlanda, dar \u0219i \u00een cazul Rom\u00e2niei
\n\u2013 singura
\nreferire f\u0103c\u00e2ndu-se la Basarabia \u0219i acele teritorii care erau de
\npu\u021bin interes pentru Germania, dar de mare interes pentru Uniunea
\nSovietic\u0103. P\u00e2n\u0103 la urm\u0103,
\no formulare destul de ambigu\u0103 a permis preluarea Bucovinei de Nord
\n\u0219i a \u021ainutului Her\u021bei. \u00cen orice caz, aceasta a dus la e\u0219ecul
\n\u00eencerc\u0103rii Marii Britanii \u0219i Fran\u021bei de a mai salva ce se mai
\nputea, dar totodat\u0103 a dus \u0219i la \u00eenceputul r\u0103zboiului mondial prin
\natacarea de c\u0103tre Germania nazist\u0103 a Poloniei la 1 septembrie 1939,
\nurmat\u0103 de atacarea de c\u0103tre Uniunea Sovietic\u0103 a unei Polonii
\ncvasi-\u00eenfr\u00e2nte la dou\u0103 s\u0103pt\u0103m\u00e2ni \u0219i
\njum\u0103tate dup\u0103 aceea. \u00cen felul acesta, armata nazist\u0103 \u0219i cea
\nsovietic\u0103 s-au \u00eent\u00e2lnit pe cadavrul Poloniei \u00eengenuncheate. Dup\u0103
\nmomentul \u00eengenuncherii Poloniei, sigur c\u0103 \u00eentreaga Europ\u0103
\ncentral\u0103 \u0219i r\u0103s\u0103ritean\u0103 era \u00een pericol. R\u0103zboiul mondial
\n\u00eencepuse pe data de 3 septembrie odat\u0103 cu declara\u021biile de r\u0103zboi
\nale Fran\u021bei \u0219i Marii Britanii adresate Germaniei, iar Uniunea
\nSovietic\u0103 se gr\u0103be\u0219te s\u0103 \u00ee\u0219i asume c\u00e2t mai mult din prada pe
\ncare o stabilise \u00eempreun\u0103 cu Hitler prin pactul Ribbentrop-Molotov.
\nA f\u0103cut-o \u00een a\u0219a fel \u00eenc\u00e2t, \u00eentr-o
\npolitic\u0103 de despicare pies\u0103 cu pies\u0103 a ordinii interna\u021bionale din
\nEuropa r\u0103s\u0103ritean\u0103 \u0219i \u00een nord, a
\n\u00eenceput s\u0103-i cheme pe emisarii \u021b\u0103rilor baltice r\u00e2nd pe r\u00e2nd la
\nMoscova unde li s-au impus tratate care,
\nchipurile, ar fi trebuit s\u0103 asigure
\nsecuritatea regional\u0103, dar care \u00een realitate
\nimpuneau prezen\u021ba Uniunii Sovietice \u0219i a Armatei Ro\u0219ii cu
\ntrupe pe teritoriul \u021b\u0103rilor baltice.<\/p>\n

Ce s-a \u00eent\u00e2mplat
\natunci, mai exact?<\/b><\/p>\n

Armata Ro\u0219ie a invadat
\ntreptat \u021b\u0103rile baltice, iar prima care a avut de suferit a fost
\nEstonia, care a trebuit s\u0103 treac\u0103 prin
\nexperien\u021be absolut dramatice ale negocierilor de la Moscova \u0219i a
\ntrebuit s\u0103 \u00eencheie tratatul din 30 septembrie 1939. La fel s-a
\n\u00eent\u00e2mplat apoi cu Letonia, pe 5 octombrie, dar \u0219i cu Lituania,
\npe 10 octombrie. Practic,
\nam asistat la o adev\u0103rat\u0103 cavalcad\u0103 de asemenea ini\u021biative
\ndiplomatice ale Uniunii
\nSovietice, care au fost \u00eentotdeauna
\nasociate cu presiuni foarte mari, presiuni militare, cu mobilizare,
\ncu amenin\u021bare, adic\u0103 exact toate acele lucruri pe care Uniunea
\nSovietic\u0103 se angajase c\u0103 nu le va face
\nprin tratatele pe care ea \u00eens\u0103\u0219i le semnase, ba chiar uneori chiar
\nle ini\u021biase \u00een anii \u201930.<\/p>\n

Cerin\u021be la extreme<\/h2>\n

Urm\u0103toarea pe list\u0103 a
\nfost Finlanda. Cum au ac\u021bionat ru\u0219ii, \u00een prim\u0103 faz\u0103?<\/b><\/p>\n

A\u0219a e, \u00een felul acesta s-a
\najuns practic \u0219i la situa\u021bia Finlandei,
\npentru c\u0103 ea nu era privit\u0103 \u00een mod
\ndiferit fa\u021b\u0103 de celelalte state baltice \u00een
\npactul Ribbentrop-Molotov. Pe 5 octombrie 1939, guvernul finlandez a
\nfost invitat s\u0103 trimit\u0103 o delega\u021bie la Moscova pentru a discuta
\nchestiuni politice concrete. Deci cam acesta
\na fost \u00eenceputul negocerilor dintre Uniunea Sovietic\u0103 \u0219i Finlanda.
\nCe-i drept, p\u00e2n\u0103 \u00een acel moment,
\nsovieticii fuseser\u0103 destul de activi,
\niar Derevjanski,
\nministrul plenipoten\u021biar sovietic de la Helsinki, elaborase chiar un
\nset de propuneri minimale \u0219i unul cu propuneri maximale pe care URSS
\ns\u0103 le aib\u0103 \u00een vedere \u00een rela\u021bia cu Finlanda.<\/p>\n

Ce solicit\u0103ri aveau
\nsovieticii \u00een cele dou\u0103 variante?<\/b><\/p>\n

Un program minimal care,
\nsigur, pe l\u00e2ng\u0103 faptul c\u0103 cerea Finlandei s\u0103 cedeze insule din
\nGolful Finic \u0219i s\u0103 permit\u0103 o baz\u0103 naval\u0103 \u0219i aerian\u0103 sovietic\u0103
\nla Hanko, mai includea \u0219i cedarea unei p\u0103r\u021bi a istmului Kareliei,
\na p\u0103r\u021bii vestice a Peninsulei Pescarilor, de la Marea Barents.
\n\u00cen programul maximal erau solicit\u0103ri mult mai mari,
\nprintre altele, li se cerea finlandezilor
\ns\u0103 cedeze partea sud-estic\u0103 a
\nteritoriului din jurul Vyborg, \u00een limba rus\u0103, regiunea Pechenga de
\nla Marea Barents. \u0218i, sigur, pe l\u00e2ng\u0103 Hanko \u0219i celelalte aspecte
\npe care deja le-am invocat, la fel ca \u00een cazul celorlalte state
\nbaltice, finlandezilor li s-ar fi cerut,
\npotrivit acestui plan care va fi \u00een realitate respectat,
\n\u0219i semnarea unui tratat de asisten\u021b\u0103 mutual\u0103 cu Uniunea
\nSovietic\u0103. Din punct de vedere diplomatic, acestea ar fi
\n\u00eenceputurile care au dus mai apoi la conflictul respectiv.<\/p>\n

Tactica finlandez\u0103<\/h2>\n

Se temeau sovieticii c\u0103
\nFinlanda ar putea fi folosit\u0103 de Germania pentru a ataca Uniunea
\nSovietic\u0103 venind din zona baltic\u0103?<\/b><\/p>\n

Exact acestea au fost
\nmotivele pe care le-au men\u021bionat sovieticii, printre altele.
\nFinlanda a insistat c\u0103 nu se pune problema s\u0103 se \u00eent\u00e2mple acest
\nlucru, dar nu au fost asculta\u021bi \u00een timpul negocierilor. Exista,
\n\u00eentr-adev\u0103r, o preocupare mai veche a
\nsovieticilor c\u0103 Germania ar fi inten\u021bionat s\u0103 foloseasc\u0103 Finlanda
\npe post de cap de pod pentru a ataca Leningradul.<\/p>\n

\"R\u0103zboi<\/picture>\n

R\u0103zboi pe schiuri \u00een Finlanda. FOTO: Getty Images<\/p>\n<\/div>\n

Ce solu\u021bii au \u00eencercat
\nfinlandezii la masa negocierilor, pentru a opri din fa\u0219\u0103 invazia
\nrus\u0103?<\/b><\/p>\n

Practic, Finlanda a trimis o
\ndelega\u021bie care, spre deosebire de cele baltice, nu s-a gr\u0103bit s\u0103
\najung\u0103 la Moscova, ci a chemat un diplomat,
\npe Juho Kusti Paasikivi, viitorul pre\u0219edinte al Finlandei, s\u0103 se
\ndeplaseze dinspre Stockholm c\u0103tre Moscova.
\nA\u0219a au \u00eencercat finlandezii s\u0103 mai c\u00e2\u0219tige pu\u021bin timp.
\n\u00cens\u0103, \u00een discu\u021biile pe care le-au avut la Moscova, Uniunea
\nSovietic\u0103, reprezentat\u0103 de Molotov, uneori \u0219i de Stalin, a invocat
\nfaptul c\u0103, de\u0219i finlandezii insist\u0103 c\u0103 nu vor ataca URSS
\n\u0219i nu vor servi drept punte pentru un atac de c\u0103tre o alt\u0103 mare
\nputere, cu toate acestea, lucrul acesta se poate \u00eent\u00e2mpla. De fapt,
\npozi\u021bia Finlandei \u00een acel moment era una ferm\u0103 de neutralitate,
\nexact ceea ce i-au explicat membrii delega\u021biei finlandeze.<\/p>\n

Putem
\nspune c\u0103<\/b> situa\u021bia a sem\u0103nat cu cea dinaintea
\ninvad\u0103rii Ucrainei, c\u00e2nd ru\u0219ii au cerut Kievului s\u0103 nu adere la
\nNATO.<\/b><\/p>\n

A\u0219a e, Uniunea Sovietic\u0103 a
\nmotivat \u00een felul acesta, a apelat \u0219i atunci la argumentul nevoii
\nsale de securitate, exact a\u0219a cum s-a \u00eent\u00e2mplat \u0219i acum \u00een
\npreliminariile r\u0103zboiului cu Ucraina. \u00cens\u0103 nu a fost doar at\u00e2t:
\nmai t\u00e2rziu, \u00een 1940, Uniunea Sovietic\u0103 va insista \u00een discu\u021biile
\ncu Berlinul asupra anex\u0103rii totale a Finlandei.<\/p>\n

C<\/b>are
\na fost reac\u021bia lui Hitler?<\/b><\/p>\n

Nem\u021bii au spus un \u201enu\u201c
\nhot\u0103r\u00e2t, pentru c\u0103 Hitler \u0219i Ribbentrop considerau c\u0103 au f\u0103cut
\nsuficiente concesii Uniunii Sovietice. \u00centre timp fusese impus
\ntratatul care a sf\u00e2r\u0219it acest r\u0103zboi cu Finlanda din 12 martie
\n1940 \u0219i fuseser\u0103 anexate \u021b\u0103rile baltice,
\nBasarabia, Bucovina de Nord etc., iar
\nGermania se sim\u021bea deja prea puternic\u0103 pentru a fi de acord s\u0103 mai
\nfac\u0103 alte concesii Uniunii Sovietice. \u00cen plus, la Berlin se
\nconsidera c\u0103 \u00een vreme ce germanii \u00ee\u0219i sacrificau vie\u021bile pentru
\na ob\u021bine teritorii \u0219i zone de domina\u021bie, sovieticii le ob\u021bineau
\nca un fel de premiu de consolare din partea Germaniei. A\u0219a c\u0103,
\ngermanii nu mai erau de acord s\u0103 fac\u0103 asemenea concesii, mai cu
\nseam\u0103 c\u0103 \u00eentre timp au putut s\u0103 constate \u0219i capacitatea aparent
\nredus\u0103 a URSS de a purta un r\u0103zboi modern
\n\u00een cazul Finlandei. De altfel, \u00een acel moment,
\ngermanii erau destul de deci\u0219i s\u0103 lanseze Opera\u021biunea Barbarossa,
\nprin urmare atacarea Uniunii Sovietice, a\u0219a cum s-a \u0219i \u00eent\u00e2mplat
\naceasta \u00eencep\u00e2nd cu 22 iunie 1941.<\/p>\n

Raportul de for\u021be:\u00a0David contra Goliat<\/h2>\n

Cum au \u00eenceput
\nostilit\u0103\u021bile \u00een Finlanda?<\/b><\/p>\n

Generalul Merezkov, care a
\ncondus aceast\u0103 campanie \u00een prima sa etap\u0103, promisese c\u0103,
\n\u00een relativ pu\u021bin timp, o s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103-dou\u0103,
\n\u00eei va oferi pe tav\u0103 Finlanda lui Stalin.
\n\u0218i lucrul acesta era destul de agreat la Moscova, pentru c\u0103 mai
\nto\u021bi planificatorii militari, sursele de intelligence \u0219i a\u0219a mai
\ndeparte considerau c\u0103, pe de o parte, Finlanda are o armat\u0103
\ninsuficient preg\u0103tit\u0103 pentru un r\u0103zboi modern \u2013
\nlucru perfect adev\u0103rat.
\nPe de alt\u0103 parte, apreciau c\u0103, \u00een
\nmomentul \u00een care va \u00eencepe r\u0103zboiul, va fi un colaps al ap\u0103r\u0103rii
\nfinlandeze, c\u0103 mi\u0219c\u0103rile de st\u00e2nga se vor alinia Uniunii
\nSovietice. Este, de fapt, \u0219i prima formul\u0103 pe care o g\u00e2ndiser\u0103
\nsovieticii, prin stabilirea unui
\nguvern-marionet\u0103 pe care ar fi dorit s\u0103-l
\nimpun\u0103 la Helsinki, un guvern condus de comunistul
\nOtto Wille Kuusinen.<\/p>\n

\"Dou\u0103<\/picture>\n

Dou\u0103 armate biciute de iarn\u0103 s-au \u00eenfruntat \u00een tran\u0219eele din Finlanda. FOTO: Getty Images<\/p>\n<\/div>\n

T<\/b>otu\u0219i,
\n\u00eentr-o prim\u0103 faz\u0103, ru\u0219ii au e\u0219uat. Ce s-a \u00eent\u00e2mplat \u00een prima
\netap\u0103 a ofensivei?<\/b><\/p>\n

Socoteala de acas\u0103 a
\nru\u0219ilor nu s-a potrivit cu cea din t\u00e2rg, pentru c\u0103, \u00een realitate,
\nfinlandezii s-au dovedit un popor mult mai unit dec\u00e2t anticipaser\u0103.
\nCeea ce nu au putut s\u0103 \u00een\u021beleag\u0103 sovieticii a fost sus\u021binerea pe
\ncare sistemul politic finlandez o avea din partea finlandezilor \u00een
\ngeneral, inclusiv a celor de st\u00e2nga, a celor mai mul\u021bi dintre cei
\nde st\u00e2nga. Ru\u0219ii nu au \u00een\u021beles aceast\u0103 idee, acest sentiment
\npatriotic, p\u00e2n\u0103 la urm\u0103, \u00een sensul cel mai pozitiv i-a animat pe
\nfinlandezi, ceea ce a f\u0103cut posibil ca, \u00een
\nciuda dispropor\u021biei uria\u0219e de for\u021be, lucrurile s\u0103 mearg\u0103 diferit
\nde strategia pe care o aveau sovieticii.<\/p>\n

Care era raportul de
\nfor\u021be \u00een teren?<\/b><\/p>\n

Practic, trupele sovietice
\ndin districtul militar Leningrad care au atacat dispuneau de
\nsuperioritate de 3 la 1 ca num\u0103r de solda\u021bi, 80 la 1 \u00een privin\u021ba
\ntancurilor, 5 la 1 \u00een privin\u021ba artileriei, 5,5 la 1 \u00een domeniul
\navia\u021biei. \u0218i aici trebuie \u021binut cont de faptul c\u0103 \u0219i pu\u021binele
\ntancuri, piese de artilerie sau avioane pe
\ncare le aveau finlandezii erau de mod\u0103 veche \u0219i doar c\u00e2teva
\nfuseser\u0103 achizi\u021bionate la o dat\u0103 recent\u0103
\ndin Marea Britanie. \u00cen plus, foarte mul\u021bi dintre solda\u021bii
\nfinlandezi nu v\u0103zuser\u0103 niciodat\u0103 un tanc \u0219i prima lor reac\u021bie a
\nfost de a intra \u00een panic\u0103, dar ulterior au reu\u0219it s\u0103 identifice
\naceast\u0103 metod\u0103, celebrele cocktailuri Molotov, pentru a lupta
\n\u00eempotriva sovieticilor. A\u0219a c\u0103, dintr-o
\narmat\u0103 care totu\u0219i se temea \u0219i avea sentimentul acesta al
\ninferiorit\u0103\u021bii, armata finlandez\u0103 a devenit \u00eencrez\u0103toare \u00een
\nfor\u021bele proprii \u0219i mai ales animat\u0103 de acest ideal na\u021bional care
\ni-a f\u0103cut pe oameni s\u0103 simt\u0103 c\u0103 e un
\nlucru absolut firesc s\u0103-\u0219i apere patria.<\/p>\n

\u00a0 \u201eStalin, ca \u0219i Putin, a invocat \u00een mod clar precedentul Petru cel Mare\u201c<\/h2>\n

Cum au decurs ostilit\u0103\u021bile \u00een prim<\/b>a<\/b>
\netap\u0103?<\/b><\/p>\n

Ru\u0219ii
\nau \u00eenceput pe trei mari linii de atac, iar cea mai important\u0103 era
\nistmul Kareliei, pe care \u00eel dorea at\u00e2t de
\nmult Stalin pentru a duce c\u00e2t mai c\u0103tre vest frontiera. Acolo
\nfor\u021bele sovietice erau \u00eentr-adev\u0103r mult superioare din toate
\npunctele de vedere. Finlandezii aveau plasate \u00een ap\u0103rare \u0219ase
\ndivizii conduse de generalul Hugo Ostermann. Undeva la dreapta lui,
\n\u00een zona de sud-vest a istmului Kareliei,
\nera generalul Harald \u00d6hquist care comanda trei divizii, apoi erau
\ntrei grup\u0103ri de trupe de acoperire care ac\u021bionau undeva \u00een spatele
\nLiniei Mannerheim, iar pe flancul st\u00e2ng al trupelor,
\nundeva \u00eentre r\u00e2ul Voxi \u0219i lacul Ladoga,
\nse afla Corpul 3 armat\u0103, condus de omul cel mai apropiat de
\nMannerheim, generalul Erik Heinrichs. Trebuie
\nspus c\u0103 aici erau \u0219i trupele cele mai
\nexperimentate ale finlandezilor. De asemenea,
\nmul\u021bi dintre liderii armatei
\nfinlandeze \u00een acel moment erau tinerii
\nstuden\u021bi care, \u00een perioada Primului
\nR\u0103zboi Mondial, primiser\u0103 formare
\nmilitar\u0103 \u00een cadrul armatei germane, erau tinerii care erau
\nnemul\u021bumi\u021bi de rusificarea pe care o practica Rusia \u021barist\u0103 \u00een
\nacel moment \u00een Marele Ducat al Finlandei \u0219i care
\n\u00een felul acesta \u00eencercau s\u0103 c\u00e2\u0219tige un statut separat de
\nRusia pentru \u021bara lor. \u00cen fine, a doua
\ngrupare era cea care consta din Corpul 4 armat\u0103 \u0219i era situat\u0103 la
\nnord de lacul Ladoga, condus\u0103 de generalul Johan Woldemar H\u00e4gglund.
\nEl avea o misiune destul de complicat\u0103 pentru c\u0103 era un spa\u021biu
\nvast la nord de Ladoga pe care trebuia s\u0103 \u00eel apere \u00eempotriva
\ntrupelor sovietice, iar Finlanda mai era
\nap\u0103rat\u0103 \u00een zona de nord de generalul Viljo Einar Tuompo, el
\nneav\u00e2nd nici m\u0103car calitatea militar\u0103 de care se bucurau ceilal\u021bi
\ngenerali finlandezi pentru c\u0103 se baza practic pe membri ai g\u0103zii
\ncivile, pe gr\u0103niceri, pe rezervi\u0219ti.<\/p>\n

\"Confrunt\u0103rile<\/picture>\n

Confrunt\u0103rile din r\u0103zboiul pentru Finlanda au fost extrem de s\u00e2ngeroase. FOTO: Getty Images<\/p>\n<\/div>\n

Cum erau dis<\/b>p<\/b>u\u0219i
\nde cealalt\u0103 parte sovieticii<\/b>?<\/b><\/p>\n

Spre deosebire de
\nfinlandezi, sovieticii erau foarte bine preg\u0103ti\u021bi, aveau Armata a
\n8-a \u00een apropiere de Petrozavodsk cu 6 divizii de infanterie \u0219i 2
\ndivizii de brig\u0103zi de tancuri, undeva la vreo 130.000 de oameni \u0219i
\n400 de tancuri, ceea ce era o for\u021b\u0103 uria\u0219\u0103 pentru armata
\nfinlandez\u0103. Mai la nord era Armata a 9-a cu 5 divizii de infanterie,
\nArmata a 14-a cu 3 divizii de infanterie, cu
\nobiectivul de a pune m\u00e2na pe Petsamo c\u00e2t de repede posibil.
\n\u00cen total, aceste armate ajungeau la
\n140.000 de oameni \u0219i 150 de tancuri, deci era efectiv un avantaj net
\nde partea Uniunii Sovietice.<\/p>\n

T<\/b>otu\u0219i,
\ncare au fost marile deficien\u021be ale ru\u0219ilor?<\/b><\/p>\n

S-a discutat foarte mult
\ndespre linia Mannerheim ca fiind esen\u021bial\u0103 \u0219i oarecum asta a
\npornit \u0219i ca o scuz\u0103 din partea sovieticilor pentru a spune
\nde ce nu au reu\u0219it. \u00cen realitate,
\nea era o linie discontinu\u0103, neterminat\u0103, multe dintre fortifica\u021bii
\nerau improvizate, unele erau din ciment, deci mai puternice, mai
\nsolide, dar foarte multe erau din lemn, din p\u0103m\u00e2nt, prin urmare e
\nfoarte departe mitologia rus\u0103 care s-a
\nn\u0103scut \u00een jurul liniei Mannerheim.
\n\u00cen plus, armata sovietic\u0103 era mult sl\u0103bit\u0103 dup\u0103 Marea
\nEpurare a lui Stalin, care a ucis generalii cei mai capabili,
\n\u00een frunte cu Mihail Nicolaevici Tuhacevski. Fusese acea \u00eencercare a
\nlui Stalin de a sc\u0103pa de to\u021bi liderii care i-ar putea pune la
\n\u00eendoial\u0103 puterea, dar asta sl\u0103bise foarte mult armata sovietic\u0103
\n\u0219i totodat\u0103 o f\u0103cuse extrem de obedient\u0103 \u0219i foarte pu\u021bin
\nflexibil\u0103.<\/p>\n

A\u021bi amintit de
\npatriotismul \u0219i de unitatea finlandezilor, dar ce tactici au folosit
\npentru a-i opri pe sovietici?<\/b><\/p>\n

Una
\ndintre tacticile favorite ale finlandezilor era s\u0103 separe acel
\nGoliat sovietic, unit\u0103\u021bile mari sovietice, \u00een mai multe unit\u0103\u021bi
\nmici, urmate de \u00eencercuirea acestora, apoi anihilarea lor treptat\u0103.
\nEi au \u021binut cont de c\u00e2teva elemente
\nfundamentale: au v\u0103zut c\u0103 armata
\nsovietic\u0103 este inflexibil\u0103, c\u0103 de obicei urmeaz\u0103 doar tras\u0103rile
\ncunoscute, c\u0103 este foarte previzibil\u0103 \u0219i atunci atacau prin acele
\nzone unde o sim\u021beau mai slab\u0103, \u00eencercau s\u0103 o sl\u0103beasc\u0103 treptat,
\niar prin aceste tactici reu\u0219eau s\u0103 o anihileze.
\nSigur c\u0103 aceast\u0103 prim\u0103 ofensiv\u0103 pe care au desf\u0103\u0219urat-o
\nsovieticii \u00eempotriva istmului Kareliei \u0219i
\nla nord, \u00een \u00eencercarea de a t\u0103ia
\nFinlanda \u00een dou\u0103 sau de a p\u0103trunde direct c\u0103tre capitala
\nHelsinki, a fost un insucces \u0219i deja dup\u0103
\ncea de-a doua ofensiv\u0103, din 15 decembrie,
\na fost limpede c\u0103 planul de a cuceri Finlanda \u00een dou\u0103 s\u0103pt\u0103m\u00e2ni
\ne\u0219uase. La 23 decembrie, finlandezii au
\nexecutat un contraatac prin diviziile a \u0219asea \u0219i \u00eent\u00e2i, ceea ce
\npractic a dus la e\u0219ecul planului Ladoga, ce ar fi trebuit s\u0103 se
\nconcretizeze \u00een dislocarea \u00eentregului dispozitiv de ap\u0103rare
\nal finlandezilor. Iar\u0103\u0219i un lucru foarte important este modalitatea
\n\u00een care sovieticii au tratat problema afluirii trupelor pe front
\npentru c\u0103, de foarte multe ori,
\nse crea haos, erau foarte prost organiza\u021bi \u0219i \u00een felul acesta
\ncreau ap\u0103r\u0103torilor posibilitatea de a utiliza tactici \u00eendr\u0103zne\u021be
\n\u00een vederea \u00eengreun\u0103rii avansului sau chiar opririi avansului din
\npartea sovieticilor. O alt\u0103 b\u0103t\u0103lie
\nimportant\u0103 \u00een aceast\u0103 etap\u0103 a fost b\u0103t\u0103lia de la Suomussalmi,
\ncare a debutat \u00een momentul \u00een care Divizia 163 condus\u0103 de
\ngeneralul Zelen\u0163ov a \u00eenaintat la \u00eenceputul lunii decembrie de la
\nbaza sa de la Uhkta, prin p\u0103dure, \u00een scopul de a captura ora\u015ful
\nOulu. Dac\u0103 le reu\u0219ea, Finlanda ar fi fost
\nt\u0103iat\u0103 \u00een dou\u0103. \u00cens\u0103 ru\u0219ii au fost \u00eenvin\u0219i.<\/p>\n

Victorie \u00e0 la Pirus pentru ru\u0219i<\/h2>\n

C\u00e2nd a \u00eenceput s\u0103 se
\nschimbe situa\u021bia pe front<\/b>?<\/b><\/p>\n

Undeva spre Anul nou era
\ndestul de limpede c\u0103 \u00eentreaga ac\u021biune ofensiv\u0103 a Uniunii
\nSovietice era un e\u0219ec de propor\u021bii. De
\naltfel, a fost momentul pe care l-a sesizat
\n\u0219i Stalin, care l-a desemnat pe comandantul Districtului Militar
\nSpecial Kiev, pe generalul Semion Timo\u015fenko, s\u0103 fie comandant al
\nfor\u021belor sovietice de atac \u00eempotriva Finlandei. A fost o nou\u0103
\netap\u0103 \u0219i a \u00eenceput printr-o larg\u0103 reorganizare a for\u021belor
\nmilitare pe care le aveau la dispozi\u021bie sovieticii pentru a putea s\u0103
\nfac\u0103 fa\u021b\u0103 unui r\u0103zboi modern, a\u0219a cum se dovedea,
\ndin ce \u00een ce mai mult, c\u0103
\nfinlandezii au \u00eenv\u0103\u021bat s\u0103-l poarte.<\/p>\n

Care a
\nfost<\/b> desf\u0103\u0219urare<\/b>a<\/b>
\nde for\u021be <\/b>din<\/b> a doua etap\u0103?<\/b><\/p>\n

\u00cen februarie 1940,
\nsovieticii au declan\u0219at un nou atac \u00eempotriva Finlandei, un atac
\ncare a dus, de exemplu,
\npe teatrul de opera\u021biuni din istmul Kareliei, cel principal, nu
\nmai pu\u021bin de 25 de divizi, 8 brig\u0103zi blindate, 17 regimente
\nde artilerie \u2013 cam 600.000 de oameni,
\n3.137 de tunuri, dintre care o treime de
\ncalibru greu, \u0219i 2.000 de tancuri. Aceasta era o superioritate
\nabsolut cople\u0219itoare de 4 la 1 la num\u0103r de solda\u021bi, de 20 p\u00e2n\u0103
\nla 30 la 1 \u00een privin\u021ba artileriei \u0219i la fel \u00een privin\u021ba
\ntancurilor \u0219i avia\u021biei. Acesta a fost modul \u00een care Timo\u015fenko a
\nreg\u00e2ndit. El a
\nvrut s\u0103 fie sigur, s-a dus cu for\u021be s\u0103 fie at\u00e2t de nimicitoare,
\nde devastatoare, \u00eenc\u00e2t s\u0103-i asigure c\u00e2\u0219tigul. \u00centr-adev\u0103r,
\nde\u0219i cu mare greutate, linia defensiv\u0103 finlandez\u0103 a fost str\u0103puns\u0103
\n\u0219i s-a deschis drumul spre Viipuri. Sigur,
\na mai fost un element foarte important:
\niarna grea, care cumva i-a ajutat
\npe sovietici pentru c\u0103 au putut s\u0103 traverseze inclusiv spa\u021biul
\nmaritim cu blindate \u0219i s\u0103 cad\u0103 undeva \u00een spatele pozi\u021biilor
\ndefensive finlandeze. Aceast\u0103 lun\u0103, februarie, practic, este etapa
\n\u00een care lucrurile devin ceva mai clare. Era
\nvizibil \u0219i pentru finlandezi c\u0103 ap\u0103rarea lor nu putea
\ns\u0103 dureze la infinit.<\/p>\n

Un compromis scump<\/h2>\n

Rusia a c\u00e2\u0219tigat \u00een
\ncele din urm\u0103 r\u0103zboiul iernii, dar cu un pre\u021b uria\u0219, la fel cum
\nse profileaz\u0103 \u00een Ucraina…<\/b><\/p>\n

\u00cen 1940, devenise clar \u0219i
\npentru sovietici c\u0103 Finlanda era o nuc\u0103 tare \u0219i c\u0103 nu ar trebui
\ns\u0103-\u0219i fac\u0103 o ambi\u021bie excesiv\u0103 din cucerirea \u00eentregii \u021b\u0103ri. \u0218i
\ntocmai de aceea, foarte cur\u00e2nd, sovieticii au renun\u021bat la
\nguvernul-marionet\u0103 pe care doreau s\u0103-l
\npun\u0103 la Helsinki. Pur \u0219i simplu, dac\u0103 \u00eenainte era men\u021bionat
\nfrecvent de TASS, \u00een 1940 este uitat de
\nagen\u021bia sovietic\u0103 de pres\u0103 \u0219i \u00eencep ni\u0219te negocieri la
\nStockholm, \u00eentre Finlanda \u0219i URSS.
\nNegocieri care au fost cumva \u0219i gr\u0103bite de faptul c\u0103 Marea
\nBritanie \u0219i Fran\u021ba \u00eencercau s\u0103 fac\u0103 ceva \u00een perioada aceasta
\na \u201er\u0103zboiului ciudat\u201c
\n\u2013 \u201eThe Phoney War\u201c sau \u201eDr\u00f4le
\nde guerre\u201c. Se luase \u00een calcul
\nposibilitatea de a antrena \u00eentreaga Scandinavie \u00een r\u0103zboi printr-o
\nfor\u021b\u0103 expedi\u021bionar\u0103 anglo-francez\u0103 care s\u0103 se deplaseze spre
\nnordul continentului \u0219i ulterior s\u0103 ajung\u0103 \u00een Finlanda pentru a
\najuta la continuarea r\u0103zboiului. Era un scenariu pe care Stalin nu
\n\u0219i-l dorea pentru c\u0103 voia totu\u0219i ca s\u0103
\nnu ajung\u0103 \u00eentr-un r\u0103zboi \u0219i cu puterile occidentale,
\nav\u00e2nd \u00een vedere c\u0103 era nesigur totu\u0219i pe
\no alian\u021b\u0103 pe termen lung cu
\nHitler. A\u0219a c\u0103 negocierile p\u0103reau o cale
\nde rezolvare pentru cele dou\u0103 p\u0103r\u021bi.<\/p>\n

\u0218i la ce compromis a
\najuns \u00een final?<\/b><\/p>\n

\u00cen condi\u021biile \u00een care
\ndeja prin intermediul ambasadelor sovietice
\n\u0219i finlandeze de la Stockholm s-au discutat anumite elemente
\nde baz\u0103 pentru negocierile ulterioare, pacea a fost semnat\u0103 la
\nMoscova la 12 martie 1940, o pace care a costat scump Finlanda. I-a
\ncostat cam o zecime din teritoriu, termenii de pace au dep\u0103\u0219it
\nchiar cerin\u021bele ini\u021biale ale
\nlui Stalin, pentru c\u0103 de data aceasta, \u00een plus fa\u021b\u0103 de baza
\nnaval\u0103 de la Hanko \u0219i insulele din Golful Finic, sovieticii au
\nreclamat \u0219i \u00eentreaga provincie Viipuri, p\u00e2n\u0103 la linia unde fusese
\nfrontiera imperiului lui Petru cel Mare. De altfel,
\nStalin, ca \u0219i Putin, a invocat \u00een mod clar precedentul Petru cel
\nMare. Peninsula Hanko a fost \u00eenchiriat\u0103
\nMoscovei pe un termen de 30 de ani, ceea ce d\u0103dea URSS-ului
\no baz\u0103 naval\u0103 de unde putea controla \u00eentreaga zon\u0103 nordic\u0103 a
\nGolfului Finlandei. De asemenea, cele dou\u0103 \u021b\u0103ri s-au angajat s\u0103
\nnu \u00eencheie nicio alian\u021b\u0103 \u00eendreptat\u0103 una \u00eempotriva celeilalte.
\n\u00cen total, Finlanda pierdea 28.000 de km\u00b2,
\no zon\u0103 important\u0103, cu 316.000 de hectare de teren arabil, 2.500.000
\nde hectare de p\u0103dure. Din
\npunct de vedere demografic uman, pierderile erau foarte mari:
\nr\u0103zboiul a costat via\u021ba
\na aproximativ 15.000 de finlandezi,
\ndar mult mai mul\u021bi sovietici, aproape 50.000 de solda\u021bi \u0219i-au
\npierdut via\u021ba.\n<\/p>\n

\u00a0 \u201eRusia nu poate spune c\u0103 a c\u00e2\u0219tigat cu adev\u0103rat, oric\u00e2te victorii ar avea pe front\u201c<\/h2>\n

Privind \u00een urm\u0103, putem
\nspune c\u0103 a fost o victorie \u00e0 la Pirus, iar ru\u0219ii au pierdut
\npractic mai mult dec\u00e2t au c\u00e2\u0219tigat. Seam\u0103n\u0103 cumva aceast\u0103
\nvictorie din Finlanda cu cea a Rusiei, care se profileaz\u0103 \u00een
\nUcraina, dar cu pierderi uria\u0219e la toate capitolele?<\/b><\/p>\n

\"Tanc<\/picture>\n

Tanc distrus \u00een r\u0103zboi. FOTO: Getty Images<\/p>\n<\/div>\n

Exact a\u0219a a fost, pentru c\u0103
\nau pierdut foarte mult, at\u00e2t \u00een ceea ce prive\u0219te resursele umane
\nimportante, valoroase, resurse materiale foarte importante, pentru c\u0103
\nau trebuit s\u0103 refac\u0103 practic armata dup\u0103 aceast\u0103 semivictorie.
\nMoral au pierdut foarte mult pentru c\u0103 mai
\ntoate puterile au \u00eenceput s\u0103 desconsidere armata sovietic\u0103, s\u0103
\nconsidere c\u0103 aceasta nu este de fapt un factor important \u00een
\neconomia r\u0103zboiului \u0219i c\u0103, \u00een
\nrealitate, URSS este \u00eentr-adev\u0103r \u201eun
\ncolos cu picioare de lut\u201c. Apoi opinia
\npublic\u0103, mai ales \u00een SUA, se mobilizase
\nfoarte puternic \u00een favoarea finlandezilor \u0219i, evident, pentru
\ncondamnarea Uniunii Sovietice. \u00cen plus, foarte mul\u021bi dintre
\nintelectualii europeni care au avut tendin\u021ba de a simpatiza cu
\nsovieticii, unii chiar \u0219i dup\u0103 ce v\u0103zuser\u0103 ce se
\n\u00eent\u00e2mplase cu procesele stalinismului, au
\ndevenit din ce \u00een ce mai critici fa\u021b\u0103 de Uniunea Sovietic\u0103.
\nPozi\u021bia sl\u0103bit\u0103 pe plan interna\u021bional
\na fost ca un du\u0219 rece pentru
\nsovietici, conduc\u00e2nd la o adev\u0103rat\u0103 nevoie de reform\u0103.<\/p>\n

Exist\u0103 \u0219i alte elemente
\ncomune \u00eentre cele dou\u0103 r\u0103zboaie, cel ruso-finlandez, respectiv cel
\nde acum dintre Rusia \u0219i Ucraina?<\/b><\/p>\n

Foarte adev\u0103rat, ele
\nexist\u0103. \u0218i \u00een cazul Finlandei, \u0219i \u00een cazul Ucrainei<\/a>, a\u0219tept\u0103rile
\nini\u021biale s-au dovedit a fi nerealiste. Vorbim
\naici de estim\u0103rile pe care chiar serviciile de informa\u021bii sovietice
\nle f\u0103cuser\u0103 acum aproape nou\u0103 decenii \u0219i
\nla fel s-a \u00eent\u00e2mplat \u0219i acum cu serviciile de intelligence
\nruse\u0219ti. Ulterior s-a v\u0103zut c\u0103, totu\u0219i, ideea ap\u0103r\u0103rii unui mod
\nde via\u021b\u0103, ideea ap\u0103r\u0103rii na\u021biunii este \u00eenc\u0103 foarte important\u0103
\n\u0219i ea poate s\u0103 genereze, cu adev\u0103rat, o emula\u021bie \u00een r\u00e2ndul
\ncet\u0103\u021benilor \u0219i are impact pe termen lung. Pentru c\u0103, \u00een mod
\nclar, sentimentele fa\u021b\u0103 de Rusia, \u00een etapa final\u0103 a r\u0103zboiului,
\ndup\u0103 r\u0103zboi, vor fi negative \u0219i asta va fi un impact pe termen
\nfoarte lung de acum \u00eenainte. Asta s-a
\n\u00eent\u00e2mplat \u0219i dup\u0103 \u201er\u0103zboiul de
\niarn\u0103\u201c, c\u00e2nd na\u021biunea arbora drapeul \u00een bern\u0103,
\nc\u00e2nd au fost mari comemor\u0103ri ale victimelor, iar lucrul acesta
\na dus pe termen lung la o anumit\u0103 percep\u021bie asupra Rusiei. Prin
\nurmare, a\u0219 spune c\u0103, dincolo de posibilele c\u00e2\u0219tiguri teritoriale
\nale ru\u0219ilor \u00een Ucraina,<\/a> pierderile sunt mult mai mari dec\u00e2t
\nc\u00e2\u0219tigurile \u0219i nu justific\u0103, la nivel strategic, la nivel
\npolitic, la nivel economic, \u00een niciun fel modalitatea \u00een care
\ndeciziile s-au luat la Moscova.<\/p>\n

Gre\u0219eala uria\u0219\u0103 a Rusiei<\/h2>\n

Putem spune c\u0103 \u0219i
\natunci, la fel ca acum, ru\u0219ii \u0219i-au supraestimat puterea?<\/b><\/p>\n

Cred c\u0103 da.
\nEste clar c\u0103 \u0219i atunci \u0219i acum,
\nKremlinul \u0219i-a supraestimat capacit\u0103\u021bile, a
\nrefuzat s\u0103 \u00een\u021beleag\u0103 c\u0103 acest logos imperial pe care \u00eel propune
\neste respins de un etos na\u021bional. \u0218i, atunci \u0219i acum, putem vedea
\no coagulare \u00een jurul unor valori care sunt foarte diferite fa\u021b\u0103 de
\nvalorile pe care Moscova \u00eencearc\u0103 s\u0103 le impun\u0103.<\/p>\n

Finlanda era neutr\u0103, dar
\nchiar \u0219i a\u0219a, sovieticii au atacat-o. \u0218i <\/b>s\u0103
\n<\/b>ne amintim c\u0103 \u00eenaintea r\u0103zboiului de acum s-a vorbit
\ndespre \u201efinlandizarea\u201c Ucrainei, adic\u0103 despre o neutralitate
\nprecum cea a Finlandei. Putem concluziona, f\u0103r\u0103 teama de a gre\u0219i,
\nc\u0103 nici \u00een cazul Ucrainei aceast\u0103 neutralitate nu ar fi \u00eensemnat
\nc\u0103 ru\u0219ii nu vor ataca?<\/b><\/p>\n

Absolut. De fapt, dup\u0103 Al
\nDoilea R\u0103zboi Mondial, Uniunea Sovietic\u0103 deja controla \u00eentregul
\nspa\u021biu r\u0103s\u0103ritean, \u0219i atunci, pentru Finlanda, strategia a fost
\ns\u0103 se replieze \u00een jurul acestei politici de concesii fa\u021b\u0103 de
\nUniunea Sovietic\u0103. Ulterior, \u00een perioada regimului Willy Brandt
\n(n.r. \u2013 fost cancelar german) din Germania Federal\u0103, politologii
\ngermani au vorbit de conceptul acesta de \u201efinlandizirung\u201c, adic\u0103
\nde cedare cumva benevol\u0103 \u00een favoarea unei mari puteri. Revenind la
\nfinlandezi, \u00eentr-adev\u0103r, au trecut prin etapa aceasta de
\nfinlandizare, mai ales \u00een timpul lungului regim al pre\u0219edintelui
\nUrho Kekkonen, dup\u0103 care, de la \u00eenceputul anilor \u201980, este o
\npozi\u021bie de adaptare cumva, iar ulterior, a\u0219a cum \u0219tim,
\nFinlanda devine din ce \u00een ce mai apropiat\u0103 de NATO. Vorbim \u00eens\u0103
\ndespre o apropiere care nu s-ar fi putut materializa f\u0103r\u0103 aceast\u0103
\nagresiune a Rusiei \u00eempotriva Ucrainei. Din
\nacel moment a fost clar c\u0103 Rusia iese dintr-o logic\u0103 a
\ncomportamentului, oarecum firesc, \u00een rela\u021biile interna\u021bionale.
\nSigur, un semnal a fost \u0219i r\u0103zboiul din Transnistria din 1992.
\n\u00cens\u0103, peste timp, vorbind de acest r\u0103zboi din Ucraina, a fost
\nfoarte limpede c\u0103 ceea ce acceptaser\u0103 sovieticii \u00een 1975, de
\npild\u0103, \u0219i \u00een perioada aceasta mai vast\u0103
\nde timp \u00een care s-au desf\u0103\u0219urat lucr\u0103rile Conferin\u021bei de la
\nHelsinki, nu mai este acceptat de elitele din jurul lui Putin.
\nPrin urmare, Finlanda nu \u00ee\u0219i poate asigura securitatea de
\nuna singur\u0103, a\u0219a c\u0103 are nevoie de colaborare \u00een interiorul NATO.
\n\u00centr-adev\u0103r, chiar acum c\u00e2\u021biva ani, p\u0103rea
\naproape imposibil ca Suedia, de pild\u0103, s\u0103 fie membr\u0103 NATO \u0219i
\ndestul de improbabil ca Finlanda s\u0103 se al\u0103ture Alian\u021bei. Pentru c\u0103
\nmai existau \u00eenc\u0103 \u00een Finlanda destul de mul\u021bi oameni asocia\u021bi, s\u0103
\nzicem, vederilor din perioada lui Kekkonen \u0219i care nu \u00eendr\u0103zneau
\ns\u0103 fac\u0103 un pas mai departe.<\/p>\n

Se poate spune c\u0103 NATO a
\nc\u00e2\u0219tigat un aliat serios prin al\u0103turarea Finlandei, la fel cum ar
\nc\u00e2\u0219tiga \u00een cazul \u00een care ar accepta Ucraina?<\/b><\/p>\n

\u00cen acest moment, armata
\nfinlandez\u0103 este o armat\u0103 foarte serioas\u0103, foarte solid\u0103. Sigur,
\nexist\u0103 armata obligatorie, dar este \u0219i o armat\u0103 care respect\u0103
\nfoarte clar formarea militarilor, o armat\u0103 \u00een care nu sunt abuzuri
\nsau sunt pe o scar\u0103 foarte mic\u0103, exist\u0103 un profesionalism evident
\nla nivelurile de conducere ale armatei finlandeze.
\nDeci NATO a c\u00e2\u0219tigat un aliat valoros. Capacitatea NATO de a
\nriposta unui poten\u021bial atac al Rusiei a crescut \u00een aceast\u0103
\nperioad\u0103. \u00cen oglind\u0103, Rusia doar de pierdut a avut \u0219i are pentru
\nc\u0103, pe de o parte, Ucraina, indiferent ce scenariu s-ar aplica
\nacolo, \u00een mod evident va avea perspectiva \u0219i
\ndorin\u021ba de a se ancora \u00een jurul Occidentului. Nici Finlanda, dar
\nnici Ucraina nu au putut fi ocupate de c\u0103tre ru\u0219i. \u0218i at\u00e2t timp
\nc\u00e2t Finlanda a r\u0103mas suveran\u0103, la fel cum va r\u0103m\u00e2ne Ucraina,
\nRusia nu poate spune c\u0103 a c\u00e2\u0219tigat cu adev\u0103rat, oric\u00e2te victorii
\nar avea pe front.<\/p>\n

Cine este Silviu Miloiu<\/h2>\n

Silviu
\nMiloiu este pre\u0219edinte al Asocia\u021biei Rom\u00e2ne de Studii Baltice \u0219i
\nNordice si prof. univ. dr. la Universitatea \u201eValahia\u201d din
\nT\u00e2rgovi\u0219te. A elaborat o serie de monografii dedicate istoriei
\nEuropei Nordice \u0219i Baltice \u0219i unora dintre \u021b\u0103rile din regiune:
\nFinlanda, Lituania. A elaborat, de asemenea, monografii \u0219i volume de
\ndocumente care exploreaz\u0103 istoria rela\u021biilor Rom\u00e2niei cu statele
\nbaltice \u0219i nordice. Este laureat al Premiului \u201eGeorge Iacobescu\u201d
\npentru contribu\u021bii remarcabile aduse \u00een domeniul istoriei
\nrela\u021biilor Rom\u00e2niei cu Marea Britanie \u0219i integr\u0103rii europene
\ndecernat de Ministerul britanic pentru Europa \u0219i de School of
\nSlavonic & East European Studies. Este specializat, de asemenea,
\n\u00een istoria politicii externe rom\u00e2ne\u015fti \u00een sec. al XX-lea.<\/p>\n

\"Silviu<\/picture>\n

Silviu Miloiu. FOTO: Arhiv\u0103 personal\u0103<\/p>\n<\/div>\n

Din
\n2010 conduce \u00een Rom\u00e2nia o conferin\u021b\u0103 anual\u0103 de Studii Baltice \u0219i
\nNordice, cel mai mare eveniment de acest gen din Europa de Sud-Est. A
\nprimit decora\u021bii \u0219i premii \u00een Finlanda, Letonia, Lituania \u0219i
\nMarea Britanie pentru excelen\u021b\u0103 \u00een studiile baltice \u0219i nordice,
\nprecum \u0219i \u00een studii britanice. Cercet\u0103rile sale au condus la peste
\n30 de c\u0103r\u021bi ca autor, editor sau coautor, precum \u0219i la 100 de
\narticole \u0219i capitole \u0219tiin\u021bifice publicate la nivel interna\u021bional.
\nA fost directorul mai multor proiecte de cercetare \u0219i organizatorul
\nprincipal a peste 20 de conferin\u021be interna\u021bionale.<\/p>\n<\/p><\/div>\n

Read More<\/a><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

\u00cen urm\u0103 cu mai bine de 85 de ani, URSS a atacat Finlanda, c\u0103reia i-a smuls o important\u0103 parte din teritoriu, \u00eens\u0103 pl\u0103tind chiar \u0219i […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":2303,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_monsterinsights_skip_tracking":false,"footnotes":""},"categories":[6],"tags":[],"class_list":["post-2302","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-popular"],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/2302","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=2302"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/2302\/revisions"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media\/2303"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=2302"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=2302"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=2302"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}