{"id":2148,"date":"2025-02-18T03:24:03","date_gmt":"2025-02-18T03:24:03","guid":{"rendered":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/2025\/02\/18\/mostenirea-oraselor-uraniului-din-muntii-apuseni-s-a-exploatat-in-ritm-ametitor-multi-mineri-nu-depaseau-60-de-ani\/"},"modified":"2025-02-18T03:24:03","modified_gmt":"2025-02-18T03:24:03","slug":"mostenirea-oraselor-uraniului-din-muntii-apuseni-s-a-exploatat-in-ritm-ametitor-multi-mineri-nu-depaseau-60-de-ani","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/2025\/02\/18\/mostenirea-oraselor-uraniului-din-muntii-apuseni-s-a-exploatat-in-ritm-ametitor-multi-mineri-nu-depaseau-60-de-ani\/","title":{"rendered":"Mo\u0219tenirea ora\u0219elor uraniului din Mun\u021bii Apuseni: \u201eS-a exploatat \u00een ritm ame\u0163itor. Mul\u021bi mineri nu dep\u0103\u0219eau 60 de ani\u201d"},"content":{"rendered":"
\n

Ora\u0219ele \u0218tei, Va\u0219c\u0103u \u0219i Nucet din jude\u021bul Bihor num\u0103r\u0103 \u00eempreun\u0103 mai pu\u021bin de zece mii de locuitori, de cinci ori mai pu\u021bini dec\u00e2t la \u00eenceputul anilor \u201850, c\u00e2nd au fost \u00eenfiin\u021bate datorit\u0103 minei de uraniu controlat\u0103 atunci de sovietici. <\/p>\n

\"\u0218trandul<\/picture>\n

\u0218trandul din \u0218tei. Foto: Daniel Gu\u021b\u0103. ADEV\u0102RUL<\/p>\n<\/div>\n

Povestea micilor ora\u0219e de la poalele Apusenilor a fost str\u00e2ns legat\u0103 de resursele naturale bogate din ad\u00e2ncurile mun\u021bilor Bihorului. <\/p>\n

\u00cenc\u0103 din Evul Mediu \u00een \u00eemprejurimile lor au fost deschise mine de aur, argint \u0219i fier, iar de la \u00eenceputul secolului XX au fost exploatate aici minereuri de bismut \u0219i de molibden – metal c\u0103utat pentru fabricarea o\u021belurilor speciale. <\/p>\n

\u00cen anii celui De-al Doilea R\u0103zboi Mondial, cele trei localit\u0103\u021bi \u00eenvecinate num\u0103rau c\u00e2teva sute de locuitori, care \u00ee\u0219i c\u00e2\u0219tigau existen\u021ba din cre\u0219terea animalelor \u0219i din munca \u00een minele metalice ale B\u0103i\u021bei (localitate aflat\u0103 \u00een componen\u021ba ora\u0219ului Nucet). <\/p>\n

P\u00e2n\u0103 la sf\u00e2r\u015fitul r\u0103zboiului, num\u0103rul salaria\u0163ilor de la exploatarea minier\u0103 B\u0103i\u0163a (video<\/b><\/i>) nu a dep\u0103\u015fit cifra de 800 de oameni. Dup\u0103 r\u0103zboi, situa\u021bia celor trei localit\u0103\u021bi \u0219i a minei B\u0103i\u021ba (Plai) s-a schimbat complet. <\/p>\n

\u201e\u00cen anul 1951 au fost descoperite z\u0103c\u0103minte de minereuri rare (uraniu) \u00een Mun\u0163ii Bihor, la B\u0103i\u0163a de c\u0103tre \u201cExpedi\u0163ia num\u0103rul 3\u201d a Ministerului Geologiei URSS. \u00cen ianuarie 1952 a luat fiin\u0163\u0103 Societatea Rom\u00e2no-Sovietic\u0103 Kvartit, care a intensificat lucr\u0103rile de prospec\u0163iuni pentru metale rare \u00een regiune. \u00cen zon\u0103 \u015fi-au f\u0103cut apari\u0163ia speciali\u015fti ru\u015fi, preg\u0103tind o exploatare masiv\u0103 \u015fi intens\u0103 a z\u0103c\u0103mintelor de la B\u0103i\u0163a. Societatea Sovrom Kvartit lucra 24 ore din 24 cu un efectiv de 50.000 – 55 000 de salaria\u0163i. \u00cen acele condi\u0163ii problema caz\u0103rii zecilor de oameni veni\u0163i din toat\u0103 \u0163ara, c\u00e2t \u015fi din URSS, era deosebit de acut\u0103. Pentru rezolvarea acestor probleme, pu\u0163inul teren agricol de care dispuneau localnicii a fost expropriat. Pe acest teren s-au ridicat bar\u0103ci, \u00eencep\u00e2nd cu anul 1952, ca \u00een 1956, c\u00e2nd a fost atestat oficial ca ora\u015f, Nucetul avea deja o popula\u0163ie de 10.000 de locuitor<\/i>i\u201d, ar\u0103ta Prim\u0103ria Nucet.<\/p>\n

Ora\u0219ul Dr. Petru Groza, ridicat de sovietici<\/h2>\n

Tot la \u00eenceputul anilor \u201850, peste 80 de hectare de teren de la marginea satului \u0218tei au fost expropriate pentru a l\u0103sa loc unui ora\u0219 complet nou, care avea s\u0103 g\u0103zduiasc\u0103 inginerii \u0219i militarii sovietici implica\u021bi \u00een proiectul minier secret de la B\u0103i\u021ba – localitate aflat\u0103 la circa 20 de kilometri de noul ora\u0219 din Rom\u00e2nia.<\/p>\n

Proiectat la Moscova, ora\u0219ul \u0218tei din Bihor (video<\/i><\/b>) se \u00eenf\u0103\u021bi\u0219a \u00eentr-un decor specific or\u0103\u0219elelor muncitore\u0219ti din URSS, cu cvartale formate din blocuri dispuse \u00een a\u0219a fel \u00eenc\u00e2t la nevoie s\u0103 poat\u0103 fi folosite ca refugii pentru armat\u0103, cu bulevarde largi \u0219i cl\u0103diri monumentale, \u00eempodobite cu decoruri socialiste.<\/p>\n

Aici aveau s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 pentru aproape un deceniu sovieticii, \u00eens\u0103 \u00een acela\u0219i timp ora\u0219ul a fost destinat miilor de muncitori veni\u021bi s\u0103 munceasc\u0103 la mina de uraniu de la B\u0103i\u021ba, condus\u0103 de societatea Sovrom Uraniu (Sovrom Cvartit). \u00cen vecin\u0103tatea lui, satul Va\u0219c\u0103u, cu c\u00e2teva sute de locuitori \u00eenainte de r\u0103zboi, a fost transformat \u0219i el \u00eentr-un ora\u0219 muncitoresc. <\/p>\n

Popula\u021bia total\u0103 a ora\u0219elor \u0218tei, Nucet \u0219i Va\u0219c\u0103u (video<\/i><\/b>) a crescut \u00een anii \u201850 la aproape 30.000 de oameni, \u00eens\u0103 doar pentru c\u00e2\u021biva ani. Minerii erau bine pl\u0103ti\u021bi, \u00eens\u0103 \u00eenfruntau pericolele radia\u021bilor, muncind cu unelte rudimentare \u0219i lipsi\u021bi de protec\u021bia adecvat\u0103.<\/p>\n

\u00cen \u201eajutorul\u201d lor, erau adu\u0219i de\u021binu\u021bi politici \u0219i militari de la deta\u0219amentele de munc\u0103 \u00eenfiin\u021bate de regimul comunist.<\/p>\n

\u201eMuncitorii locuiesc \u00een apropierea satelor, \u00een a\u015fez\u0103ri coordonate de trupe sovietice \u015fi sunt \u0163inu\u0163i izola\u0163i de zonele din \u00eemprejurimi. Acest proiect este angajat doar \u00een minerit \u015fi extrac\u0163ia uraniului, nefiind alte facilit\u0103\u0163i locale de procesare \u015fi rafinare. Minereul este \u00eenc\u0103rcat \u00een camioane \u015fi sigilat \u015fi trimis, sub paza armat\u0103 a sovieticilor, \u00een URSS\u201d<\/i>, ar\u0103ta o not\u0103 secret\u0103 a spionajului american, din 1954.<\/p>\n

Cariera de uraniu, \u201egolit\u0103\u201d de rom\u00e2ni pentru sovietici<\/h2>\n

Exploatarea de uraniu de la B\u0103i\u021ba a func\u021bionat la \u00eenceput la suprafa\u021b\u0103, iar minereul extras din versant era \u00eenc\u0103rcat \u00een trenuri \u0219i transportat la morile din \u0218tei, iar de aici, \u00een Uniunea Sovietic\u0103. <\/p>\n

\n\"Orasul<\/picture>\n

Imaginea 1\/18:<\/span>
\n Orasul Vascau Foto Daniel Gu\u021b\u0103 ADEV\u0102RUL (18) JPG<\/p>\n<\/div>\n

Zilnic, plecau din Dr. Petru Groza cel pu\u0163in trei trenuri cu concentrat de minereu uranifer care treceau \u00een URSS prin nordul \u0163\u0103rii, la Halmeu (\u00een apropiere de Sighetul Marma\u0163iei). <\/p>\n

\u201eS-a exploatat \u00een carier\u0103 deschis\u0103, \u00eentr-un ritm ame\u0163itor, probabil pe vremea aceea ap\u0103r\u00e2nd \u015fi expresia \u201coric\u00e2nd din mun\u0163i el face-o vale\u201d. \u00centr-adev\u0103r, \u00eencep\u00e2nd de la trei kilometri de B\u0103i\u0163a Plai, e vizibil\u0103 ilustrarea material\u0103 a acestei expresii. S-a lucrat cu solda\u0163i \u015fi de\u0163inu\u0163i politici \u015fi cu \u0163\u0103ranii din Apuseni, ului\u0163i de salariile (pentru ei imense) oferite. \u00cen ce m\u0103sur\u0103 \u015ftiau ei cu ce substan\u0163\u0103 periculoas\u0103 lucreaz\u0103? E greu de spus\u2026 Dat fiind c\u0103, dup\u0103 ani \u015fi ani, au fost g\u0103site \u00een funda\u0163iile caselor lor pietre cu un con\u0163inut ridicat de uraniu, e de presupus c\u0103 nu li s-a spus nimic! De\u0163inu\u0163ii oricum nu contau \u2013 ei erau \u201cdu\u015fmanii poporului\u201d, iar solda\u0163ii oricum trebuiau s\u0103 fie m\u00e2ndri c\u0103 erau \u201cpatrio\u0163i\u201d \u015fi contribuiau la prop\u0103\u015firea patriei\u201d<\/i>, ar\u0103ta un document publicat de Federa\u0163ia Na\u0163ional\u0103 de Mine \u015fi Energie.<\/p>\n

\n\"Ora\u0219ul<\/picture>\n

Imaginea 1\/16:<\/span>
\n Ora\u0219ul \u0218tei Foto Daniel Gu\u021b\u0103 ADEV\u0102RUL (16) JPG<\/p>\n<\/div>\n

Mai t\u00e2rziu, exploatarea minier\u0103 s-a mutat \u00een subteran, iar galeriile miniere de la Avram Iancu au ajuns s\u0103 formeze o re\u021bea de aproape 100 de kilometri, \u00eentins\u0103 pe trei jude\u021be: Bihor, Alba \u0219i Arad. <\/p>\n

\u201eUraniul este extras de la B\u0103i\u0163a, la aproximativ 20 de mile \u00een sud-estul ora\u015fului Beiu\u015f, raionul Beiu\u015f, regiunea Oradea din Rom\u00e2nia. Uraniul este transportat \u00een camioane \u00een gara \u015etei, la aproximativ 12 mile sud-est de Beiu\u015f de unde este transportat cu trenul spre o destina\u0163ie necunoscut\u0103. Angaja\u0163ii din mina de uraniu sunt at\u00e2t muncitori \u201eliberi\u201d, c\u00e2t \u015fi recruta\u0163i \u00een trupele D.R.M. (Direc\u0163ia Rezervelor de Munc\u0103). Muncitorii liberi sunt printre cei mai bine pl\u0103ti\u0163i din Rom\u00e2nia, iar cei din trupele D.R.M. sunt lua\u0163i \u00een armat\u0103 dintre cei cu o \u201eorigine social\u0103 nes\u0103n\u0103toas\u0103\u201d, care sunt considera\u0163i nedemni de \u00eencredere \u015fi nu pot servi \u00een unit\u0103\u0163ile regulare de armat\u0103\u201d<\/i>, informa un raport al Agen\u021biei Centrale de Informa\u021bii (CIA) din Statele Unite ale Americii, din 24 iunie 1955. <\/a><\/p>\n

\n\"Orasul<\/picture>\n

Imaginea 1\/21:<\/span>
\n Orasul Nucet Foto Daniel Gu\u021b\u0103 ADEV\u0102RUL (11) JPG<\/p>\n<\/div>\n

Din 1961, Rom\u00e2nia nu a mai trimis uraniu vecinului de la r\u0103s\u0103rit, \u00eens\u0103 exploat\u0103rile au continuat \u015fi s-au extins.<\/p>\n

\u201eEfectele mineritului au fost foarte dramatice pentru popula\u021bie . Mul\u021bi mineri din toat\u0103 depresiunea nu au dep\u0103\u0219it v\u00e2rsta de 60 ani\u201d,<\/i> \u00ee\u0219i aminte\u0219te un localnic.\u00a0<\/p>\n

Ora\u0219ele uraniului de la poalele Apusenilor<\/h2>\n

Mina de uraniu a fost \u00eenchis\u0103 \u00een anii \u201890, iar ora\u0219ele din jurul lor s-au depopulat. Ora\u0219ul \u0218tei din Bihor a renun\u021bat la numele Dr. Petru Groza \u00een 1996. Aici locuiesc \u00een prezent circa 5.000 de oameni. \u00cen Va\u0219c\u0103u, locuiesc 2.000 de oameni, iar \u00een Nucet (video<\/b><\/i>) tot at\u00e2\u021bia. <\/p>\n

\u201e\u00cen Nucet, la fiecare cas\u0103 \u00een anii ’80 era un steag negru. Se \u021binea doliu un an pentru cei deceda\u021bi. Mul\u021bi mureau de tineri, datorit\u0103 condi\u021biilor grele din min\u0103\u201d<\/i>, spune un localnic. <\/p>\n

Ora\u0219ul \u0218tei a devenit sta\u021biune turistic\u0103 de interes local. Un \u0219trand termal, vechi din anii \u201850, a fost modernizat \u0219i transformat \u00een obiectiv turistic. Tot aici, c\u0103l\u0103torii g\u0103sesc un centru urban care a p\u0103strat arhitectura ora\u0219ului proiectat de sovietici. <\/p>\n

Ora\u0219ul Nucet fusese \u00een trecut o zon\u0103 de agrement, loc al taberelor \u0219colare. Este avantajat de pozi\u021bia apropiat\u0103 Mun\u021bilor Apuseni, de sta\u021biunea V\u00e2rtop, de Zona Carstic\u0103 Padi\u0219 – Cet\u0103\u021bile Ponorului, de Cucurb\u0103ta Mare – Piatra Gr\u0103itoare, de Zona Sighi\u015ftelului \u0219i alte obiective turistice importante din Apuseni. <\/p>\n

Ora\u0219ul Va\u0219c\u0103u este mai apropiat de sta\u021biunea Moneasa, numit\u0103 \u0219i Perla Apusenilor, fiind cunoscut\u0103 \u00eenc\u0103 din secolul al XVI-lea pentru izvoarele ei mezotermale.<\/p>\n<\/p><\/div>\n

Read More<\/a><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Ora\u0219ele \u0218tei, Va\u0219c\u0103u \u0219i Nucet din jude\u021bul Bihor num\u0103r\u0103 \u00eempreun\u0103 mai pu\u021bin de zece mii de locuitori, de cinci ori mai pu\u021bini dec\u00e2t la \u00eenceputul […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":2149,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_monsterinsights_skip_tracking":false,"_monsterinsights_sitenote_active":false,"_monsterinsights_sitenote_note":"","_monsterinsights_sitenote_category":0,"footnotes":""},"categories":[6],"tags":[],"class_list":["post-2148","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-popular"],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/2148","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=2148"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/2148\/revisions"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media\/2149"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=2148"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=2148"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=2148"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}