{"id":2144,"date":"2025-02-18T03:24:05","date_gmt":"2025-02-18T03:24:05","guid":{"rendered":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/2025\/02\/18\/de-ce-tot-mai-multi-romani-se-intorc-din-spania-sociolog-vin-animati-dupa-multi-ani-de-munca-dar-se-izbesc-de-niste-realitati-crunte\/"},"modified":"2025-02-18T03:24:05","modified_gmt":"2025-02-18T03:24:05","slug":"de-ce-tot-mai-multi-romani-se-intorc-din-spania-sociolog-vin-animati-dupa-multi-ani-de-munca-dar-se-izbesc-de-niste-realitati-crunte","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/2025\/02\/18\/de-ce-tot-mai-multi-romani-se-intorc-din-spania-sociolog-vin-animati-dupa-multi-ani-de-munca-dar-se-izbesc-de-niste-realitati-crunte\/","title":{"rendered":"De ce tot mai mul\u021bi rom\u00e2ni se \u00eentorc din Spania. Sociolog: \u201eVin anima\u021bi dup\u0103 mul\u021bi ani de munc\u0103, dar se izbesc de ni\u0219te realit\u0103\u021bi crunte\u201d"},"content":{"rendered":"
\n

Aproape o treime din rom\u00e2nii care munceau \u00een 2012 \u00een Spania au p\u0103r\u0103sit \u00een ultimii ani \u021bara din vestul Europei, care i-a primit \u00eencep\u00e2nd din anii ’90 cu bra\u021bele deschise. Mul\u021bi dintre ei aleg s\u0103 \u00eenceap\u0103 o nou\u0103 via\u021b\u0103 \u00een \u201e\u021bara mam\u0103\u201d, Rom\u00e2nia, \u00eens\u0103 au de trecut multe dificult\u0103\u021bi. <\/p>\n

\"Munca<\/picture>\n

Munca \u00een construc\u021bii, al\u0103turi de agricultur\u0103, au atras numero\u0219i rom\u00e2ni \u00een Spania. Foto: Freepik.com<\/p>\n<\/div>\n

La \u00eenceputul anilor 2000, Spania a fost una dintre \u021b\u0103rile vest-europene care i-a primit cu bra\u021bele deschise pe muncitorii rom\u00e2ni, iar \u00een c\u00e2\u021biva ani, num\u0103rul rom\u00e2nilor care tr\u0103iau \u00een Spania a crescut rapid.<\/p>\n

\u00cen 2012, a ajuns la un maxim istoric, de aproape 900.000 de persoane. Ulterior, \u00eens\u0103\u00a0 popula\u021bia rom\u00e2neasc\u0103 din Spania a \u00eenceput s\u0103 scad\u0103. <\/p>\n

Potrivit celor mai recente statistici publicate de Institutul Na\u021bional de Statistic\u0103 din Spania (INE), peste jum\u0103tate de milion de rom\u00e2ni tr\u0103iesc \u00een Spania (627.478 \u00een 2022, conform ultimelor statistici ale INE), iar sosirile valurilor de migran\u021bi rom\u00e2ni au sc\u0103zut, \u00een timp ce num\u0103rul rom\u00e2nilor care revin \u00een Rom\u00e2nia este \u00een cre\u0219tere. <\/p>\n

Spaniolii remarc\u0103 progresele Rom\u00e2niei<\/h2>\n

Pe platformele sociale ca Reddit fenomenul \u00eentoarcerii rom\u00e2nilor din Spania este amplu dezb\u0103tut. <\/p>\n

\u201eRom\u00e2nii din Spania se \u00eentorc \u00een Rom\u00e2nia pe m\u0103sur\u0103 ce decalajul economic dintre \u021b\u0103ri a sc\u0103zut semnificativ\u201d <\/i>este concluzia la care a ajuns un spaniol \u00eentr-un mesaj publicat pe Reddit care a st\u00e2rnit un val de comentarii. <\/a><\/p>\n

Un s\u00e2rb din Spania remarc\u0103 \u0219i el aceea\u0219i situa\u021bie.<\/p>\n

\u201eSunt din Serbia \u0219i \u00eemi aduc aminte pove\u0219tile p\u0103rin\u021bilor \u0219i bunicilor mei din anii \u201880 \u0219i \u201890 c\u0103 rom\u00e2nii veneau ilegal la munc\u0103 \u00een Iugoslavia de atunci pentru \u201eun ro\u0219u\u201d (bancnota de 1.000 de dinari) care valoreaz\u0103 mai pu\u021bin de 10 euro. Munceau o zi \u00eentreag\u0103 pentru un ro\u0219u: lucr\u0103ri la cas\u0103, repara\u021bii auto, v\u00e2nzare \u00een locul localnicilor la pia\u021b\u0103. A\u0219a era de r\u0103u c\u00e2nd tr\u0103iau sub Ceau\u0219escu. \u00cen ziua de azi pare ireal cum au ajuns la o asemenea prosperitate, \u00een timp ce standardul nostru este (optimist) bulgar<\/i>\u201d, scrie acesta. <\/p>\n

Exist\u0103 \u00eens\u0103 un decalaj \u00eentre aceast\u0103 situa\u021bie – de a te descurca bine – \u0219i modul cum o percep oamenii – de a crede c\u0103 te descurci bine, afirm\u0103 un alt spaniol.<\/i><\/p>\n

\u201eSunt oameni \u00een Rom\u00e2nia care spun c\u0103 a fost mai bine \u00een perioada comunist\u0103, ceea ce este destul de fals la toate statisticile\u201d,<\/i> crede acesta. <\/p>\n

Rom\u00e2nia este \u00eens\u0103 foarte divizat\u0103. Cre\u0219terea ei economic\u0103 se reflect\u0103 \u00een unele ora\u0219e mari, \u00een timp ce \u00een alte zone este redus\u0103 iar acestea r\u0103m\u00e2n printre cele mai s\u0103race din Europa, spune un alt internaut. <\/p>\n

\u201eRom\u00e2nia, \u00eempreun\u0103 cu Polonia, sunt cele mai de succes pove\u0219ti ale Uniunii Europene\u201d<\/i>, este de p\u0103rere un alt spaniol. <\/p>\n

Dorul de Rom\u00e2nia\u00a0<\/h2>\n

Pe paginile de Facebook dedicate comunit\u0103\u021bii rom\u00e2ne\u0219ti din Spania, re\u00eentoarcerea rom\u00e2nilor din Spania \u00een \u021bar\u0103 r\u0103m\u00e2ne o tem\u0103 viu disputat\u0103. <\/p>\n

\u201eDe ceva vreme m\u0103 g\u00e2ndesc s\u0103 m\u0103 \u00eentorc cu familia \u00een Rom\u00e2nia dup\u0103 17 ani. Acolo am reu\u0219it s\u0103 \u00eemi iau o cas\u0103, am ma\u0219in\u0103, am ceva bani str\u00e2n\u0219i, am familia, avem cam tot ce ne trebuie, doar s\u0103 ne \u00eentoarcem \u0219i s\u0103 ne c\u0103ut\u0103m munc\u0103, \u00een\u021beleg c\u0103 este nevoie de for\u021b\u0103 de munc\u0103. F\u0103c\u00e2nd pu\u021bin socotelile, f\u0103r\u0103 s\u0103 exagerez, dac\u0103 g\u0103sim dou\u0103 locuri se munc\u0103 undeva la 700 de euro fiecare, deci 1.400 de euro \u00een total, nu pl\u0103tesc chirie, nu am rate la nimic, \u00eemi ies socotelile mai bine dec\u00e2t \u00een Spania. Pre\u021burile, eu personal, nu le v\u0103d mai mari c\u0103 \u00een Spania, maxim la fel. Pentru mine, Spania adev\u0103rat\u0103 a fost aia \u00eentre 2002 \u0219i 2019. Mai am \u0219i motive personale s\u0103 m\u0103 \u00eentorc \u00een Rom\u00e2nia: nu \u00eemi place \u0219coala de aici, este prea mult\u0103 libertate pentru tineri, droguri, singur\u0103tate, nu merg la o nunt\u0103, la un botez, imposibil s\u0103 ajung s\u0103 cump\u0103r o cas\u0103 unde \u0219i cum \u00eemi doresc, salariile acoper\u0103 greu cheltuielile, iar economic nu mai g\u0103sesc rostul, securitatea din ce \u00een ce mai precar\u0103 etc.\u201d<\/i>, scrie o rom\u00e2nc\u0103 pe un grup dedicat rom\u00e2nilor din Spania. <\/p>\n

Oamenii muncitori se descurc\u0103 \u0219i se adapteaz\u0103 oriunde \u00een lumea asta, spune o alt\u0103 rom\u00e2nc\u0103 revenit\u0103 \u00een \u021bar\u0103 din Spania. <\/a><\/p>\n

\u201eDup\u0103 17 ani de Spania ne-am \u00eentors \u00een Rom\u00e2nia anul trecut \u00een iulie, suntem foarte \u00eenc\u00e2nta\u021bi. \u00cen Rom\u00e2nia continu\u0103m s\u0103 facem ce f\u0103ceam \u0219i \u00een Spania , avem o firm\u0103 de construc\u021bii de piscine, eu mi-am deschis un salon de coafor, se c\u00e2\u0219tig\u0103 foarte bine \u0219i \u00een Rom\u00e2nia, fata noastr\u0103 are 16 ani s-a adaptat foarte bine, este la o \u0219coal\u0103 mult mai bun\u0103 ca \u00een Spania. Dac\u0103 reu\u0219e\u0219ti s\u0103 ai o afacere a ta tr\u0103ie\u0219ti foarte bine \u0219i la noi \u00een \u021bar\u0103. Recent am revenit \u00een Spania, dar \u00een vacan\u021b\u0103, este foarte bine \u0219i aici, dar tot acas\u0103 vreau s\u0103 m\u0103 \u00eentorc\u201d<\/i>, afirm\u0103 aceasta. <\/p>\n

Mul\u021bi rom\u00e2ni reveni\u021bi \u00een \u021bar\u0103 se \u00eentorc \u00een Spania, dup\u0103 c\u00e2\u021biva ani, crede un alt rom\u00e2n.<\/p>\n

\u201ePrimul an este cu bine \u0219i bucurie, \u00een al doilea se termin\u0103 banii \u0219i g\u00e2ndurile v\u0103 r\u0103scolesc, \u00een al treilea, o s\u0103 c\u0103uta\u021bi printre persoanele r\u0103mase \u00een Spania la cine a\u021bi putea apela s\u0103 v\u0103 dea o m\u00e2n\u0103 de ajutor\u201d,<\/i> crede acesta. <\/p>\n

Dup\u0103 15 ani petrecu\u021bi \u00een Spania, un rom\u00e2n s-a \u00eentors cu familia, de patru ani, \u00een Rom\u00e2nia \u0219i spune c\u0103 nu ar mai pleca. <\/p>\n

\u201eA fost un pic greu cu acomodarea, dar acum suntem bine, nu m-a\u0219 mai \u00eentoarce nici pe mul\u021bi bani, avem cas\u0103 noastr\u0103, nu avem rate \u0219i ne intr\u0103 undeva la 8.000 de lei lunar. Ca trai decent nu se compar\u0103, dar dac\u0103 ave\u021bi cas\u0103 \u0219i ceva b\u0103nu\u021bi deoparte exact cum am avut \u0219i noi este ok. Oricum, anii petrecu\u021bi \u00een Spania au fost cei mai frumo\u0219i din via\u021ba noastr\u0103, dar acum c\u0103 am dep\u0103\u0219it v\u00e2rsta de 40 de ani \u0219i este mult mai bine acas\u0103, avem timp liber pentru noi \u0219i familie\u201d<\/i>, concluzioneaz\u0103 acesta. <\/p>\n

Rom\u00e2nia, mai atractiv\u0103 ca \u00een trecut<\/h2>\n

Speciali\u0219tii \u00een migra\u021bie din Spania au pus fenomenul pe seama cre\u0219terii economice a Rom\u00e2niei, \u00eenregistrat\u0103 \u00een ultimul deceniu. PIB-ul Rom\u00e2niei pe cap de locuitor a crescut considerabil \u00een ultimii ani, iar rata \u0219omajului (sub 6 la sut\u0103), este mai redus\u0103 fa\u021b\u0103 de media ei din Uniunea European\u0103 \u0219i aproximativ la jum\u0103tate fa\u021b\u0103 de \u00eenregistrat\u0103 \u00een Spania. <\/p>\n

Rom\u00e2nia beneficiaz\u0103 de statutul de stat membru al Uniunii Europene, lucru care \u00eei ofer\u0103 acces la pia\u021ba unic\u0103 \u0219i \u00eencrederea investitorilor, ar\u0103ta Vit Novotny, cercet\u0103tor \u00een domeniul migra\u021biei \u0219i al economiei rom\u00e2ne\u0219ti la Centrul de Studii Europene Wilfried Martens, potrivit publica\u021biei spaniole El Confindencial.<\/a> Un alt factor care a determinat \u00eencetinirea migra\u021biei rom\u00e2nilor au fost reformele economice. <\/p>\n

\u201eAu crescut productivitatea \u0219i standardele de trai. Guvernele succesive au investit \u00een infrastructura internetului \u0219i acest lucru d\u0103 roade. \u00cen 2021, Rom\u00e2nia avea al patrulea cel mai rapid broadband din lume \u0219i asta se traduce prin faptul c\u0103 ora\u0219e precum Clujul atrag investi\u021bii considerabile \u00een tehnologia informa\u021biei (IT)”, <\/i>ad\u0103uga expertul Vit Novotny. <\/p>\n

Acest tip de investi\u021bii a f\u0103cut din Rom\u00e2nia un magnet pentru serviciile comerciale interna\u021bionale.<\/p>\n

Rom\u00e2nia sufer\u0103 o \u201eiarn\u0103 demografic\u0103\u201d, din cauza na\u0219terilor tot mai pu\u021bine \u0219i a emigra\u021biei din ultimele decenii a devenit atractiv\u0103 pentru imigran\u021bii din statele asiatice \u0219i africane.<\/p>\n

\u00cen mod tradi\u021bional au folosit \u021bara ca trambulin\u0103 pentru a ajunge \u00een \u021b\u0103ri mai atractive din Uniunea European\u0103, \u00eens\u0103 fenomenul a \u00eenceput s\u0103 se schimbe, iar tot mai mul\u021bi migran\u021bi decid s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103, pentru c\u0103 \u00ee\u0219i g\u0103sesc mai u\u0219or de lucru \u00een Rom\u00e2nia, chiar dac\u0103 salariile sunt mai rele, ar\u0103tau jurnali\u0219tii publica\u021biei El Confindencial.<\/p>\n

Rom\u00e2nii, \u00eentre speran\u021be \u0219i dezam\u0103giri<\/h2>\n

Motiva\u021bia care \u00eei anim\u0103 pe rom\u00e2ni \u00een a se \u00eentoarce din Spania, Italia, Fran\u021ba \u00een \u201e\u021bara mam\u0103\u201d poate s\u0103 fie de la caz la caz, dar am putea asista \u0219i la un anumit tip de reprezentare colectiv\u0103 care determin\u0103 acest flux de migra\u021bie care tinde s\u0103 se inverseze, arat\u0103 sociologul Valentin Fulger<\/p>\n

\u201eEi vin anima\u021bi dup\u0103 mul\u021bi ani de munc\u0103 s\u0103 \u00ee\u0219i deschid\u0103 \u00een Rom\u00e2nia o afacere, dar uneori, din p\u0103cate – nu de foarte pu\u021bine ori, se izbesc de ni\u0219te realit\u0103\u021bi crunte \u00een Rom\u00e2nia, \u0219i m\u0103 refer la o politic\u0103 fiscal\u0103 feroce, care pe mul\u021bi \u00eei determin\u0103 s\u0103 \u00ee\u0219i \u00eenchid\u0103 afacerea \u0219i s\u0103 se re\u00eentoarc\u0103 \u00een \u021b\u0103rile din care au plecat cu g\u00e2ndul unei vie\u021bi noi \u00een Rom\u00e2nia. Dar aceasta nu exclude un alt tip de fond, un alt substrat, \u0219i anume oamenii chiar doresc s\u0103 se \u00eentoarc\u0103 \u00een Rom\u00e2nia, pentru c\u0103 aici este acas\u0103 – nu vorbesc nici patriotard, nici populist – doar c\u0103 acas\u0103 trebuie s\u0103 fie un mediu primitor, din punctul de vedere al politicilor fiscale \u0219i al modului \u00een care ei sunt privi\u021bi\u201d,<\/i> afirm\u0103 sociologul Valentin Fulger. <\/p>\n

\u00cen ultimii ani, adesea rom\u00e2nilor care au p\u0103r\u0103sit Rom\u00e2nia pentru a munci \u00een Occident li s-au atribuit ni\u0219te calit\u0103\u021bi negative, u\u0219or dispre\u021buitoare din punctul de vedere al clasei politice actuale, de\u0219i ar fi trebuit privi\u0219i cu mai mult\u0103 considera\u021bie, arat\u0103 profesorul universitar Valentin Fulger. <\/p>\n

\u201eEi au fost considera\u021bi cumva rup\u021bi de realit\u0103\u021bile rom\u00e2ne\u0219ti, au fost considera\u021bi ca fiind mai pu\u021bin rom\u00e2ni dec\u00e2t cei care au r\u0103mas \u00een \u021bar\u0103, ignor\u00e2ndu-se faptul, cu bun\u0103 \u0219tiin\u021b\u0103, c\u0103 ei sunt cei care au pompat \u00een Rom\u00e2nia timp de mul\u021bi ani miliarde de euro, care au reu\u0219it s\u0103 \u021bin\u0103 aceast\u0103 \u021bar\u0103 pe linia de plutire. Dar sper c\u0103 noile realit\u0103\u021bi din Rom\u00e2nia, dac\u0103 se vor \u00eembun\u0103t\u0103\u021bi, s\u0103 aduc\u0103 din ce \u00een ce mai mul\u021bi rom\u00e2ni acas\u0103, mai ales c\u0103 dup\u0103 cum privim realit\u0103\u021bile mondiale \u0219i continentale, sunt unele care tind s\u0103 devin\u0103 din ce \u00een ce mai aspre, mai neprietenoase, ceea ce face ca \u00eentr-un anumit fel Rom\u00e2nia s\u0103 devin\u0103 din nou acas\u0103\u201d<\/i>, adaug\u0103 sociologul. <\/p>\n

Salariile atractive \u0219i asem\u0103narea limbii, cheia migra\u021biei din anii ’90<\/h2>\n

Migra\u021bia rom\u00e2nilor \u00een Spania poate fi urm\u0103rit\u0103 \u00eentr-o varietate de factori \u00eencep\u00e2nd din anii 1990, arat\u0103 o cercetare realizat\u0103 de profesorul Joshua Rodriguez, sub titlul \u201eMigra\u021bia rom\u00e2neasc\u0103 \u00een Spania: explicarea unui flux nea\u0219teptat de migran\u021bi\u201d (2022). <\/a><\/p>\n

Autorul studiului arat\u0103 c\u0103 pr\u0103bu\u0219irea Uniunii Sovietice a creat tulbur\u0103ri sociale \u0219i economice semnificative \u00een Rom\u00e2nia, duc\u00e2nd la pu\u021bine oportunit\u0103\u021bi de progres personal sau economic. Aceste greut\u0103\u021bi au devenit principalii factori care i-au \u00eencurajat pe rom\u00e2ni s\u0103 emigreze \u00een \u021b\u0103ri care promiteau oportunit\u0103\u021bi sporite, precum Spania, unde la sf\u00e2r\u0219itul anilor \u201890, salariul oferit muncitorilor era de p\u00e2n\u0103 la 15 ori mai mare ca \u00een Rom\u00e2nia. <\/p>\n

\u201eUn alt motiv pentru care Spania a fost o destina\u021bie atractiv\u0103 a fost atitudinea \u00een mare parte primitoare a popula\u021biei sale native. O explica\u021bie pentru acest lucru este dorin\u021ba spaniolilor de a-\u0219i r\u0103spunde la aceea\u0219i primire pe care au primit-o cu decenii mai devreme, cum a fost \u00een timpul dictaturii lui Francisco Franco, c\u00e2nd mul\u021bi au plecat \u00een str\u0103in\u0103tate. Potrivit sondajelor de opinie, 50 la sut\u0103 din popula\u021bia Spaniei a fost \u00een favoarea ader\u0103rii Rom\u00e2niei la Uniunea European\u0103 \u00een 1999, cu opt ani \u00eenainte ca aceasta din urm\u0103 s\u0103 fie \u00eencorporat\u0103 \u00een bloc, iar 40 la sut\u0103 credeau c\u0103 imigra\u021bia \u00een general nu va avea niciun efect negativ. Prin compara\u021bie, doar 26% dintre francezi la acea vreme au sus\u021binut aderarea Rom\u00e2niei la UE. Aceast\u0103 combina\u021bie de rom\u00e2ni care c\u0103utau noi \u00eenceputuri \u0219i de c\u0103tre Spania de locuri de munc\u0103 ample, de salarii semnificativ mai mari \u0219i un mediu mai primitor dec\u00e2t alte destina\u021bii tradi\u021bionale ale migran\u021bilor a condus la o cre\u0219tere vast\u0103 a migra\u021biei la sf\u00e2r\u0219itul anilor 1990 \u0219i 2000\u201d<\/i>, arat\u0103 cercet\u0103torul Joshua Rodriguez. <\/p>\n

Un num\u0103r mare de rom\u00e2ni au migrat pentru prima dat\u0103 \u00een Spania la \u00eenceputul anilor 1990 \u0219i s-au integrat cu succes \u00een societatea spaniol\u0103. <\/p>\n

\u201eO cheie a acestui succes a fost o asem\u0103nare lingvistic\u0103 pu\u021bin probabil\u0103: limba rom\u00e2n\u0103, ca \u0219i spaniola, este o limb\u0103 romanic\u0103 \u0219i singura de acest fel \u00een Europa de Est. Aceast\u0103 prim\u0103 genera\u021bie a reu\u0219it s\u0103 se stabileasc\u0103 suficient de sigur \u00een Spania, astfel \u00eenc\u00e2t viitorii rom\u00e2ni s\u0103 poat\u0103 profita de schimb\u0103rile de politic\u0103 ulterioare care au u\u0219urat migrarea\u201d<\/i>, ar\u0103ta autorul studiului. <\/p>\n

De c\u00e2nd rom\u00e2nii au \u00eenceput s\u0103 migreze \u00een Spania, Madrid, capitala \u0219i cel mai mare ora\u0219, a fost de departe cea mai popular\u0103 destina\u021bie, g\u0103zduind aproximativ un sfert din to\u021bi rom\u00e2nii din \u021bar\u0103. Ca atare, re\u021belele de migra\u021bie ale ora\u0219ului au devenit foarte robuste \u0219i s-au dovedit nepre\u021buite de-a lungul anilor, arat\u0103 studiul. <\/p>\n

Popula\u021bia de migran\u021bi rom\u00e2ni a crescut lent \u00een anii \u201890, dar s-a m\u0103rit \u00eentr-un ritm alert \u00een noul mileniu. Un acord bilateral privind migra\u021bia for\u021bei de munc\u0103 din 2002, pe care guvernul spaniol l-a semnat cu Rom\u00e2nia, permi\u021b\u00e2nd rom\u00e2nilor s\u0103 lucreze temporar \u00een Spania, a fost un moment critic. Acest acord a fost unul dintre primele de acest fel semnat de guvernul spaniol \u0219i primul s\u0103u cu o \u021bar\u0103 din Europa de Est.<\/p>\n

\u00cen acela\u0219i an, rom\u00e2nii au devenit eligibili pentru c\u0103l\u0103torii f\u0103r\u0103 viz\u0103 \u00een Uniunea European\u0103 pentru sejururi de mai pu\u021bin de trei luni, contribuind la stimularea circula\u021biei lor \u00een \u00eentregul bloc. Rom\u00e2nii care doreau s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 \u00eentr-un stat membru mai mult de trei luni trebuiau s\u0103 demonstreze c\u0103 se pot \u00eentre\u021bine financiar, au o viz\u0103 de c\u0103l\u0103torie valabil\u0103 sau se mut\u0103 pentru munc\u0103.<\/p>\n

Popula\u021bia rom\u00e2nilor din Spania a crescut de aproape \u0219ase ori \u00eentre 2002 \u0219i 2006, de la mai pu\u021bin de 69.000 la mai mult de 397.000. <\/p>\n

\u201eC\u00e2nd \u021bara lor a devenit stat membru al UE \u00een 2007, cet\u0103\u021benii rom\u00e2ni au primit dreptul de a circula f\u0103r\u0103 viz\u0103 \u00een zona european\u0103 de liber\u0103 circula\u021bie, fiind nevoie s\u0103 prezinte doar un pa\u0219aport sau un act de identitate. Pentru sejururi mai lungi de trei luni, rom\u00e2nii trebuiau s\u0103 demonstreze c\u0103 se pot \u00eentre\u021bine financiar. Cu toate acestea, aderarea la UE a marcat \u00eenceputul c\u0103l\u0103toriilor mai pu\u021bin restrictive \u2013 nu dreptul de a lucra la destina\u021bie. Doi ani mai t\u00e2rziu, Spania a permis rom\u00e2nilor accesul deplin la pia\u021ba muncii, a \u00eenchis-o \u00een august 2011 pe fondul crizei din zona euro, iar apoi a redeschis accesul \u00een 2014\u201d<\/i>, arat\u0103 autorul cercet\u0103rii. <\/p>\n

Rom\u00e2nii migreaz\u0103 \u00een num\u0103r mai redus \u00een Spania<\/h2>\n

Schimbarea de politic\u0103 ajut\u0103 la explicarea de ce num\u0103rul rom\u00e2nilor din Spania a sc\u0103zut cu 33 la sut\u0103 din 2012. <\/p>\n

Un alt factor cheie a fost \u00eembun\u0103t\u0103\u021birea situa\u021biei economice din Rom\u00e2nia, cu salariile medii anuale dep\u0103\u0219ind 12.000 de euro \u00eencep\u00e2nd cu 2021, o cre\u0219tere de peste \u0219ase ori fa\u021b\u0103 de 2001. \u00cen general, emigra\u021bia din Rom\u00e2nia c\u0103tre toate \u021b\u0103rile pare s\u0103 fie \u00een plat\u0103. <\/p>\n

\u201eNum\u0103rul emigran\u021bilor rom\u00e2ni la nivel mondial s-a triplat \u00eentre 2000 \u0219i 2010, de la 1,1 milioane la peste 3,3 milioane, iar apoi a crescut mult mai lent \u00een urm\u0103torul deceniu, ajung\u00e2nd la pu\u021bin sub 4 milioane p\u00e2n\u0103 \u00een 2020, potrivit cifrelor Diviziei pentru Popula\u021bie a ONU\u201d, <\/i>arat\u0103 studiul. <\/p>\n

\u201eImportant este c\u0103 sc\u0103derea popula\u021biei rom\u00e2ne\u0219ti din Spania nu pare s\u0103 fie rezultatul unui sentiment anti-rom\u00e2n sau anti-imigran\u021bi. \u00cen timp ce cre\u0219teri ale ostilit\u0103\u021bii anti-rom\u00e2ne\u0219ti au ap\u0103rut \u00een timpul crizei din zona euro din cauza tulbur\u0103rilor economice, Spania a fost istoric mai primitoare cu imigran\u021bii dec\u00e2t alte \u021b\u0103ri din Europa de Vest\u201d, <\/i>arat\u0103 raportul. <\/p>\n

Sc\u0103derea num\u0103rului de imigran\u021bi rom\u00e2ni va continua probabil din cauza impactului semnificativ al pandemiei de COVID-19 asupra industriilor care necesit\u0103 doar niveluri mai sc\u0103zute de educa\u021bie, unde rom\u00e2nii tind s\u0103 se grupeze, precum \u0219i a \u00eembun\u0103t\u0103\u021birii condi\u021biilor economice din Rom\u00e2nia \u0219i a dificult\u0103\u021bii relative de a ob\u021bine un loc de munc\u0103 permanent \u00een Spania, concluzioneaz\u0103 Joshua Rodriguez. <\/p>\n<\/p><\/div>\n

Read More<\/a><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Aproape o treime din rom\u00e2nii care munceau \u00een 2012 \u00een Spania au p\u0103r\u0103sit \u00een ultimii ani \u021bara din vestul Europei, care i-a primit \u00eencep\u00e2nd din […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":2145,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_monsterinsights_skip_tracking":false,"_monsterinsights_sitenote_active":false,"_monsterinsights_sitenote_note":"","_monsterinsights_sitenote_category":0,"footnotes":""},"categories":[6],"tags":[],"class_list":["post-2144","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-popular"],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/2144","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=2144"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/2144\/revisions"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media\/2145"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=2144"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=2144"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=2144"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}