{"id":1888,"date":"2025-02-09T23:29:53","date_gmt":"2025-02-09T23:29:53","guid":{"rendered":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/2025\/02\/09\/romanii-coplesiti-de-teorii-aberante-despre-daci-l-au-adoptat-pe-iisus-au-colonizat-danemarca-au-construit-tuneluri-sub-carpati\/"},"modified":"2025-02-09T23:29:53","modified_gmt":"2025-02-09T23:29:53","slug":"romanii-coplesiti-de-teorii-aberante-despre-daci-l-au-adoptat-pe-iisus-au-colonizat-danemarca-au-construit-tuneluri-sub-carpati","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/2025\/02\/09\/romanii-coplesiti-de-teorii-aberante-despre-daci-l-au-adoptat-pe-iisus-au-colonizat-danemarca-au-construit-tuneluri-sub-carpati\/","title":{"rendered":"Rom\u00e2nii, cople\u0219i\u021bi de teorii aberante despre daci: l-au adoptat pe Iisus, au colonizat Danemarca, au construit tuneluri sub Carpa\u021bi"},"content":{"rendered":"
\n

F\u0103r\u0103 a putea fi sus\u021binute \u0219tiin\u021bific ori documentar, numeroase teorii bizare despre daci i-au captivat pe rom\u00e2ni de-a lungul timpului, mai ales dup\u0103 1990. Unele dintre ele continu\u0103 s\u0103 fac\u0103 furori \u0219i \u00een prezent. <\/p>\n

\"Decebal,<\/picture>\n

Decebal, sculptat \u00een st\u00e2ncile de la Cazanele Dun\u0103rii, cu fondurile lui Iosif Dr\u0103gan. ADEV\u0102RUL<\/p>\n<\/div>\n

Mai mul\u021bi istorici \u0219i arheologi din secolul XX, printre care s-au num\u0103rat Vasile P\u00e2rvan, Ion Hora\u021biu Cri\u0219an, Constantin Daicoviciu, Hadrian Daicoviciu \u0219i Ioan Glodariu, au dedicat decenii din via\u021ba lor cercet\u0103rii civiliza\u021biei dacice \u0219i a celor mai importante situri arheologice ale acesteia.<\/p>\n

Teoriile senza\u021bionale despre daci i-au captivat pe rom\u00e2ni<\/h2>\n

Oamenii de \u0219tiin\u021b\u0103 au l\u0103sat posterit\u0103\u021bii studii aprofundate cu privire la cet\u0103\u021bile dacice \u0219i la cultura, religia \u0219i modul de via\u021b\u0103 al anticilor, din perioada cea mai prolific\u0103 a dezvolt\u0103rii lor: secolul I. Hr. – secolul I d. Hr. <\/p>\n

\u00cen paralel cu cercet\u0103rile riguroase realizate de istoricii de prestigiu, \u00een ultimele decenii ale secolului XX s-au bucurat de succes la publicul din Rom\u00e2nia \u0219i unele teorii cu totul bizare despre daci, prezentate \u00eentr-un mod senza\u021bional, dar f\u0103r\u0103 a avea fundamente \u0219tiin\u021bifice. De\u0219i unele au fost comb\u0103tute sau ridiculizate de oamenii de \u0219tiin\u021b\u0103, numero\u0219i rom\u00e2ni le-au considerat viabile. <\/a><\/p>\n

Printre promotorii cei mai cunoscu\u021bi ai teoriilor controversate despre daci s-au num\u0103rat Iosif Constantin Dr\u0103gan, miliardarul rom\u00e2n autor al mai multor c\u0103r\u021bi de istorie, care \u0219i-a legat numele de cea mai mare sculptur\u0103 din Rom\u00e2nia – \u201eChipul lui Decebal\u201d <\/a>-, scriitorul Pavel Coru\u021b, autor a peste 100 de volume \u0219i medicul rom\u00e2n Napoleon S\u0103vescu, stabilit \u00een SUA, autor al volumului \u201eNoi nu suntem urma\u0219ii Romei\u201d. <\/p>\n

Al\u021bi publici\u0219ti au completat scrierile mai cunoscute ale acestora cu propriile interpret\u0103ri chiar mai exagerate despre daci, care de\u0219i nu pot fi demonstrate \u0219i nu sunt documentate istoric i-au captivat pe rom\u00e2ni. <\/p>\n

Dacii au migrat \u00een Danemarca<\/h2>\n

O astfel de teorie, r\u0103sp\u00e2ndit\u0103 pe re\u021belele de socializare, asociaz\u0103 numele Danemarcei cu cel al Daciei. \u201eDanemarca se numea Dacia\u201d, <\/i>afirma politicianul C\u0103lin Georgescu, inspirat de unii autori care sus\u021bineau ar\u0103tau c\u0103 dacii au migrat \u00eencep\u00e2nd de la mijlocul secolului I \u00ee. Hr., \u00een regiunile de la Marea Baltic\u0103, iar \u00een timpul cuceririlor lor ar fi numit \u201eDacia\u201d \u021binuturi din nordul Europei, actuale teritorii ale Suediei \u0219i Danemarcei. <\/p>\n

\u201ePrimele legi scrise au fost \u00een Dania (Strabon scrie c\u0103 \u00een vechime Dacii se numeau Danoi), cu mai mult de un secol \u00eenainte de fondarea Romei. El se referea la Dania\/Danemarca de mai t\u00e2rziu. Iar danezii se revendic\u0103 din dacii din Spa\u0163iului carpatic, c\u00e2nd Danemarca nu exista\u201d, <\/i>scrie George Iscru, \u00een volumul \u201eTraco-geto-dacii, na\u021biunea matca din spa\u021biul carpato-danubiano-balcanic\u201d. <\/i><\/p>\n

Potrivit teoriei acestuia, locuitorii medievali ai statelor nordice erau urma\u0219i ai popula\u021biilor care au migrat de-a lungul mai multor secole din Dacia. <\/p>\n

Cum era de a\u0219teptat, danezii nu \u00eemp\u0103rt\u0103\u0219esc aceast\u0103 teorie. Primii danezi au fost v\u00e2n\u0103tori \u0219i pescari care probabil au intrat \u00een \u021bar\u0103 migr\u00e2nd din Europa de Sud \u0219i de Est p\u00e2n\u0103 la sf\u00e2r\u0219itul ultimei epoci glaciare, \u00een jurul anului 10.000 \u00ee. Hr, informeaz\u0103 site-ul oficial al Danemarcei. <\/p>\n

\u201e\u00cen anul 3000 \u00ee.Hr., fermele \u00eencepuser\u0103 s\u0103 apar\u0103 pe p\u0103m\u00e2ntul plat \u0219i fertil pe care \u00eel numim acum Danemarca. La \u00eenceput, fermierii au folosit unelte \u0219i arme de piatr\u0103, dar mai t\u00e2rziu au adoptat bronzul \u0219i fierul. P\u00e2n\u0103 \u00een epoca fierului, danezii stabiliser\u0103 leg\u0103turi comerciale cu Imperiul Roman, f\u0103c\u00e2nd comer\u021b cu bunuri precum bl\u0103nuri de animale \u0219i chihlimbar. P\u00e2n\u0103 \u00een anul 200 d.Hr., poporul danez a \u00eenceput s\u0103 foloseasc\u0103 limbajul runelor d\u0103ltuit \u00een piatr\u0103\u201d, <\/i>arat\u0103 site-ul guvernamental denmark.dk.<\/a><\/p>\n

Iisus, \u201eadoptat\u201d de daci<\/h2>\n

Nici IIsus Hristos nu putea lipsi din istoria Dacilor. Preotul Dumitru B\u0103la\u0219a i-a dedicat o carte \u201eDe la Zalmoxe la Iisus Hristos\u201d, \u00een care face c\u00e2teva paralele \u00eentre zeitatea dacic\u0103 \u0219i Iisus, ar\u0103t\u00e2nd c\u0103 dacii ar fi \u00eembr\u0103\u021bi\u0219at credin\u021be asem\u00een\u0103toare ortodoxiei. <\/p>\n

\u201ePreotul istoric Dumitru B\u0103la\u015fa pune \u00een eviden\u0163\u0103 marea personalitate a \u201ep\u0103g\u00e2nului\u201d Zalmoxis al illiro-traco-geto-dacilor, v\u0103z\u00e2ndu-l \u00eens\u0103 nu ca pe un p\u0103g\u00e2n \u2013 cu sensul infamant, \u00eendeob\u015fte acordat \u2013 ci ca promotor al dreptei credin\u0163e a neamului s\u0103u, creator de religie, \u00een r\u00e2nd cu marile personalit\u0103\u0163i de acest fel ale antichit\u0103\u0163ii\u201d, <\/i>informa cercet\u0103torul George Iscru. <\/p>\n

Al\u021bi autori au sus\u021binut chiar faptul c\u0103 Iisus s-a n\u0103scut ori a tr\u0103it \u00een Dacia, iar dacii deveniser\u0103 cre\u015ftini \u00eenc\u0103 \u00eenainte de cucerirea roman\u0103, fiind converti\u0163i de apsotoli ai lui Iisus sau chiar de c\u0103tre acesta. <\/p>\n

\u201eAu avut o dreapt\u0103 credin\u0163\u0103, o ortodoxie (traducerea \u00een grece\u015fte), cu multe secole \u00eenainte de \u00eentruparea lui Iisus pe P\u0103m\u00e2nt (nu na\u015fterea!) \u015fi de cre\u015ftinismul ce dateaz\u0103 de atunci \u015fi de la El. Iar aceste secole de dreapt\u0103 credin\u0163\u0103 de dinaintea cre\u015ftinismului \u015fi-au pus pecetea pe ortodoxia rom\u00e2neasc\u0103, imprim\u00e2ndu-i un specific al s\u0103u<\/i>\u201d, scria autorul. <\/p>\n

Teoria este contrazis\u0103 de numeroasele descoperiri arheologice de temple antice \u0219i de vestigii cu caracter religios, dar \u0219i de istoricii care arat\u0103 c\u0103 dacii erau politei\u0219ti. Numai \u00een Sarmizegetusa Regia au fost descoperite ruinele a cel pu\u021bin opt temple antice.\u00a0 <\/p>\n

\u201eLupt\u0103torii daci erau cre\u015ftini transcendentali care ap\u0103rau, nu numai glia \u015fi neamul, ci ceva cel pu\u0163in la fel de sf\u00e2nt: Adev\u0103rul Evangheliei\u201d<\/i>, informa Alexandru Dobo\u015f, autor de literatur\u0103 ezoteric\u0103, unul dintre promotorii acestor ipoteze, citat de mai multe site-uri dedicate dacilor.<\/p>\n

Teorii controversate despre Sarmizegetusa Regia<\/h2>\n

Sarmizegetusa Regia a st\u00e2rnit imagina\u021bia rom\u00e2nilor, unii dintre ei fiind convin\u0219i c\u0103 sub situl arheologic ar exista o re\u021bea vast\u0103 de tuneluri, s\u0103pate de daci \u0219i chiar un ora\u0219 subteran \u00eentins pe zeci de hectare.<\/p>\n

\u201eDe obicei, astfel de relat\u0103ri sunt crezute de oameni care nu au ajuns vreodat\u0103 pe munte. La Sarmizegetusa Regia, solul de mica\u0219ist, moale, sf\u0103r\u00e2micios, nu ar permite s\u0103parea unor astfel de tuneluri. Se vede acest lucru \u0219i \u00een frecven\u021ba alunec\u0103rilor de teren din zon\u0103\u201d<\/i>, relata cercet\u0103torul Daniel I. Iancu. <\/a><\/p>\n

\u00cen aceea\u0219i situa\u021bie se afl\u0103 \u0219i a\u0219a-zisele tuneluri din Mun\u021bii Bucegi, intrate \u00een legend\u0103 ca lucr\u0103ri realizate de daci, dar care nu au fost vreodat\u0103 descoperite. <\/p>\n

Tot la Sarmizegetusa Regia, ar\u0103ta \u00een anii \u201890 publicistul Andrei Vartic (1948 \u2013 2009) ar fi fost descoperit \u201ecuiul dacic care nu rugine\u0219te\u201d. <\/p>\n

Andrei Vartic sus\u0163inea \u00eentr-una dintre lucr\u0103rile sale c\u0103 pironul vechi de dou\u0103 milenii pe care l-a cercetat \u00een Moldova, la Institutul de Metalurgie de la B\u0103l\u0163i era alc\u0103tuit din alfa-fier pur de 99,97%, de aceea nu ruginise \u00een 2.000 de ani. <\/p>\n

Ipoteza sa a f\u0103cut furori, dar nu a putut fi demonstrat\u0103 – toate artefactele din fier descoperite la Sarmizegetusa Regia fiind \u00een stare extrem de avansat\u0103 de ruginire, dup\u0103 ce au stat aproape dou\u0103 milenii \u00een p\u0103m\u00e2nt.<\/p>\n

Ora\u0219ul subteran care nu a fost descoperit vreodat\u0103<\/h2>\n

Al\u021bi autori, ca Napoleon S\u0103vescu, au relatat despre c\u00e2mpurile magnetice extrem de intense din cetatea dacilor, care dereglau busola, aparatele radio \u0219i aparatele de fotografiat. \u0218i acest fapt poate fi infirmat, la fa\u021ba locului. Sunt, \u00eens\u0103, unele zone \u00een apropierea capitalei dacilor, unde au existat z\u0103c\u0103minte de magnetit\u0103. <\/p>\n

Credin\u021bele \u00een c\u00e2mpurile energetice din Sarmizegetusa Regia s-au r\u0103sp\u00e2ndit cu repeziciune \u00een anii \u201890, c\u00e2nd a\u0219ezarea dacic\u0103 era invadat\u0103 de c\u0103ut\u0103tori de comori \u0219i de pasiona\u021bi de medita\u021bie \u0219i de ezoterism. Nici \u201esubteranele\u201d ei nu au fost ocolite de teorii controversate.<\/p>\n

\u201eDacii no\u015ftri erau foarte buni lupt\u0103tori \u015fi pe dedesubt, de aceea, chiar dac\u0103 nu este numai p\u0103rerea mea, se vorbe\u015fte c\u0103 \u00een zona Cioclovina sunt ni\u015fte pe\u015fteri ciudate, interesante, pu\u0163in explorate. Am fost \u00een unele<\/i>\u201d, relata fostul general Vasile Dragomir, \u00een anii \u201890. <\/p>\n

\"Pe\u0219tera<\/picture>\n

Pe\u0219tera Cioclovina. Foto Daniel Gu\u021b\u0103<\/p>\n<\/div>\n

Construit \u00een timpul r\u0103zboaielor daco-romane<\/a> de la \u00eenceputul secolului al doilea, podul antic peste Dun\u0103re, aflat la Drobeta Turnu Severin, a inspirat, de asemenea, teorii bizare. Unele dintre ele arat\u0103 c\u0103 ar fi fost construit de daci, \u00een vremea regelui Burebista, fapt infirmat de istorici. <\/p>\n<\/p><\/div>\n

Read More<\/a><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

F\u0103r\u0103 a putea fi sus\u021binute \u0219tiin\u021bific ori documentar, numeroase teorii bizare despre daci i-au captivat pe rom\u00e2ni de-a lungul timpului, mai ales dup\u0103 1990. Unele […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":1889,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_monsterinsights_skip_tracking":false,"_monsterinsights_sitenote_active":false,"_monsterinsights_sitenote_note":"","_monsterinsights_sitenote_category":0,"footnotes":""},"categories":[6],"tags":[],"class_list":["post-1888","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-popular"],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/1888","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=1888"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/1888\/revisions"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media\/1889"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=1888"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=1888"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=1888"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}