{"id":16851,"date":"2026-09-13T19:03:40","date_gmt":"2026-09-13T19:03:40","guid":{"rendered":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/2026\/09\/13\/de-ce-n-ai-luat-10-cand-goana-dupa-note-bune-incepe-sa-le-faca-rau-copiilor\/"},"modified":"2026-09-13T19:03:40","modified_gmt":"2026-09-13T19:03:40","slug":"de-ce-n-ai-luat-10-cand-goana-dupa-note-bune-incepe-sa-le-faca-rau-copiilor","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/2026\/09\/13\/de-ce-n-ai-luat-10-cand-goana-dupa-note-bune-incepe-sa-le-faca-rau-copiilor\/","title":{"rendered":"\u201eDe ce n-ai luat 10?\u201d C\u00e2nd goana dup\u0103 note bune \u00eencepe s\u0103 le fac\u0103 r\u0103u copiilor"},"content":{"rendered":"
\n

Note mari, teme f\u0103cute la timp, rezultate bune la examene \u0219i frica de a nu-\u0219i dezam\u0103gi p\u0103rin\u021bii. Pentru mul\u021bi copii, dorin\u021ba de a se descurca bine la \u0219coal\u0103 devine, \u00een timp, o surs\u0103 serioas\u0103 de stres. Un studiu care a urm\u0103rit 4.714 tineri a ar\u0103tat c\u0103 adolescen\u021bii care resim\u021beau la 15 ani o presiune mai mare legat\u0103 de rezultatele \u0219colare aveau ulterior un risc mai ridicat de autov\u0103t\u0103mare, asocierea fiind vizibil\u0103 p\u00e2n\u0103 la v\u00e2rsta de 24 de ani.\u00a0Mai mult, cei care sim\u021beau c\u0103 trebuie s\u0103 ob\u021bin\u0103 rezultate bune neap\u0103rat au raportat \u0219i mai multe simptome depresive \u00een anii urm\u0103tori, p\u00e2n\u0103 la 22 de ani.<\/p>\n

\"\u201eDe<\/picture>\n

\u201eDe ce n-ai luat 10?\u201d C\u00e2nd goana dup\u0103 note bune \u00eencepe s\u0103 le fac\u0103 r\u0103u copiilor Foto: Shutterstock<\/span><\/span><\/p>\n<\/div>\n

Mai precis, cercet\u0103torii de la University College London<\/i>, \u00eentr-un studiu publicat \u00een \u201eThe Lancet Child & Adolescent Health”,<\/i> au analizat r\u0103spunsurile date de participan\u021bii \u00een v\u00e2rst\u0103 de 15 ani despre c\u00e2t de mult \u00eei preocup\u0103 temele \u0219i rezultatele \u0219colare \u0219i c\u00e2t de presa\u021bi se simt de familie s\u0103 se descurce bine. Pe baza acestor r\u0103spunsuri, ei au urm\u0103rit ulterior at\u00e2t simptomele depresive ale participan\u021bilor, cu v\u00e2rsta cuprins\u0103 \u00eentre 16 \u0219i 22 de ani, c\u00e2t \u0219i eventualele episoade de autov\u0103t\u0103mare, p\u00e2n\u0103 la v\u00e2rsta de 24 de ani.<\/a><\/p>\n

Nivelul de presiune resim\u021bit a fost m\u0103surat pe o scal\u0103 de nou\u0103 puncte, iar rezultatele arat\u0103 c\u0103 riscul de autov\u0103t\u0103mare cre\u0219tea cu 8% pentru fiecare punct \u00een plus pe aceast\u0103 scal\u0103.<\/p>\n

C\u00e2t de mult s\u0103 ceri de la un copil?<\/h2>\n

\u201ePresiunea academic\u0103 nu este, \u00een sine, un lucru negativ. Copiii \u0219i adolescen\u021bii au nevoie de a\u0219tept\u0103ri, structur\u0103 \u0219i limite. Problema apare atunci c\u00e2nd presiunea pentru performan\u021b\u0103 devine constant\u0103, este perceput\u0103 ca fiind excesiv\u0103 sau ajunge s\u0103 fie asociat\u0103 cu valoarea personal\u0103 a copilului. Din punct de vedere psihologic, trebuie s\u0103 facem diferen\u021ba \u00eentre a\u0219teptare \u0219i presiune. A\u0219teptarea transmite: \u00abCred c\u0103 po\u021bi \u0219i te sus\u021bin s\u0103 reu\u0219e\u0219ti\u00bb. Presiunea transmite, mai ales atunci c\u00e2nd este excesiv\u0103: \u00abTrebuie s\u0103 reu\u0219e\u0219ti, altfel m\u0103 dezam\u0103ge\u0219ti sau nu e\u0219ti suficient de bun\u00bb,\u201d<\/i> explic\u0103\u00a0Geta Udrea, psiholog clinician \u0219i psihoterapeut, pentru \u201eAdev\u0103rul\u201d:<\/p>\n

Un nivel moderat de stres poate, \u00een anumite situa\u021bii, s\u0103 ajute la mobilizarea aten\u021biei, iar faptul c\u0103 p\u0103rin\u021bii au standarde ridicate nu este, \u00een sine, d\u0103un\u0103tor. Lucrurile se complic\u0103 atunci c\u00e2nd cerin\u021bele vin la pachet cu compara\u021bii constante, critic\u0103 sau amenin\u021b\u0103ri, iar copilul ajunge s\u0103 tr\u0103iasc\u0103 cu frica de a-i dezam\u0103gi pe adul\u021bi.<\/p>\n

\u201ePrin urmare, \u00eentrebarea nu este \u00abc\u00e2t\u0103 presiune trebuie s\u0103 punem?\u00bb, ci mai degrab\u0103 \u00abcum construim un mediu care stimuleaz\u0103 efortul f\u0103r\u0103 s\u0103 transforme performan\u021ba \u00eentr-o surs\u0103 cronic\u0103 de amenin\u021bare?\u00bb\u201d, <\/i>spune Geta Udrea.<\/p>\n

C\u00e2nd un 9 nu mai este suficient<\/h2>\n

Una dintre probleme apare atunci c\u00e2nd rezultatul \u0219colar nu mai este perceput doar ca o evaluare a unei lucr\u0103ri, ci \u00eencepe s\u0103 spun\u0103 ceva despre c\u00e2t de bun se consider\u0103 copilul.<\/p>\n

\u201eDac\u0103 mesajul repetat este \u00abtrebuie s\u0103 fii cel mai bun\u00bb, \u00abtrebuie s\u0103 iei 10\u00bb, \u00abnu este suficient\u00bb, copilul poate ajunge s\u0103 construiasc\u0103 o rela\u021bie condi\u021bionat\u0103 cu propria valoare: \u00abSunt valoros dac\u0103 performez\u00bb\u201d, <\/i>adaug\u0103 psihologul.<\/p>\n

<\/span> Cum \u00eei convingem pe copii s\u0103 m\u0103n\u00e2nce mai multe legume. Specialist: \u201eP\u00e2n\u0103 ajung la maz\u0103re, nu o mai vor\u201d<\/span> <\/svg><\/a><\/p>\n

\u00cen timp, explic\u0103 specialista, poate ap\u0103rea perfec\u021bionismul maladaptativ. Copilul nu mai \u00eencearc\u0103 doar s\u0103 ob\u021bin\u0103 rezultate bune, ci ajunge s\u0103 simt\u0103 c\u0103 nu \u00ee\u0219i permite s\u0103 gre\u0219easc\u0103. Astfel, nici succesul nu mai aduce neap\u0103rat satisfac\u021bie.<\/p>\n

\u201eUn copil care ia 9 poate fi preocupat de faptul c\u0103 nu a luat 10, iar unul care ia 10 poate \u00eencepe imediat s\u0103 se team\u0103 c\u0103 data viitoare nu va mai putea men\u021bine rezultatul\u201d, <\/i>subliniaz\u0103 ea.<\/p>\n

Compara\u021biile cu ceilal\u021bi pot amplifica problema. Acea replic\u0103 aparent banal\u0103 \u201euite ce not\u0103 a luat colegul t\u0103u\u201d <\/i>mut\u0103 aten\u021bia de la progresul copilului la locul pe care acesta \u00eel ocup\u0103 \u00een raport cu ceilal\u021bi.<\/p>\n

\u201eEste mult mai s\u0103n\u0103tos s\u0103 mut\u0103m accentul de la \u00abai fost mai bun dec\u00e2t X?\u00bb la \u00abce ai reu\u0219it s\u0103 \u00eembun\u0103t\u0103\u021be\u0219ti fa\u021b\u0103 de data trecut\u0103?\u00bb\u201d,<\/i> atrage aten\u021bia Geta Udrea.<\/p>\n

Semnele c\u0103 presiunea a devenit prea mare<\/h2>\n

P\u0103rin\u021bii nu trebuie s\u0103 a\u0219tepte o situa\u021bie grav\u0103 ca s\u0103-\u0219i dea seama c\u0103 ceva nu e \u00een regul\u0103. Anxietatea puternic\u0103 \u00eenaintea testelor, reac\u021biile dispropor\u021bionate la o not\u0103 mai mic\u0103, teama intens\u0103 de gre\u0219eal\u0103, problemele cu somnul, oboseala, autocritica sau afirma\u021biile repetate c\u0103 \u201enu sunt suficient de bun\u201d pot fi semnale c\u0103 un copil trece printr-o perioad\u0103 dificil\u0103.<\/p>\n

La fel, p\u0103rin\u021bii ar trebui s\u0103 fie aten\u021bi la retragerea social\u0103, iritabilitate, pierderea interesului pentru activit\u0103\u021bi care \u00eenainte \u00eei f\u0103ceau pl\u0103cere sau evitarea materiilor \u0219i situa\u021biilor \u00een care copilul se teme c\u0103 ar putea gre\u0219i. Niciunul dintre aceste comportamente nu confirm\u0103, luat separat, c\u0103 presiunea \u0219colar\u0103 este cauza, \u0219i niciunul nu reprezint\u0103 un diagnostic.<\/p>\n

\u201eEle sunt \u00eens\u0103 motive pentru ca adultul s\u0103 se opreasc\u0103 \u0219i s\u0103 \u00eencerce s\u0103 \u00een\u021beleag\u0103 ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103 dincolo de nota respectiv\u0103\u201d, <\/i>explic\u0103 psihologul.<\/p>\n

\u201eO not\u0103 mic\u0103 nu schimb\u0103 ceea ce cred despre tine\u201d<\/h2>\n

A avea a\u0219tept\u0103ri nu \u00eenseamn\u0103 nici renun\u021barea la reguli, disciplin\u0103 sau responsabilitate atunci c\u00e2nd copilul \u00eent\u00e2mpin\u0103 dificult\u0103\u021bi.<\/p>\n

\u201eCopiii au nevoie de a\u0219tept\u0103ri, dar nu au nevoie ca iubirea, aprecierea sau sentimentul lor de valoare s\u0103 depind\u0103 de performan\u021b\u0103\u201d,<\/i> m\u0103rturise\u0219te aceasta.<\/p>\n

Diferen\u021ba poate ap\u0103rea inclusiv \u00een cuvintele folosite acas\u0103. \u201eNu \u021bi-ai f\u0103cut tema \u0219i trebuie s\u0103 \u00ee\u021bi asumi consecin\u021bele\u201d <\/i>se refer\u0103 la un comportament care poate fi schimbat. \u201eE\u0219ti lene\u0219 \u0219i nu vei ajunge nimic \u00een via\u021b\u0103\u201d<\/i> transform\u0103 \u00eens\u0103 o situa\u021bie punctual\u0103 \u00eentr-o judecat\u0103 despre copil, mai spune ea.<\/p>\n

\u00cen loc s\u0103 fie l\u0103udat exclusiv pentru rezultat sau pentru c\u00e2t este de \u201ede\u0219tept\u201d,<\/i> p\u0103rintele poate observa \u0219i ceea ce a f\u0103cut copilul pentru a ajunge acolo: perseveren\u021ba, strategia g\u0103sit\u0103 atunci c\u00e2nd nu a \u00een\u021beles ceva, curajul de a cere ajutor sau munca depus\u0103.<\/p>\n

\u201eCred c\u0103 un copil are nevoie s\u0103 aud\u0103 dou\u0103 lucruri \u00een acela\u0219i timp: \u00abam \u00eencredere \u00een capacitatea ta \u0219i am a\u0219tept\u0103ri de la tine\u00bb \u0219i \u00abau trebuie s\u0103 fii perfect pentru a fi valoros \u0219i iubit\u00bb. Aceste mesaje nu se contrazic\u201d, <\/i>recomand\u0103 Geta Udrea.<\/p>\n

Iar o not\u0103, oric\u00e2t de important\u0103 ar p\u0103rea \u00een momentul \u00een care este trecut\u0103 \u00een catalog, r\u0103m\u00e2ne rezultatul ob\u021binut \u00eentr-o anumit\u0103 situa\u021bie.<\/p>\n

\u201eO not\u0103 este o informa\u021bie despre performan\u021ba copilului \u00eentr-un anumit moment \u0219i \u00eentr-un anumit context. Nu este o m\u0103sur\u0103 a inteligen\u021bei lui, a poten\u021bialului s\u0103u \u0219i, cu at\u00e2t mai pu\u021bin, a valorii sale ca persoan\u0103\u201d,<\/i> conchide psihologul.<\/a><\/p>\n<\/p><\/div>\n

Read More<\/a><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Note mari, teme f\u0103cute la timp, rezultate bune la examene \u0219i frica de a nu-\u0219i dezam\u0103gi p\u0103rin\u021bii. Pentru mul\u021bi copii, dorin\u021ba de a se descurca […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":16852,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_monsterinsights_skip_tracking":false,"footnotes":""},"categories":[6],"tags":[],"class_list":["post-16851","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-popular"],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/16851","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=16851"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/16851\/revisions"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media\/16852"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=16851"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=16851"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=16851"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}