{"id":16727,"date":"2026-09-08T19:03:27","date_gmt":"2026-09-08T19:03:27","guid":{"rendered":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/2026\/09\/08\/kaja-kallas-a-vrut-sa-construiasca-apararea-europei-capitalele-i-au-inchis-proiectul-inainte-sa-inceapa-ce-face-romania-pleaca-america-de-la-kogalniceanu\/"},"modified":"2026-09-08T19:03:27","modified_gmt":"2026-09-08T19:03:27","slug":"kaja-kallas-a-vrut-sa-construiasca-apararea-europei-capitalele-i-au-inchis-proiectul-inainte-sa-inceapa-ce-face-romania-pleaca-america-de-la-kogalniceanu","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/2026\/09\/08\/kaja-kallas-a-vrut-sa-construiasca-apararea-europei-capitalele-i-au-inchis-proiectul-inainte-sa-inceapa-ce-face-romania-pleaca-america-de-la-kogalniceanu\/","title":{"rendered":"Kaja Kallas a vrut s\u0103 construiasc\u0103 ap\u0103rarea Europei. Capitalele i-au \u00eenchis proiectul \u00eenainte s\u0103 \u00eenceap\u0103. Ce face Rom\u00e2nia? Pleac\u0103 America de la Kog\u0103lniceanu?"},"content":{"rendered":"
\n

E\u0219ecul grupului de ap\u0103rare al Kajei Kallas scoate la iveal\u0103 problema fundamental\u0103 a Europei: continentul \u0219tie c\u0103 trebuie s\u0103-\u0219i construiasc\u0103 rapid o ap\u0103rare mai puternic\u0103, dar \u00eenc\u0103 nu a decis cine are autoritatea politic\u0103 s\u0103 o conduc\u0103. Ce face Rom\u00e2nia cu americanii de la Kog\u0103lniceanu?<\/p>\n

\"ChatGPT<\/picture>\n

Foto: ChatGPT<\/span><\/span><\/p>\n<\/div>\n

La Bruxelles are loc o lupt\u0103 pentru putere. Cine s\u0103 conduc\u0103 Europa? S\u0103 nu uit\u0103m: Principiul fondator al proiectului european \u2014 cel din care a decurs, ulterior, \u00eentreaga arhitectur\u0103 institu\u021bional\u0103 a Uniunii \u2014 a fost ideea de a face r\u0103zboiul \u00eentre statele europene, \u00een special \u00eentre Fran\u021ba \u0219i Germania, \u201enu doar de neg\u00e2ndit, ci \u0219i imposibil din punct de vedere material\u201d, a\u0219a cum se formula explicit \u00een Declara\u021bia Schuman din 9 mai 1950, actul de na\u0219tere al integr\u0103rii europene. Mecanismul concret prin care s-a urm\u0103rit acest obiectiv a fost punerea \u00een comun a produc\u021biei de c\u0103rbune \u0219i o\u021bel \u2014 cele dou\u0103 materii prime esen\u021biale pentru industria de armament a epocii \u2014 sub o autoritate suprana\u021bional\u0103 comun\u0103. De aici s-a n\u0103scut, \u00een 1951, Comunitatea European\u0103 a C\u0103rbunelui \u0219i O\u021belului (CECO), semnat\u0103 de \u0219ase state: Fran\u021ba, Germania de Vest, Italia, Belgia, Olanda \u0219i Luxemburg. Logica era una eminamente func\u021bionalist\u0103, asociat\u0103 arhitectului acestui plan, Jean Monnet: dac\u0103 statele europene ajung s\u0103 depind\u0103 unele de altele din punct de vedere economic, \u00eentr-un domeniu strategic precum industria grea, atunci un nou conflict armat \u00eentre ele ar deveni, practic, autodistructiv pentru toate p\u0103r\u021bile implicate.<\/p>\n

Din acest nucleu ini\u021bial au decurs, prin extindere gradual\u0103, at\u00e2t Comunitatea Economic\u0103 European\u0103 (Tratatul de la Roma, 1957) \u2014 bazat\u0103 pe principiul pie\u021bei comune \u0219i al celor patru libert\u0103\u021bi de circula\u021bie (bunuri, servicii, capital, persoane) \u2014, c\u00e2t \u0219i, mult mai t\u00e2rziu, Uniunea European\u0103 propriu-zis\u0103 (Tratatul de la Maastricht, 1992), care a ad\u0103ugat dimensiunile monetar\u0103, politic\u0103 \u0219i de politic\u0103 extern\u0103. Dar principiul fondator, cel din 1950, r\u0103m\u00e2ne pacea prin interdependen\u021b\u0103 economic\u0103 \u2014 o idee care explic\u0103, de altfel, prin contrast, \u0219i dificultatea actual\u0103 a UE de a-\u0219i construi o politic\u0103 de ap\u0103rare coerent\u0103: institu\u021bia a fost conceput\u0103 structural pentru a face r\u0103zboiul imposibil \u00eentre membrii ei, nu pentru a-l purta sau descuraja din exterior.<\/i><\/p>\n

\u0218aptezeci \u0219i \u0219ase de ani dup\u0103 ce Robert Schuman promitea c\u0103 interdependen\u021ba economic\u0103 va face r\u0103zboiul \u201eimposibil din punct de vedere material\u201d \u00eentre europeni, Uniunea se treze\u0219te prins\u0103 \u00eentre propria voca\u021bie tehnocratic\u0103 \u0219i o suveranitate na\u021bional\u0103 care refuz\u0103 s\u0103 se lase administrat\u0103 de sus \u2014 iar e\u0219ecul grupului de exper\u021bi al Kajei Kallas, oprit \u00een ultimul moment de o revolt\u0103 a capitalelor, este dovada c\u0103, oric\u00e2t ar sem\u0103na Bruxelles-ul cu un centru de comand\u0103, ultimul cuv\u00e2nt r\u0103m\u00e2ne, deocamdat\u0103, la state.<\/p>\n

Pr\u0103bu\u0219irea unei ini\u021biative de ap\u0103rare<\/h2>\n

Cu mai pu\u021bin de 48 de ore \u00eenainte de momentul \u00een care trebuia lansat cu mare vizibilitate \u00een inima cartierului european din Bruxelles, unul dintre proiectele emblematice ale Kajei Kallas s-a pr\u0103bu\u0219it. Nu printr-un vot spectaculos, nu dup\u0103 o confruntare public\u0103 \u00eentre liderii europeni \u0219i nici \u00een urma unei dispute doctrinare despre Rusia sau Ucraina. A murit mult mai discret, \u00een felul \u00een care mor adesea ini\u021biativele la Bruxelles: prin telefoane, mesaje \u0219i scrisori schimbate \u00eentre capitale.<\/p>\n

Grupul de exper\u021bi la nivel \u00eenalt \u00een domeniul ap\u0103r\u0103rii, imaginat de \u0219efa diploma\u021biei europene ca o reuniune a \u201ecelor mai luminate min\u021bi\u201d capabile s\u0103 g\u0103seasc\u0103 \u201e\u00een cel mai scurt timp \u0219i \u00een modul cel mai eficient\u201d solu\u021bii pentru golurile de capabilit\u0103\u021bi ale Europei, nu a mai apucat s\u0103 existe.<\/p>\n

Anularea, confirmat\u0103 vineri sear\u0103, 4 septembrie, de biroul Kallas \u0219i relatat\u0103 de Jacopo Barigazzi \u00een POLITICO Playbook, dup\u0103 discu\u021bii cu patru diploma\u021bi ai Uniunii, poate p\u0103rea un accident de procedur\u0103.<\/p>\n

Cred c\u0103 este mai mult dec\u00e2t at\u00e2t.<\/p>\n

Este simptomul unei probleme pe care Europa o \u00eempinge de ani \u00eentregi \u00eenainte:\u00a0cine conduce, de fapt, ap\u0103rarea european\u0103?<\/b><\/p>\n

Comisia? Serviciul European de Ac\u021biune Extern\u0103? Statele membre? NATO? Sau toate acestea simultan, fiecare \u00eencerc\u00e2nd s\u0103 nu piard\u0103 controlul?<\/p>\n

\u00centr-un moment \u00een care r\u0103zboiul continu\u0103 la frontiera estic\u0103 a Europei, iar Washingtonul \u00ee\u0219i reevalueaz\u0103 amploarea angajamentului militar pe continent, \u00eentrebarea nu mai este una birocratic\u0103.<\/p>\n

Devine strategic\u0103.<\/p>\n

Totul era preg\u0103tit pentru fotografie<\/h2>\n

Evenimentul fusese conceput ca o vitrin\u0103.<\/p>\n

Lansarea urma s\u0103 aib\u0103 loc luni diminea\u021b\u0103 la Biblioth\u00e8que Solvay din Bruxelles, \u00eentr-un decor ales cu grij\u0103 pentru simbolistica lui, un spa\u021biu asociat conferin\u021belor de prestigiu ale diploma\u021biei \u0219i politicii europene.<\/p>\n

Aproximativ 150 de invita\u021bi din institu\u021biile UE, NATO, mediul academic \u0219i think tank-uri ar fi trebuit s\u0103 participe.<\/p>\n

Cabinetul Kallas p\u0103strase secret\u0103 componen\u021ba grupului, dar trei diploma\u021bi cita\u021bi de POLITICO au confirmat c\u0103 pre\u0219edin\u021bia urma s\u0103-i revin\u0103 fostului secretar general al NATO Anders Fogh Rasmussen.<\/p>\n

Nu era un nume oarecare.<\/p>\n

Al\u0103turi de el urmau s\u0103 participe J\u00fcri Luik, fost ministru eston al ap\u0103r\u0103rii \u0219i fost ambasador la NATO, Florence Parly, fosta ministr\u0103 francez\u0103 a For\u021belor Armate, \u0219i alte personalit\u0103\u021bi cu experien\u021b\u0103 \u00een securitate \u0219i ap\u0103rare.<\/p>\n

Rasmussen urma chiar s\u0103 semneze un raport separat despre viitorul politicii europene de ap\u0103rare.<\/p>\n

Raportul a disp\u0103rut odat\u0103 cu grupul.<\/p>\n

Totul fusese preg\u0103tit pentru fotografie.<\/p>\n

Mai pu\u021bin acordul politic necesar pentru ca fotografia s\u0103 poat\u0103 fi f\u0103cut\u0103.<\/p>\n

Problema nu a fost ideea. A fost metoda<\/h2>\n

Aici \u00eencepe adev\u0103rata poveste.<\/p>\n

Kaja Kallas i-a informat pe mini\u0219trii ap\u0103r\u0103rii din statele membre despre inten\u021bia sa abia \u00een cuv\u00e2ntul de deschidere al unei reuniuni informale desf\u0103\u0219urate cu o s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103 \u00eenainte \u00een Irlanda.<\/p>\n

Cu alte cuvinte, capitalele nu fuseser\u0103 implicate \u00eentr-o consultare politic\u0103 serioas\u0103 \u00eenainte ca proiectul s\u0103 fie practic gata de lansare.<\/p>\n

Unul dintre diploma\u021bii cita\u021bi de Playbook a rezumat situa\u021bia foarte simplu: nu existase o discu\u021bie serioas\u0103 nici la reuniunea mini\u0219trilor ap\u0103r\u0103rii, nici la cea a mini\u0219trilor de externe.<\/p>\n

De aici, spunea diplomatul, \u201esurpriza \u0219i un pic de iritare\u201d.<\/p>\n

Numai c\u0103 acel \u201epic de iritare\u201d a fost suficient pentru a \u00eengropa proiectul.<\/p>\n

\u00cen orice alt domeniu european, episodul ar putea fi interpretat drept o eroare de comunicare.<\/p>\n

\u00cen ap\u0103rare, lucrurile sunt diferite.<\/p>\n

Politica extern\u0103 \u0219i de securitate r\u0103m\u00e2ne unul dintre domeniile \u00een care statele membre \u00ee\u0219i ap\u0103r\u0103 cu cea mai mare aten\u021bie suveranitatea \u0219i dreptul de decizie. Oric\u00e2t de mult s-ar vorbi despre autonomie strategic\u0103, ap\u0103rare european\u0103 sau transformarea Uniunii \u00eentr-un actor geopolitic, capitalele nu sunt preg\u0103tite s\u0103 lase Bruxelles-ul s\u0103 construiasc\u0103 mecanisme importante f\u0103r\u0103 s\u0103 fie consultate.<\/p>\n

Kallas pare s\u0103 fi descoperit aceast\u0103 limit\u0103 \u00een cel mai nepl\u0103cut mod posibil.<\/p>\n

Italia a tras fr\u00e2na<\/h2>\n

Roma s-a aflat \u00een centrul opozi\u021biei.<\/p>\n

Potrivit unui diplomat citat de POLITICO, ministrul italian al ap\u0103r\u0103rii, Guido Crosetto, a fost unul dintre cei mai vocali contestatari ai ini\u021biativei.<\/p>\n

Un detaliu a iritat \u00een mod special partea italian\u0103.<\/p>\n

Roberta Pinotti, fost\u0103 ministr\u0103 italian\u0103 a ap\u0103r\u0103rii \u0219i actual\u0103 senatoare, fusese invitat\u0103 s\u0103 fac\u0103 parte din grup f\u0103r\u0103 ca actualul ministru al ap\u0103r\u0103rii s\u0103 fi fost informat.<\/p>\n

Poate p\u0103rea o chestiune minor\u0103.<\/p>\n

Nu este.<\/p>\n

\u00cen limbajul politic al capitalelor europene, asta \u00eensemna c\u0103 Bruxelles-ul selectase o personalitate na\u021bional\u0103 important\u0103 pentru un organism european de ap\u0103rare f\u0103r\u0103 s\u0103 considere necesar s\u0103 discute \u00een prealabil cu guvernul \u021b\u0103rii respective.<\/p>\n

Un oficial italian a confirmat c\u0103 mai mul\u021bi mini\u0219tri i-au transmis direct Kajei Kallas \u201epreocup\u0103ri puternice\u201d, at\u00e2t \u00een privin\u021ba metodei, c\u00e2t \u0219i a fondului.\u00a0Sta\u021bi lini\u0219ti\u021bi Miru\u021b\u0103 \u0219i-a v\u0103zut de mersul pe biciclet\u0103!<\/b><\/p>\n

Nemul\u021bumirea se suprapunea peste o pozi\u021bie mai veche a guvernului Giorgiei Meloni: Roma accept\u0103 necesitatea consolid\u0103rii ap\u0103r\u0103rii europene, dar prefer\u0103 o cre\u0219tere negociat\u0103 \u0219i gradual\u0103 a efortului militar, nu decizii percepute drept cobor\u00e2te de la Bruxelles prin structuri f\u0103r\u0103 un mandat institu\u021bional suficient de clar.<\/p>\n

\u0218i Italia nu era singur\u0103.<\/p>\n

Alte state membre, dar \u0219i Comisia European\u0103 \u00eens\u0103\u0219i, au remarcat c\u0103 nu erau reprezentate \u00een noua structur\u0103.<\/p>\n

De aici, conflictul a devenit mult mai interesant.<\/p>\n

\u00cen spatele grupului apare vechea lupt\u0103 pentru putere de la Bruxelles<\/h2>\n

Problema Kallas nu este numai rela\u021bia cu capitalele.<\/p>\n

Exist\u0103 \u0219i o competi\u021bie \u00een interiorul institu\u021biilor europene.<\/p>\n

Serviciul European de Ac\u021biune Extern\u0103, condus politic de \u00cenaltul Reprezentant, \u0219i Comisia European\u0103 a Ursulei von der Leyen se suprapun tot mai mult \u00eentr-un domeniu care p\u00e2n\u0103 nu demult apar\u021binea aproape exclusiv statelor: ap\u0103rarea.<\/p>\n

Iar Europa are deja un comisar pentru ap\u0103rare, Andrius Kubilius.<\/p>\n

Acesta \u00eentre\u021bine propriile consult\u0103ri cu fo\u0219ti lideri \u0219i exper\u021bi, \u00een timp ce Comisia \u0219i SEAE lucreaz\u0103 deja \u00eempreun\u0103 la documente \u0219i strategii privind securitatea Uniunii.<\/p>\n

Apari\u021bia unui nou grup de exper\u021bi, creat de Kallas \u0219i populat cu fo\u0219ti demnitari de mare vizibilitate, risca s\u0103 produc\u0103 \u00eenc\u0103 un centru de reflec\u021bie \u0219i influen\u021b\u0103.<\/p>\n

De aici \u00eentrebarea inevitabil\u0103:<\/p>\n

Ce ar fi f\u0103cut noul grup ce nu fac deja institu\u021biile existente?<\/h2>\n

Mai mul\u021bi diploma\u021bi au v\u0103zut aici riscul unei suprapuneri.<\/p>\n

Iar \u00eentr-o Europ\u0103 care vorbe\u0219te permanent despre simplificarea mecanismelor de ap\u0103rare, crearea unei noi structuri care urma s\u0103 studieze ceea ce alte structuri studiaz\u0103 deja nu era neap\u0103rat cea mai conving\u0103toare demonstra\u021bie de eficien\u021b\u0103.<\/p>\n

A existat \u0219i o alt\u0103 sensibilitate: NATO.<\/p>\n

Pentru statele de pe flancul estic, aceasta este probabil cea mai important\u0103.<\/p>\n

Orice arhitectur\u0103 european\u0103 de ap\u0103rare trebuie s\u0103 r\u0103spund\u0103 unei \u00eentreb\u0103ri elementare:\u00a0completeaz\u0103 NATO sau \u00eencepe s\u0103 dubleze NATO?<\/b><\/p>\n

Rom\u00e2nia, Polonia \u0219i statele baltice nu-\u0219i pot permite ambiguit\u0103\u021bi \u00een aceast\u0103 privin\u021b\u0103.<\/p>\n

Pentru ele, discu\u021bia nu este academic\u0103. Este opera\u021bional\u0103.<\/p>\n

Weekendul \u00een care proiectul a murit<\/h2>\n

Ultimele ore au sem\u0103nat mai degrab\u0103 cu gestionarea unei crize politice dec\u00e2t cu preg\u0103tirea unei conferin\u021be.<\/p>\n

\u00cen weekendul dinaintea lans\u0103rii, diploma\u021bii statelor membre au schimbat intens mesaje.<\/p>\n

La un moment dat, potrivit unuia dintre interlocutorii POLITICO, concluzia devenise c\u0103 pentru proiect nu mai exista\u00a0\u201enicio aterizare moale\u201d<\/b>.<\/p>\n

Mai multe capitale preg\u0103teau deja o scrisoare comun\u0103.<\/p>\n

Inten\u021bia era s\u0103-i cear\u0103 \u00cenaltului Reprezentant am\u00e2narea lans\u0103rii \u0219i transferarea discu\u021biei c\u0103tre o reuniune ulterioar\u0103 a Consiliului.<\/p>\n

Scrisoarea nu a mai fost necesar\u0103.<\/p>\n

Cabinetul Kallas a retras proiectul.<\/p>\n

Explica\u021bia oficial\u0103 a venit \u00een limbajul bine cunoscut al Bruxelles-ului: unele state membre au considerat c\u0103 aceasta nu este calea potrivit\u0103 \u201e\u00een acest moment\u201d, iar dup\u0103 consult\u0103rile cu mini\u0219trii s-a decis abandonarea ini\u021biativei \u0219i c\u0103utarea unor noi modalit\u0103\u021bi de cooperare.<\/p>\n

Traducerea politic\u0103 este mai simpl\u0103:<\/p>\n

Kallas nu mai avea suficient sprijin pentru a merge \u00eenainte.<\/b><\/p>\n

Un oficial european citat sub protec\u021bia anonimatului a mers \u0219i mai departe, suger\u00e2nd c\u0103 proiectul avea \u0219i o miz\u0103 de pozi\u021bionare personal\u0103 \u0219i institu\u021bional\u0103 pentru \u00cenaltul Reprezentant:<\/p>\n

\u201eEste felul ei de a r\u0103m\u00e2ne relevant\u0103.\u201d<\/p>\n

Dac\u0103 aceast\u0103 apreciere reflect\u0103 sau nu adev\u0103rata inten\u021bie a Kajei Kallas este imposibil de demonstrat.<\/p>\n

Dar faptul c\u0103 asemenea interpret\u0103ri circul\u0103 \u00een interiorul aparatului european este, \u00een sine, relevant.<\/p>\n

Kievul pierdea ceva ce \u00eenc\u0103 nu primise<\/h2>\n

Exist\u0103 \u0219i un perdant extern al acestui episod: Ucraina.<\/p>\n

La Kiev, proiectul fusese privit cu optimism.<\/p>\n

Un \u00eenalt oficial ucrainean a declarat pentru Veronika Melkozerova de la POLITICO c\u0103 guvernul ucrainean \u201es\u0103rb\u0103torea crearea acestui grup\u201d.<\/p>\n

Explica\u021bia este u\u0219or de \u00een\u021beles.<\/p>\n

Pentru Ucraina, aproape orice nou mecanism occidental dedicat ap\u0103r\u0103rii poate reprezenta \u00eenc\u0103 o cale de accelerare a produc\u021biei, finan\u021b\u0103rii \u0219i livr\u0103rii de capabilit\u0103\u021bi militare.<\/p>\n

Mai ales \u00eentr-un moment \u00een care Kievul prive\u0219te cu \u00eengrijorare recalibrarea militar\u0103 american\u0103 \u00een Europa.<\/p>\n

De aceea, pr\u0103bu\u0219irea grupului \u00eenainte chiar de lansare transmite un mesaj nepl\u0103cut.<\/p>\n

Europa vorbe\u0219te despre necesitatea de a prelua o parte mai mare din povara securit\u0103\u021bii continentului exact \u00een momentul \u00een care demonstreaz\u0103 c\u00e2t de dificil \u00eei este s\u0103 stabileasc\u0103\u00a0cine are dreptul s\u0103 organizeze discu\u021bia despre aceast\u0103 povar\u0103<\/b>.<\/p>\n

Aici apare paradoxul.<\/p>\n

Nu lipsesc exper\u021bii.<\/p>\n

Nu lipsesc strategiile.<\/p>\n

Nu lipsesc grupurile de lucru.<\/p>\n

Nu lipsesc nici banii \u00een aceea\u0219i m\u0103sur\u0103 \u00een care lipseau acum c\u00e2\u021biva ani.<\/p>\n

Ceea ce lipse\u0219te \u00eenc\u0103 este\u00a0claritatea politic\u0103 asupra centrului de comand\u0103 al proiectului european de ap\u0103rare<\/b>.<\/p>\n

Kallas are \u0219i o problem\u0103 proprie<\/h2>\n

E\u0219ecul apare \u00eentr-un moment dificil pentru institu\u021bia condus\u0103 de fosta premier\u0103 eston\u0103.<\/p>\n

Kallas se confrunt\u0103 de mai multe luni cu presiuni pentru reformarea SEAE \u0219i pentru o coordonare mai str\u00e2ns\u0103 \u00eentre serviciul diplomatic european, Comisie \u0219i capitale.<\/p>\n

Din aceast\u0103 perspectiv\u0103, pr\u0103bu\u0219irea grupului nu mai este doar o gaf\u0103 de comunicare.<\/p>\n

Este \u0219i un avertisment politic.<\/p>\n

\u00cenaltul Reprezentant poate propune.<\/p>\n

Dar statele membre pot opri.<\/p>\n

\u0218i este relevant c\u0103 rezisten\u021ba nu a venit doar din partea unor guverne sceptice fa\u021b\u0103 de \u00eent\u0103rirea ap\u0103r\u0103rii europene sau mai indulgente fa\u021b\u0103 de Rusia.<\/p>\n

Italia Giorgiei Meloni este un actor important al NATO \u0219i sus\u021bine necesitatea consolid\u0103rii securit\u0103\u021bii europene. Tocmai de aceea, opozi\u021bia Romei sugereaz\u0103 c\u0103 disputa nu prive\u0219te neap\u0103rat obiectivul final.<\/p>\n

Prive\u0219te\u00a0cine decide drumul p\u00e2n\u0103 acolo<\/b>.<\/p>\n

Aceasta este una dintre marile contradic\u021bii ale Europei de ast\u0103zi.<\/p>\n

Aproape toat\u0103 lumea este de acord c\u0103 trebuie f\u0103cut mai mult pentru ap\u0103rare.<\/p>\n

Mult mai pu\u021bini sunt de acord asupra celui care trebuie s\u0103 conduc\u0103 acest proces.<\/p>\n

O mo\u0219tenire dificil\u0103 pentru Kajsa Ollongren<\/b><\/p>\n

Momentul este cu at\u00e2t mai incomod cu c\u00e2t noua secretar\u0103 general\u0103 a SEAE, Kajsa Ollongren, abia \u0219i-a \u00eenceput mandatul.<\/p>\n

Fosta ministr\u0103 olandez\u0103 a ap\u0103r\u0103rii preia o institu\u021bie prins\u0103 \u00eentre mai multe centre de gravita\u021bie: Kallas, Comisia European\u0103, marile capitale \u0219i, inevitabil, NATO.<\/p>\n

Va trebui s\u0103 g\u0103seasc\u0103 un echilibru dificil \u00eentre ini\u021biativa politic\u0103 a \u00cenaltului Reprezentant \u0219i necesitatea consult\u0103rii sistematice a guvernelor na\u021bionale.<\/p>\n

Iar episodul grupului de ap\u0103rare \u00eei ofer\u0103 \u00eenc\u0103 din prima s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103 o lec\u021bie brutal\u0103 despre limitele institu\u021biei pe care o conduce administrativ.<\/p>\n

Europa poate avea nevoie urgent\u0103 de decizii.<\/p>\n

Dar urgen\u021ba nu anuleaz\u0103 politica.<\/p>\n

Pentru Rom\u00e2nia, povestea nu este deloc abstract\u0103<\/h2>\n

Privit\u0103 de la Bucure\u0219ti, \u00eentreaga disput\u0103 ar putea p\u0103rea \u00eenc\u0103 un episod din nesf\u00e2r\u0219itul r\u0103zboi birocratic de la Bruxelles.<\/p>\n

Ar fi o gre\u0219eal\u0103.<\/p>\n

Pentru Rom\u00e2nia, \u00eentrebarea\u00a0cine conduce ap\u0103rarea european\u0103<\/b>\u00a0este una dintre cele mai concrete probleme de securitate ale urm\u0103torilor ani.<\/p>\n

Suntem pe flancul estic al NATO. Avem r\u0103zboiul din Ucraina \u00een imediata apropiere. Marea Neagr\u0103 a devenit un spa\u021biu de confruntare militar\u0103 permanent\u0103. \u00cen acela\u0219i timp, Washingtonul \u00ee\u0219i revizuie\u0219te postura militar\u0103 european\u0103 \u0219i transmite tot mai clar c\u0103 alia\u021bii trebuie s\u0103 preia o parte mai mare din ap\u0103rarea conven\u021bional\u0103 a continentului.<\/p>\n

Rom\u00e2nia are nevoie, a\u0219adar, de o Europ\u0103 capabil\u0103 s\u0103 fac\u0103 mai mult.<\/p>\n

Dar are nevoie \u0219i ca aceast\u0103 Europ\u0103 s\u0103 nu creeze o arhitectur\u0103 paralel\u0103, ambigu\u0103 sau concurent\u0103 cu NATO.<\/p>\n

Pentru Bucure\u0219ti, formula optim\u0103 nu este\u00a0UE sau NATO<\/b>.<\/p>\n

Este\u00a0o Uniune European\u0103 militar mai puternic\u0103 \u00een interiorul unei NATO func\u021bionale \u0219i cu o prezen\u021b\u0103 american\u0103 credibil\u0103 pe flancul estic<\/b>.<\/p>\n

Din aceast\u0103 perspectiv\u0103, pr\u0103bu\u0219irea grupului Kallas este un avertisment.<\/p>\n

Europa \u0219tie de ce trebuie s\u0103 se \u00eenarmeze. \u00cenc\u0103 nu \u0219tie cine conduce<\/h2>\n

Aceasta este, \u00een fond, povestea mai mare din spatele unui grup de exper\u021bi care nu a mai apucat s\u0103 se \u00eent\u00e2lneasc\u0103.<\/p>\n

Kaja Kallas a identificat corect problema: Europa are goluri de capabilit\u0103\u021bi, timpul este scurt, amenin\u021barea rus\u0103 este real\u0103, iar disponibilitatea Americii de a suporta o parte dispropor\u021bionat\u0103 din costurile securit\u0103\u021bii continentului nu mai poate fi considerat\u0103 etern\u0103.<\/p>\n

Dar o problem\u0103 corect identificat\u0103 nu garanteaz\u0103 o solu\u021bie corect construit\u0103.<\/p>\n

\u00cen ap\u0103rarea european\u0103 exist\u0103 ast\u0103zi prea multe centre de autoritate \u0219i prea pu\u021bin\u0103 claritate asupra raportului dintre ele: capitalele na\u021bionale, Consiliul, Comisia, SEAE, structurile nou create pentru industria de ap\u0103rare \u0219i, deasupra \u00eentregii construc\u021bii, NATO.<\/p>\n

Fiecare dore\u0219te o Europ\u0103 mai capabil\u0103 militar.<\/p>\n

Dar fiecare dore\u0219te \u0219i s\u0103 p\u0103streze o parte din volan.<\/p>\n

De aceea, ceea ce s-a \u00eent\u00e2mplat cu grupul Kallas nu este doar povestea unui eveniment anulat la Biblioth\u00e8que Solvay.<\/p>\n

Este o miniatur\u0103 a problemei strategice europene.<\/p>\n

Europa \u00eencearc\u0103 s\u0103 construiasc\u0103 o ap\u0103rare comun\u0103 \u00eenainte de a fi decis pe deplin cine are autoritatea politic\u0103 s\u0103 o conduc\u0103.<\/b><\/p>\n

Pentru Rom\u00e2nia, aceasta nu este o dezbatere despre organigrama Bruxelles-ului. Dac\u0103 Statele Unite \u00ee\u0219i reduc treptat amprenta conven\u021bional\u0103 \u00een Europa, diferen\u021ba dintre o Uniune capabil\u0103 s\u0103 completeze NATO \u0219i una blocat\u0103 \u00een rivalit\u0103\u021bi institu\u021bionale poate deveni diferen\u021ba dintre descurajare \u0219i vulnerabilitate pe flancul estic.<\/p>\n

Iar imaginea acestei s\u0103pt\u0103m\u00e2ni este greu de ignorat:<\/p>\n

\u00een timp ce Europa spune c\u0103 trebuie s\u0103 se preg\u0103teasc\u0103 mai repede pentru r\u0103zboi, capitalele sale au reu\u0219it s\u0103 opreasc\u0103 \u00een 48 de ore grupul care trebuia s\u0103-i spun\u0103 cum s\u0103 se preg\u0103teasc\u0103.<\/b><\/p>\n

Poate c\u0103 acesta este adev\u0103ratul \u0219oc al afacerii Kallas. Nu faptul c\u0103 un grup de exper\u021bi a fost desfiin\u021bat \u00eenainte s\u0103 existe.<\/p>\n

Ci faptul c\u0103, \u00eentr-un moment \u00een care Europa se teme c\u0103 America ar putea face mai pu\u021bin pentru ap\u0103rarea ei,\u00a0europenii \u00eenc\u0103 se lupt\u0103 \u00eentre ei pentru a decide cine are voie s\u0103 fac\u0103 mai mult.<\/b><\/p>\n

CSAT de 7 septembrie: americanii nu au plecat, dar Rom\u00e2nia a \u00eenceput s\u0103 negocieze cum vor r\u0103m\u00e2ne<\/b><\/p>\n

\u0218edin\u021ba CSAT din 7 septembrie s-a \u00eencheiat, iar dup\u0103 cele trei ore de discu\u021bii de la Palatul Cotroceni avem \u0219i primele r\u0103spunsuri la \u00eentrebarea care a planat asupra reuniunii:\u00a0ce face Rom\u00e2nia pentru ca recalibrarea militar\u0103 american\u0103 din Europa s\u0103 nu se transforme \u00eentr-o diminuare a prezen\u021bei SUA pe teritoriul nostru?<\/b><\/p>\n

\u00cenaintea \u0219edin\u021bei, agenda putea p\u0103rea una tehnic\u0103: Planul de \u00eenzestrare a Armatei pentru 2027\u20132036, programul \u201eArmata Rom\u00e2niei 2044\u201d, implementarea programului european SAFE \u0219i revizuirea posturii for\u021belor americane \u00een Europa.<\/p>\n

Citite \u00eempreun\u0103 \u00eens\u0103, toate aceste puncte spuneau aceea\u0219i poveste. Rom\u00e2nia \u00eencerca s\u0103-\u0219i consolideze pozi\u021bia \u00een momentul \u00een care Washingtonul redesena arhitectura militar\u0103 american\u0103 a continentului.<\/p>\n

Dou\u0103 formul\u0103ri din agenda CSAT erau esen\u021biale:\u00a0\u201eTermeni de referin\u021b\u0103 privind revizuirea […] posturii For\u021belor SUA \u0219i a loca\u021biilor de dislocare \u00een Europa\u201d<\/b>\u00a0\u0219i\u00a0\u201eConsolidarea prezen\u021bei militare americane pe teritoriul Rom\u00e2niei\u201d<\/b>.<\/p>\n

Al\u0103turarea lor nu era \u00eent\u00e2mpl\u0103toare.<\/p>\n

Bucure\u0219tiul \u00eencerca s\u0103 transforme Rom\u00e2nia dintr-un loc \u00een care americanii\u00a0pot<\/b>\u00a0avea trupe \u00eentr-un loc din care, strategic \u0219i opera\u021bional, s\u0103 fie costisitor s\u0103 le retrag\u0103.<\/p>\n

Americanii nu plecau. Dar prezen\u021ba lor se schimba<\/h2>\n

\u00cenainte de CSAT, r\u0103spunsul la \u00eentrebarea \u201ese retrag sau nu americanii?\u201d trebuia deja nuan\u021bat.<\/p>\n

Nu exista o decizie cunoscut\u0103 privind retragerea for\u021belor SUA din Rom\u00e2nia. Exista \u00eens\u0103 o revizuire real\u0103 a posturii militare americane \u00een Europa, iar reduceri se produseser\u0103 deja.<\/p>\n

Potrivit analizei CSIS din 25 august, prezen\u021ba american\u0103 din Rom\u00e2nia fusese redus\u0103 cu aproximativ 700 de militari, \u00een cadrul unor ajust\u0103ri mai largi care afectaser\u0103 \u0219i Germania \u0219i Estonia.<\/p>\n

\u00cen acela\u0219i timp \u00eens\u0103, aproape 500 de militari americani veniser\u0103 ulterior \u00een Rom\u00e2nia, \u00eempreun\u0103 cu noi capabilit\u0103\u021bi.<\/p>\n

Aparent, era o contradic\u021bie: 700 plecaser\u0103, aproape 500 veniser\u0103.<\/p>\n

\u00cen realitate, aceasta putea indica\u00a0o schimbare a tipului de prezen\u021b\u0103 american\u0103<\/b>.<\/p>\n

\u0218i aceasta r\u0103m\u00e2ne, dup\u0103 CSAT, una dintre cheile \u00eentregii discu\u021bii.<\/p>\n

America nu num\u0103r\u0103 numai solda\u021bi. Num\u0103r\u0103 capabilit\u0103\u021bi<\/b><\/p>\n

\u00centrebarea gre\u0219it\u0103 era \u0219i r\u0103m\u00e2ne:<\/p>\n

C\u00e2\u021bi militari americani avem \u00een Rom\u00e2nia?<\/b><\/p>\n

\u00centrebarea corect\u0103 este:<\/p>\n

Ce capabilit\u0103\u021bi americane avem \u00een Rom\u00e2nia \u0219i c\u00e2t de repede pot fi ele \u00eent\u0103rite \u00eentr-o criz\u0103?<\/b><\/p>\n

O mie de militari f\u0103r\u0103 ISR \u2014 informa\u021bii, supraveghere \u0219i cercetare \u2014, f\u0103r\u0103 ap\u0103rare antiaerian\u0103, logistic\u0103, comunica\u021bii, realimentare aerian\u0103 \u0219i comand\u0103-control pot avea o valoare opera\u021bional\u0103 mai mic\u0103 dec\u00e2t c\u00e2teva sute de militari care opereaz\u0103 asemenea sisteme.<\/p>\n

Pentagonul nu mai num\u0103r\u0103 doar uniforme. Num\u0103r\u0103 ceea ce acele uniforme pot pune \u00een lupt\u0103.<\/p>\n

De aici trebuia citit \u0219i programul SAFE. Cele 16,68 miliarde de euro de care Rom\u00e2nia beneficiaz\u0103 sub form\u0103 de \u00eemprumut nu reprezint\u0103 doar bani pentru cump\u0103rarea unor noi sisteme militare. Pot deveni parte a argumentului strategic prezentat Washingtonului: Rom\u00e2nia nu cere pur \u0219i simplu protec\u021bie american\u0103, ci investe\u0219te \u00een propria ap\u0103rare \u0219i \u00een infrastructura care poate sus\u021bine o prezen\u021b\u0103 aliat\u0103 credibil\u0103.<\/p>\n

De ce a contat momentul \u0219edin\u021bei<\/h2>\n

Calendarul CSAT nu a fost \u00eent\u00e2mpl\u0103tor.<\/p>\n

Pentagonul \u00ee\u0219i reevalueaz\u0103 postura militar\u0103 \u00een Europa, unde se afl\u0103 aproximativ 80.000 de militari americani. Capitalele aliate au primit \u00eentreb\u0103ri privind accesul trupelor americane, utilizarea bazelor, drepturile de survol, infrastructura disponibil\u0103, cheltuielile de ap\u0103rare \u0219i contribu\u021bia fiec\u0103rui stat la securitatea colectiv\u0103.<\/p>\n

Revizuirea trebuie s\u0103 produc\u0103 mai multe variante privind viitoarea postur\u0103 american\u0103 \u00een Europa, care urmeaz\u0103 s\u0103 ajung\u0103 la secretarul Ap\u0103r\u0103rii Pete Hegseth p\u00e2n\u0103 la 6 noiembrie.<\/p>\n

Asta \u00eensemna c\u0103 \u0219edin\u021ba CSAT din 7 septembrie nu analiza o decizie american\u0103 deja luat\u0103.<\/p>\n

Rom\u00e2nia \u00eencerca s\u0103 influen\u021beze o decizie \u00een timp ce aceasta \u00eenc\u0103 se construia.<\/b><\/p>\n

Cu numai c\u00e2teva zile \u00eenainte, pre\u0219edintele Nicu\u0219or Dan se \u00eent\u00e2lnise la Mihail Kog\u0103lniceanu cu congresmenii americani Mike Rogers \u0219i Eric Sorensen, iar cooperarea militar\u0103 rom\u00e2no-american\u0103 fusese una dintre temele importante.<\/p>\n

Nici aceasta nu p\u0103rea o coinciden\u021b\u0103 de calendar.<\/p>\n

Rom\u00e2nia avea c\u00e2teva c\u0103r\u021bi puternice<\/b><\/p>\n

Prima era\u00a0geografia<\/b>.<\/p>\n

Mihail Kog\u0103lniceanu \u0219i Deveselu a\u0219az\u0103 Rom\u00e2nia \u00eentr-un punct strategic \u00eentre Marea Neagr\u0103, Ucraina, flancul sud-estic al NATO \u0219i Balcani, cu acces opera\u021bional \u0219i c\u0103tre Orientul Mijlociu.<\/p>\n

A doua era\u00a0predictibilitatea<\/b>.<\/p>\n

Pentru Washington nu este suficient s\u0103 existe baze pe hart\u0103. Americanii trebuie s\u0103 \u0219tie c\u0103 \u00eentr-o criz\u0103 le pot utiliza rapid, c\u0103 au acces la spa\u021biul aerian, la infrastructur\u0103 \u0219i la facilit\u0103\u021bile logistice de care au nevoie.<\/p>\n

A treia era comportamentul Rom\u00e2niei ca aliat: c\u00e2t investe\u0219te \u00een ap\u0103rare, c\u00e2t de repede \u00ee\u0219i modernizeaz\u0103 armata \u0219i c\u00e2t din povara ap\u0103r\u0103rii conven\u021bionale este preg\u0103tit\u0103 s\u0103 preia.<\/p>\n

Tocmai de aceea Planul de \u00eenzestrare 2027\u20132036, \u201eArmata Rom\u00e2niei 2044\u201d, SAFE \u0219i prezen\u021ba militar\u0103 american\u0103 au ajuns pe aceea\u0219i mas\u0103.<\/p>\n

Nu erau patru dosare diferite.<\/p>\n

Erau componentele aceleia\u0219i ecua\u021bii strategice.<\/p>\n

Dar soldatul american r\u0103m\u00e2ne important<\/h2>\n

Exist\u0103 \u00eens\u0103 o limit\u0103 a ra\u021bionamentului bazat exclusiv pe capabilit\u0103\u021bi.<\/p>\n

Soldatul american prezent fizic \u00een Rom\u00e2nia are o valoare politic\u0103 pe care nici cea mai performant\u0103 infrastructur\u0103 nu o poate \u00eenlocui complet.<\/p>\n

Este vechea logic\u0103 de\u00a0tripwire<\/i>.<\/p>\n

Dac\u0103 militari americani sunt disloca\u021bi la Mihail Kog\u0103lniceanu, un atac asupra Rom\u00e2niei risc\u0103 s\u0103 produc\u0103 \u00eenc\u0103 din primele momente victime americane. Washingtonul devine astfel direct implicat \u00een criz\u0103.<\/p>\n

Pentru descurajare, acest lucru conteaz\u0103 enorm.<\/p>\n

De aceea, scenariul pe care \u00eel consider \u00een continuare cel mai important nu este \u201eAmerica pleac\u0103\u201d, ci unul mai subtil: efective mai flexibile, eventual fluctuante, dar sus\u021binute de infrastructur\u0103, rota\u021bii, muni\u021bii prepozi\u021bionate, logistic\u0103, ISR, ap\u0103rare antiaerian\u0103, comunica\u021bii \u0219i posibilitatea introducerii rapide a unor for\u021be suplimentare.<\/p>\n

\u0218i apoi a venit comunicatul de dup\u0103 CSAT<\/h2>\n

La c\u00e2teva ore dup\u0103 \u00eentreb\u0103rile puse \u00eenaintea reuniunii, a venit \u0219i primul r\u0103spuns oficial.<\/p>\n

\u0218edin\u021ba de la Cotroceni a durat trei ore. Iar comunicatul Administra\u021biei Preziden\u021biale merit\u0103 citit cu aten\u021bie tocmai pentru ceea ce spune \u2014 \u0219i pentru ceea ce nu spune.<\/p>\n

Primul lucru:\u00a0CSAT a aprobat Planul de \u00eenzestrare a Armatei Rom\u00e2niei pentru perioada 2027\u20132036 \u0219i Programul \u201eArmata Rom\u00e2niei 2044\u201d.<\/b><\/p>\n

Aceasta era partea previzibil\u0103: calendarul, priorit\u0103\u021bile \u0219i capabilit\u0103\u021bile pe care Rom\u00e2nia vrea s\u0103 le construiasc\u0103 \u00een urm\u0103torii ani.<\/p>\n

Al doilea lucru este mult mai important pentru rela\u021bia cu Statele Unite.<\/p>\n

Consiliul a decis ca Rom\u00e2nia s\u0103 continue dialogul bilateral\u00a0\u201ededicat prezen\u021bei trupelor \u0219i capabilit\u0103\u021bilor americane \u00een \u021bara noastr\u0103\u201d<\/b>.<\/p>\n

Formularea trebuie citit\u0103 f\u0103r\u0103 exager\u0103ri.<\/p>\n

Nu este o promisiune american\u0103 de consolidare.<\/p>\n

Nu este un anun\u021b de retragere.<\/p>\n

Nu este nici o decizie final\u0103 asupra efectivelor.<\/p>\n

Este\u00a0continuarea negocierii<\/b>.<\/p>\n

Rom\u00e2nia a r\u0103mas oficial \u00een conversa\u021bie cu Washingtonul exact \u00een perioada \u00een care Pentagonul \u00ee\u0219i construie\u0219te op\u021biunile privind viitoarea postur\u0103 militar\u0103 \u00een Europa.<\/p>\n

Fraza cea mai important\u0103 este despre ceea ce ofer\u0103 Rom\u00e2nia<\/b><\/p>\n

Exist\u0103 \u00eens\u0103 \u00een comunicat o formulare chiar mai interesant\u0103.<\/p>\n

Elementele de\u00a0Host Nation Support<\/b>\u00a0\u2014 sprijinul oferit de Rom\u00e2nia pentru g\u0103zduirea \u0219i operarea for\u021belor americane \u2014 sunt, potrivit comunicatului,\u00a0\u201eanalizate \u00een prezent, \u00eentr-un efort interinstitu\u021bional, care va fundamenta adoptarea unor decizii concrete\u201d<\/b>\u00a0\u00een perioada imediat urm\u0103toare.<\/p>\n

Tradus din limbaj institu\u021bional:<\/p>\n

Rom\u00e2nia \u00eenc\u0103 \u00ee\u0219i construie\u0219te oferta.<\/b><\/p>\n

Aici intr\u0103 infrastructura, facilit\u0103\u021bile, sprijinul logistic \u0219i condi\u021biile pe care Bucure\u0219tiul le poate pune la dispozi\u021bia militarilor americani.<\/p>\n

Iar aceasta confirm\u0103, \u00een bun\u0103 m\u0103sur\u0103, miza pe care o vedeam \u00eenaintea \u0219edin\u021bei.<\/p>\n

CSAT nu putea decide c\u00e2\u021bi militari americani vor r\u0103m\u00e2ne \u00een Rom\u00e2nia, pentru c\u0103 aceasta nu este o decizie a Cotroceniului.<\/p>\n

Putea \u00eens\u0103 decide\u00a0ce face Rom\u00e2nia pentru ca Washingtonul s\u0103 aib\u0103 motive s\u0103-i p\u0103streze aici<\/b>.<\/p>\n

\u0218i exact aceasta pare s\u0103 fie etapa \u00een care ne afl\u0103m.<\/p>\n

Rom\u00e2nia \u0219i-a preg\u0103tit dosarul. Washingtonul va decide<\/h2>\n

Ce a f\u0103cut, a\u0219adar, CSAT pe 7 septembrie?<\/p>\n

Nu a decis dac\u0103 americanii pleac\u0103 sau r\u0103m\u00e2n.<\/p>\n

A aprobat direc\u021biile de dezvoltare a Armatei Rom\u00e2niei, a men\u021binut deschis dialogul privind trupele \u0219i capabilit\u0103\u021bile SUA \u0219i a continuat construirea pachetului de\u00a0Host Nation Support<\/i>\u00a0care va fundamenta viitoarele decizii.<\/p>\n

Cu alte cuvinte,\u00a0Rom\u00e2nia \u0219i-a preg\u0103tit dosarul cu care intr\u0103 \u00een negocierea privind noua postur\u0103 militar\u0103 american\u0103 \u00een Europa.<\/b><\/p>\n

De aceea, r\u0103spunsul la \u00eentrebarea de la \u00eenceput r\u0103m\u00e2ne, pentru moment, neschimbat:<\/p>\n

nu exist\u0103 o decizie ireversibil\u0103 privind retragerea americanilor din Rom\u00e2nia.<\/b><\/p>\n

Dar nici prezen\u021ba lor nu trebuie considerat\u0103 automat\u0103.<\/p>\n

Miza este dac\u0103 Rom\u00e2nia va continua s\u0103 fie perceput\u0103 la Washington drept unul dintre nodurile indispensabile ale puterii militare americane la Marea Neagr\u0103 sau doar drept una dintre numeroasele loca\u021bii europene pe care Pentagonul le poate redimensiona.<\/p>\n

CSAT \u0219i-a f\u0103cut prima parte a temei.<\/p>\n

Acum Rom\u00e2nia trebuie s\u0103 transforme geografia, infrastructura, investi\u021biile \u0219i disponibilitatea politic\u0103 \u00eentr-o ofert\u0103 strategic\u0103 suficient de conving\u0103toare pentru Washington.<\/b><\/p>\n

Iar ceasul continu\u0103 s\u0103 bat\u0103 spre 6 noiembrie.<\/p>\n<\/p><\/div>\n

Read More<\/a><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

E\u0219ecul grupului de ap\u0103rare al Kajei Kallas scoate la iveal\u0103 problema fundamental\u0103 a Europei: continentul \u0219tie c\u0103 trebuie s\u0103-\u0219i construiasc\u0103 rapid o ap\u0103rare mai puternic\u0103, […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":16728,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_monsterinsights_skip_tracking":false,"footnotes":""},"categories":[6],"tags":[],"class_list":["post-16727","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-popular"],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/16727","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=16727"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/16727\/revisions"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media\/16728"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=16727"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=16727"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=16727"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}