{"id":16289,"date":"2026-08-22T19:03:21","date_gmt":"2026-08-22T19:03:21","guid":{"rendered":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/2026\/08\/22\/noul-val-de-aderari-la-ue-ce-se-intampla-cu-banii-pentru-autostrazile-romaniei-dupa-extindere-explicatiile-unui-expert\/"},"modified":"2026-08-22T19:03:21","modified_gmt":"2026-08-22T19:03:21","slug":"noul-val-de-aderari-la-ue-ce-se-intampla-cu-banii-pentru-autostrazile-romaniei-dupa-extindere-explicatiile-unui-expert","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/2026\/08\/22\/noul-val-de-aderari-la-ue-ce-se-intampla-cu-banii-pentru-autostrazile-romaniei-dupa-extindere-explicatiile-unui-expert\/","title":{"rendered":"Noul val de ader\u0103ri la UE: Ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103 cu banii pentru autostr\u0103zile Rom\u00e2niei dup\u0103 extindere? Explica\u021biile unui expert"},"content":{"rendered":"
\n

Uniunea European\u0103 \u00ee\u0219i preg\u0103te\u0219te bugetul pentru 2028-2034 \u00eentr-un moment \u00een care extinderea spre est \u00eencepe s\u0103 schimbe \u0219i calculele financiare ale blocului comunitar. Ucraina va avea nevoie de sute de miliarde de euro pentru reconstruc\u021bie, Republica Moldova se apropie de UE, iar o eventual\u0103 aderare a celor dou\u0103 state ar pune presiune pe fondurile pentru agricultur\u0103 \u0219i coeziune. Gabriela Ciot, profesor universitar de Rela\u021bii Interna\u021bionale \u0219i Studii Europene la Universitatea Babe\u0219-Bolyai din Cluj-Napoca, a analizat pentru \u201eAdev\u0103rul\u201d ce \u00eenseamn\u0103 aceast\u0103 schimbare pentru Rom\u00e2nia \u0219i de ce Bucure\u0219tiul ar trebui s\u0103 priveasc\u0103 dincolo de riscul pierderii unor fonduri europene.<\/p>\n

\"Maia<\/picture>\n

Maia Sandu \u0219i Volodimir Zelenski Foto: EPA<\/span><\/span><\/p>\n<\/div>\n

Uniunea European\u0103 sprijin\u0103 deja financiar Ucraina \u0219i Republica Moldova, prin instrumente diferite \u0219i \u00een func\u021bie de nevoile fiec\u0103reia. \u00cen cazul Ucrainei, \u00eens\u0103, amploarea costurilor pentru reconstruc\u021bie schimb\u0103 cu totul datele problemei. Potrivit ultimelor estim\u0103ri, necesarul pentru urm\u0103torul deceniu de peste 500 miliarde de euro, o sum\u0103 pe care UE nu o poate acoperi singur\u0103 prin granturi \u0219i aloc\u0103ri de la bugetele statelor membre.<\/p>\n

\u201eSunt sigur\u0103 c\u0103 dac\u0103 va exista o gestionare inteligent\u0103 a bugetului european, nu va fi o mare problem\u0103 pentru aderarea \u00een timp \u0219i o aderare gradual\u0103 a celor dou\u0103 state. Statele Membre dispun de capacitatea financiar\u0103 de a oferi un sprijin substan\u021bial at\u00e2t Ucrainei, c\u00e2t \u0219i Republicii Moldova, \u00eens\u0103 amploarea \u0219i natura provoc\u0103rii legate de finan\u021bare difer\u0103 fundamental”<\/i>, a explicat Gabriela Ciot.<\/p>\n

\u00cen cazul Ucrainei, reconstruc\u021bia va trebui s\u0103 se bazeze pe mai multe surse de finan\u021bare, de la bugetul european \u0219i contribu\u021biile statelor membre p\u00e2n\u0103 la \u00eemprumuturi \u0219i capital privat.<\/p>\n

\u201eUcraina implic\u0103 un angajament de reconstruc\u021bie pe termen lung \u0219i de mare amploare, cu necesit\u0103\u021bi estimate la peste 500 miliarde de euro \u00een urm\u0103torul deceniu. Un astfel de nivel al cheltuielilor nu poate fi acoperit \u00een mod realist doar prin bugete na\u021bionale sau granturi din partea UE”<\/i>, a subliniat specialista.<\/p>\n

Gabriela Ciot consider\u0103 c\u0103 banii europeni ar trebui s\u0103 fie folosi\u021bi pentru a reduce riscurile \u0219i a atrage investi\u021bii private.<\/p>\n

\u201ePrin urmare, r\u0103spunsul financiar trebuie s\u0103 combine instrumentele bugetare ale UE, contribu\u021biile Statelor Membre, \u00eemprumuturile \u00een condi\u021bii favorabile, resursele institu\u021biilor financiare interna\u021bionale \u0219i mecanismele legate de activele ruse\u0219ti imobilizate, utiliz\u00e2nd totodat\u0103 garan\u021bii pentru a reduce riscurile \u0219i a atrage capital privat. Din perspectiv\u0103 financiar\u0103, principala provocare nu const\u0103 doar \u00een disponibilitatea fondurilor, ci \u0219i \u00een sustenabilitatea \u0219i predictibilitatea acestora pe parcursul unei perioade \u00eendelungate de reconstruc\u021bie”,<\/i> a explicat Gabriela Ciot.<\/p>\n

\"Gabriela<\/picture>\n

Gabriela Ciot este profesor universitar de Rela\u021bii Interna\u021bionale \u0219i Studii Europene Foto: Facebook<\/span><\/span><\/p>\n<\/div>\n

Pentru Republica Moldova, necesarul financiar este mult mai redus, \u00eens\u0103 investi\u021biile \u00een infrastructur\u0103 \u0219i reformele necesare apropierii de UE vor necesita, la r\u00e2ndul lor, finan\u021bare consistent\u0103. Bruxelles-ul are deja un instrument dedicat Chi\u0219in\u0103ului.<\/p>\n

\u201eFacilitatea UE pentru reform\u0103 \u0219i cre\u0219tere, \u00een valoare de 1,9 miliarde de euro, ofer\u0103 un pachet financiar substan\u021bial, capabil s\u0103 sprijine infrastructura, modernizarea economic\u0103 \u0219i reformele, cu condi\u021bia ca Republica Moldova s\u0103 poat\u0103 absorbi \u0219i utiliza eficient aceste resurse. Prin urmare, perspectiva financiar\u0103 este c\u0103 UE \u0219i Statele Membre dispun de o capacitate suficient\u0103 pentru a oferi un sprijin semnificativ, \u00eens\u0103 nu \u0219i pentru a finan\u021ba toate necesit\u0103\u021bile exclusiv din fonduri publice”,<\/i> a subliniat profesoara de rela\u021bii interna\u021bionale.<\/p>\n

\u00cen ambele cazuri, miza va fi ca banii europeni s\u0103 atrag\u0103 investi\u021bii suplimentare, nu s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 singura surs\u0103 de finan\u021bare.<\/p>\n

\u201eAbordarea sustenabil\u0103 const\u0103 \u00een utilizarea finan\u021b\u0103rii publice drept catalizator, prin acordarea de granturi, \u00eemprumuturi \u0219i garan\u021bii care mobilizeaz\u0103 investi\u021bii private \u0219i interna\u021bionale suplimentare, asigur\u00e2nd totodat\u0103 o condi\u021bionalitate strict\u0103, o gestionare riguroas\u0103 a finan\u021belor publice \u0219i rezultate economice m\u0103surabile”,<\/i> a explicat Gabriela Ciot.<\/p>\n

Ucraina pune presiune pe Politica Agricol\u0103 Comun\u0103<\/h2>\n

Unul dintre cele mai complicate dosare ar fi agricultura. Ucraina are o suprafa\u021b\u0103 agricol\u0103 uria\u0219\u0103 \u0219i este unul dintre marii produc\u0103tori de cereale \u0219i plante oleaginoase din Europa. Integrarea ei \u00een pia\u021ba unic\u0103 ar avea efecte directe asupra fermierilor europeni \u0219i asupra modului \u00een care sunt \u00eemp\u0103r\u021bi\u021bi banii din Politica Agricol\u0103 Comun\u0103.<\/p>\n

\u201eAderarea Ucrainei ar reprezenta una dintre cele mai dificile chestiuni din \u00eentregul proces de extindere, tocmai pentru c\u0103 Ucraina nu este un alt produc\u0103tor agricol care intr\u0103 pe pia\u021ba european\u0103. Ea are un mare poten\u021bial agricol, cu aproximativ 37 milioane de hectare de teren agricol, mai mult dec\u00e2t Fran\u021ba \u0219i Spania la un loc \u00een ceea ce prive\u0219te suprafa\u021ba agricol\u0103 utilizat\u0103, \u0219i cu o structur\u0103 a produc\u021biei dominat\u0103 de cereale \u0219i plante oleaginoase”,<\/i> a subliniat Gabriela Ciot.<\/p>\n

Problema ar fi \u0219i mai complicat\u0103 dac\u0103 Ucraina ar intra \u00een PAC cu acelea\u0219i drepturi ca actualele state membre.<\/p>\n

\u201ePrin urmare, dificultatea nu rezid\u0103 doar \u00een concuren\u021ba de pe pia\u021ba european\u0103, ci \u0219i \u00een \u00eens\u0103\u0219i arhitectura financiar\u0103 a PAC. Dac\u0103 Ucraina ar deveni beneficiar cu drepturi depline al PAC \u00een baza principiilor actuale, modul de distribuire a pl\u0103\u021bilor directe \u0219i a fondurilor pentru dezvoltare rural\u0103 ar trebui reg\u00e2ndit \u00een mod substan\u021bial. Acesta este motivul pentru care state precum Fran\u021ba, care \u00een mod tradi\u021bional s-a num\u0103rat printre principalii beneficiari ai PAC, sunt extrem de interesate de modul \u00een care va fi structurat procesul de extindere”, <\/i>a explicat Gabriela Ciot.<\/p>\n

\u00cen acela\u0219i timp, agricultura ucrainean\u0103 poate aduce \u0219i avantaje Uniunii Europene, mai ales \u00eentr-un context \u00een care securitatea alimentar\u0103 a devenit o tem\u0103 strategic\u0103.<\/p>\n

\u201eTotodat\u0103, nu ar trebui s\u0103 privim agricultura ucrainean\u0103 doar ca pe o amenin\u021bare. Ucraina ar putea consolida securitatea alimentar\u0103 a UE, exporturile agricole \u0219i rezilien\u021ba strategic\u0103, aduc\u00e2nd \u00een acela\u0219i timp o capacitate de produc\u021bie semnificativ\u0103 \u00een economia european\u0103”,<\/i> a subliniat profesoara de rela\u021bii interna\u021bionale.<\/p>\n

Schimbarea vine exact c\u00e2nd UE \u00ee\u0219i reg\u00e2nde\u0219te bugetul<\/h2>\n

Problema este c\u0103 extinderea spre est vine \u00eentr-un moment \u00een care Uniunea European\u0103 \u00ee\u0219i revizuie\u0219te deja priorit\u0103\u021bile financiare. Pentru perioada 2028-2034, ap\u0103rarea, securitatea, competitivitatea \u0219i rezilien\u021ba urc\u0103 \u00een topul agendei, ceea ce poate pune presiune pe politicile tradi\u021bionale.<\/p>\n

\u201eUE negociaz\u0103 \u00een prezent arhitectura urm\u0103torului s\u0103u cadru financiar multianual pentru perioada 2028-2034, aspect deosebit de relevant pentru viitorul agriculturii ucrainene. Comisia a propus o restructurare fundamental\u0103 a bugetului european, pun\u00e2nd un accent mult mai mare pe ap\u0103rare \u0219i securitate, competitivitate, inovare tehnologic\u0103, securitate energetic\u0103, rezilien\u021b\u0103 \u0219i ac\u021biune extern\u0103, \u00een timp ce politicile de coeziune \u0219i cea agricol\u0103 sunt integrate \u00eentr-un sistem mai flexibil de planuri de parteneriat na\u021bionale \u0219i regionale”, <\/i>a explicat Gabriela Ciot.<\/p>\n

<\/span> Modelul american aplicat \u00een Europa. Ce ar \u00eensemna \u201eStatele Unite ale Europei\u201d pentru Rom\u00e2nia \u0219i ce am avea de c\u00e2\u0219tigat<\/span> <\/svg><\/a><\/p>\n

Asta ridic\u0103 o \u00eentrebare important\u0103 pentru statele care beneficiaz\u0103 de politica de coeziune \u0219i de PAC. Banii pentru noile priorit\u0103\u021bi trebuie g\u0103si\u021bi \u00eentr-un buget care nu poate cre\u0219te la nesf\u00e2r\u0219it.<\/p>\n

\u201eAcest lucru ridic\u0103 inevitabil \u00eentreb\u0103ri cu privire la ponderea viitoare a politicilor tradi\u021bionale, precum PAC \u0219i politica de coeziune, mai ales \u00een contextul \u00een care UE trebuie, \u00een acela\u0219i timp, s\u0103 finan\u021beze noi priorit\u0103\u021bi strategice \u0219i s\u0103 sprijine Ucraina. Prin urmare, dezbaterea privind aderarea Ucrainei are loc exact \u00een momentul \u00een care UE \u00ee\u0219i reexamineaz\u0103 principiile fundamentale privind organizarea bugetului”, <\/i>a subliniat profesoara de rela\u021bii interna\u021bionale.<\/p>\n

Pentru Rom\u00e2nia, \u00eentrebarea este inevitabil\u0103. Bucure\u0219tiul este unul dintre principalii beneficiari ai politicii de coeziune, iar Ucraina ar deveni, \u00een cazul ader\u0103rii, unul dintre cele mai mari state beneficiare. Totu\u0219i, Gabriela Ciot spune c\u0103 Rom\u00e2nia ar gre\u0219i dac\u0103 ar privi problema strict ca pe o competi\u021bie pentru fonduri.<\/p>\n

\u201eRom\u00e2nia are un motiv legitim s\u0103 analizeze cu aten\u021bie aceast\u0103 chestiune, \u00eentruc\u00e2t este \u00een prezent unul dintre principalii beneficiari ai politicii europene de coeziune, iar Ucraina ar reprezenta, prin prisma dimensiunii \u0219i a nivelului s\u0103u de dezvoltare, un nou beneficiar. Totu\u0219i, a\u0219 evita o abordare simpl\u0103 de competi\u021bie pentru fonduri europene \u00eentre Rom\u00e2nia \u0219i Ucraina. Miza real\u0103 const\u0103 \u00een modul \u00een care UE va reconfigura politica de coeziune dup\u0103 anul 2028″<\/i>, a explicat Gabriela Ciot.<\/p>\n

Comisia European\u0103 propune deja o schimbare a modului \u00een care sunt gestionate fondurile, cu un accent mai mare pe planurile na\u021bionale \u0219i regionale \u0219i pe rezultate m\u0103surabile.<\/p>\n

\u201eNegocierile privind noul Cadru Financiar Multianual pentru perioada 2028-2034 se orienteaz\u0103 deja \u00een aceast\u0103 direc\u021bie: Comisia a propus o structur\u0103 bugetar\u0103 incluz\u00e2nd noi priorit\u0103\u021bi precum ap\u0103rarea, securitatea, competitivitatea \u0219i rezilien\u021ba, \u00een timp ce coeziunea \u0219i agricultura r\u0103m\u00e2n componente majore, dar tot mai str\u00e2ns legate de planurile na\u021bionale \u0219i regionale de parteneriat \u0219i de finan\u021barea bazat\u0103 pe performan\u021b\u0103”, <\/i>a subliniat profesoara de rela\u021bii interna\u021bionale.<\/p>\n

Pentru Rom\u00e2nia, riscul nu este neap\u0103rat ca banii destina\u021bi ast\u0103zi Bucure\u0219tiului s\u0103 fie transfera\u021bi direct c\u0103tre Kiev, ci ca regulile dup\u0103 care se distribuie fondurile s\u0103 se schimbe.<\/p>\n

\u201ePrin urmare, pentru Rom\u00e2nia riscul nu este neap\u0103rat acela c\u0103 Ucraina va lua pur \u0219i simplu fondurile de coeziune destinate Rom\u00e2niei, ci c\u0103 \u00eentreaga logic\u0103 a solidarit\u0103\u021bii europene s-ar putea schimba. O viitoare aderare a Ucrainei ar exercita o presiune enorm\u0103 asupra bugetului de coeziune, \u00eentruc\u00e2t aceast\u0103 \u021bar\u0103 are un teritoriu vast, disparit\u0103\u021bi regionale semnificative \u0219i nevoi uria\u0219e de reconstruc\u021bie”,<\/i> a explicat Gabriela Ciot.<\/p>\n

Rom\u00e2nia va trebui, \u00een acela\u0219i timp, s\u0103 argumenteze c\u0103 investi\u021biile \u00een infrastructura \u0219i economia sa sunt importante pentru \u00eentreaga Uniune, nu doar pentru reducerea propriilor decalaje.<\/p>\n

\u201eDin perspectiv\u0103 strategic\u0103 a Rom\u00e2niei, r\u0103spunsul ar trebui s\u0103 fie preg\u0103tirea Rom\u00e2niei pentru un context financiar \u0219i politic european diferit. Rom\u00e2nia se confrunt\u0103 cu propriile decalaje de dezvoltare, asum\u00e2ndu-\u0219i totodat\u0103 responsabilit\u0103\u021bi strategice considerabile datorit\u0103 pozi\u021biei sale geografice \u00een vecin\u0103tatea Ucrainei \u0219i pe flancul estic al NATO. Prin urmare, provocarea pentru Bucure\u0219ti va fi s\u0103 demonstreze c\u0103 investi\u021biile \u00een Rom\u00e2nia nu reprezint\u0103 doar o chestiune de convergen\u021b\u0103 economic\u0103, ci \u0219i o investi\u021bie \u00een securitatea, conectivitatea \u0219i rezilien\u021ba Europei”,<\/i> a subliniat profesoara de rela\u021bii interna\u021bionale.<\/p>\n

Problema este c\u0103 Rom\u00e2nia nu pare s\u0103 aib\u0103 \u00eenc\u0103 o strategie public\u0103 suficient de clar\u0103 pentru aceast\u0103 schimbare.<\/p>\n

\u201eUn aspect frapant, din aceast\u0103 perspectiv\u0103, este faptul c\u0103 actuala dezbatere public\u0103 intern\u0103 abordeaz\u0103 rareori aceste chestiuni dintr-o perspectiv\u0103 strategic\u0103 pe termen lung, necesar\u0103. Discu\u021bia r\u0103m\u00e2ne prea adesea cantonat\u0103 \u00een calcule politice de moment, dispute institu\u021bionale \u0219i probleme de supravie\u021buire politic\u0103, \u00een timp ce o chestiune cu implica\u021bii mult mai profunde este modul \u00een care Rom\u00e2nia ar trebui s\u0103 se pozi\u021bioneze \u00een cadrul unei Uniuni Europene care, dup\u0103 aderarea Ucrainei, va avea probabil o arhitectur\u0103 bugetar\u0103 diferit\u0103”<\/i>, a explicat Gabriela Ciot.<\/p>\n

Extinderea spre est poate fi o oportunitate pentru Rom\u00e2nia<\/h2>\n

Exist\u0103 \u00eens\u0103 \u0219i cealalt\u0103 fa\u021b\u0103 a problemei. O Ucrain\u0103 \u0219i o Republic\u0103 Moldova membre ale UE ar schimba pozi\u021bia Rom\u00e2niei \u00een Uniune. Dintr-un stat aflat la periferia estic\u0103, Rom\u00e2nia ar putea deveni un punct central pentru comer\u021b, transport \u0219i energie.<\/p>\n

<\/span> Cum \u00eencearc\u0103 Federa\u021bia Rus\u0103 s\u0103 rup\u0103 Rom\u00e2nia din interior<\/span> <\/svg><\/a><\/p>\n

\u201eA\u0219 inversa perspectiva asupra acestui argument: pentru Rom\u00e2nia, extinderea UE c\u0103tre est ar trebui privit\u0103 mai mult ca o oportunitate strategic\u0103 \u0219i mai pu\u021bin ca o poten\u021bial\u0103 pierdere de fonduri europene. Dac\u0103 Ucraina \u0219i Republica Moldova ar deveni membre ale Uniunii Europene, Rom\u00e2nia nu ar mai fi doar o \u021bar\u0103 situat\u0103 la frontiera estic\u0103 a Uniunii, ci ar putea deveni una dintre \u021b\u0103rile aflate \u00een centrul unui nou spa\u021biu economic \u0219i geopolitic european”,<\/i> a subliniat profesoara de rela\u021bii interna\u021bionale.<\/p>\n

Portul Constan\u021ba, Dun\u0103rea, infrastructura rutier\u0103 \u0219i feroviar\u0103 \u0219i re\u021belele energetice ar c\u0103p\u0103ta o importan\u021b\u0103 mai mare \u00eentr-o regiune care ar fi integrat\u0103 economic \u00een UE.<\/p>\n

\u201eConstan\u021ba, Dun\u0103rea, infrastructura noastr\u0103 rutier\u0103 \u0219i feroviar\u0103, re\u021belele energetice \u0219i, \u00een sens mai larg, pozi\u021bia Rom\u00e2niei la Marea Neagr\u0103 ar c\u0103p\u0103ta o valoare strategic\u0103 complet diferit\u0103. O Ucrain\u0103 integrat\u0103 ar \u00eensemna o pia\u021b\u0103 vecin\u0103 uria\u0219\u0103, noi fluxuri de transport \u0219i logistic\u0103, oportunit\u0103\u021bi de reconstruc\u021bie \u0219i o cerere sporit\u0103 pentru energie \u0219i conexiuni de infrastructur\u0103”,<\/i> a explicat Gabriela Ciot.<\/p>\n

Rom\u00e2nia ar putea deveni astfel una dintre principalele leg\u0103turi dintre UE \u0219i noul s\u0103u spa\u021biu estic.<\/p>\n

\u201eTotodat\u0103, rolul Rom\u00e2niei de punte de leg\u0103tur\u0103 \u00eentre UE \u0219i vecin\u0103tatea estic\u0103 s-ar consolida. Aceasta este o oportunitate pentru Rom\u00e2nia de a trece de la statutul de \u021bar\u0103 perceput\u0103 \u00een primul r\u00e2nd ca beneficiar al solidarit\u0103\u021bii europene la cel de \u021bar\u0103 care asigur\u0103 conectivitate strategic\u0103 pentru Uniune”,<\/i> a subliniat profesoara de rela\u021bii interna\u021bionale.<\/p>\n

Miza nu este doar economic\u0103. Extinderea spre Ucraina \u0219i Republica Moldova ar schimba \u0219i mediul de securitate din jurul Rom\u00e2niei.<\/p>\n

\u201eCred c\u0103 exist\u0103 o dimensiune \u0219i mai important\u0103, \u0219i anume cea politic\u0103 \u0219i geopolitic\u0103. O Ucrain\u0103 \u0219i o Republic\u0103 Moldova europene ar schimba fundamental mediul strategic al Rom\u00e2niei. Am avea o vecin\u0103tate estic\u0103 mai stabil\u0103, o prezen\u021b\u0103 european\u0103 mai puternic\u0103 \u00een jurul M\u0103rii Negre \u0219i o reducere semnificativ\u0103 a zonei gri \u00een care Rusia \u0219i al\u021bi actori externi \u00ee\u0219i pot exercita influen\u021ba politic\u0103 \u0219i economic\u0103”,<\/i> a explicat Gabriela Ciot.<\/p>\n

Din aceast\u0103 perspectiv\u0103, spune profesoara, Rom\u00e2nia ar trebui s\u0103 \u00ee\u0219i schimbe \u0219i modul \u00een care discut\u0103 despre extinderea UE.<\/p>\n

\u201ePentru Rom\u00e2nia, acesta nu este un interes european abstract, este direct legat de propria noastr\u0103 securitate. Problema este c\u0103 dezbaterea noastr\u0103 intern\u0103 tinde \u00eenc\u0103 s\u0103 priveasc\u0103 extinderea mai ales prin prisma fondurilor europene, cine va primi mai mult \u0219i cine mai pu\u021bin. Consider c\u0103 aceast\u0103 abordare este prea limitat\u0103”,<\/i> a subliniat profesoara de rela\u021bii interna\u021bionale.<\/p>\n

\u00cen loc s\u0103 a\u0219tepte s\u0103 vad\u0103 cum va fi \u00eemp\u0103r\u021bit noul buget european, Rom\u00e2nia ar trebui s\u0103 \u00ee\u0219i preg\u0103teasc\u0103 din timp propriul rol \u00een regiune.<\/p>\n

\u201eDac\u0103 Rom\u00e2nia ar g\u00e2ndi strategic, adev\u0103rata oportunitate const\u0103 \u00een a se pozi\u021biona \u00een centrul noii arhitecturi est-europene, ca \u021bar\u0103 riveran\u0103 la Marea Neagr\u0103, hub energetic \u0219i de transport, dar \u0219i ca punte de leg\u0103tur\u0103 \u00eentre UE \u0219i noii s\u0103i membri din est. Acest lucru ar putea, \u00een cele din urm\u0103, s\u0103 fie mult mai valoros pentru Rom\u00e2nia dec\u00e2t orice alocare specific\u0103 din bugetul european”,<\/i> a explicat Gabriela Ciot.<\/p>\n<\/p><\/div>\n

Read More<\/a><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Uniunea European\u0103 \u00ee\u0219i preg\u0103te\u0219te bugetul pentru 2028-2034 \u00eentr-un moment \u00een care extinderea spre est \u00eencepe s\u0103 schimbe \u0219i calculele financiare ale blocului comunitar. Ucraina va […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":16290,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_monsterinsights_skip_tracking":false,"footnotes":""},"categories":[6],"tags":[],"class_list":["post-16289","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-popular"],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/16289","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=16289"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/16289\/revisions"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media\/16290"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=16289"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=16289"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=16289"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}