{"id":16133,"date":"2026-08-17T17:04:12","date_gmt":"2026-08-17T17:04:12","guid":{"rendered":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/2026\/08\/17\/epopeea-colonistilor-germani-in-satele-banatului-montan-cum-au-fost-primiti-si-cuvantul-emblematic-invatat-de-la-romani\/"},"modified":"2026-08-17T17:04:12","modified_gmt":"2026-08-17T17:04:12","slug":"epopeea-colonistilor-germani-in-satele-banatului-montan-cum-au-fost-primiti-si-cuvantul-emblematic-invatat-de-la-romani","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/2026\/08\/17\/epopeea-colonistilor-germani-in-satele-banatului-montan-cum-au-fost-primiti-si-cuvantul-emblematic-invatat-de-la-romani\/","title":{"rendered":"Epopeea coloni\u0219tilor germani \u00een satele Banatului Montan. Cum au fost primi\u021bi \u0219i cuv\u00e2ntul emblematic \u00eenv\u0103\u021bat de la rom\u00e2ni"},"content":{"rendered":"
\n

Drumul coloni\u0219tilor germani spre Banatul Montan a \u00eensemnat s\u0103pt\u0103m\u00e2ni de c\u0103l\u0103torie pe Dun\u0103re \u0219i apoi prin mun\u021bi, spre sate ridicate aproape de la zero. Comunit\u0103\u021bile locale au p\u0103strat amintirea acestor \u00eenceputuri, a greut\u0103\u021bilor \u00eent\u00e2mpinate \u0219i a felului \u00een care unii dintre noii veni\u021bi au fost g\u0103zdui\u021bi peste iarn\u0103 de rom\u00e2ni.<\/p>\n

\"Lindenfeld,<\/picture>\n

Satul Lindenfeld, acum aproape pustiu, Foto: Daniel Gu\u021b\u0103. ADEV\u0102RUL<\/p>\n<\/div>\n

O c\u0103l\u0103torie prin satele izolate din Banatul Montan, \u00een sud-vestul Rom\u00e2niei, poate \u00eensemna o \u00eentoarcere virtual\u0103 \u00een trecut. Aici, trecerea timpului a adus schimb\u0103ri mai pu\u021bin pronun\u021bate \u00een \u00eenf\u0103\u021bi\u0219area acestor \u021binuturi. <\/p>\n

Satele care au \u00eenfruntat timpul<\/h2>\n

P\u0103durile continu\u0103 s\u0103 \u00eenconjoare a\u0219ez\u0103rile de munte, devenite mai t\u0103cute odat\u0103 cu plecarea multor localnici \u0219i cu depopularea care a afectat din plin acest \u021binut.<\/p>\n

Bisericile vechi de dou\u0103-trei secole din mijlocul comunit\u0103\u021bilor, cimitirele a\u0219ezate pe dealuri, \u00een locuri ferite, plaiurile folosite \u00een trecut la p\u0103\u0219unat, peste care s-au \u00eentins ferigile \u0219i tufele de mure, p\u00e2r\u00e2urile din v\u0103i ce p\u0103streaz\u0103 urmele vechilor mori, livezile, drumurile \u0219i, mai ales, gospod\u0103riile pitore\u0219ti, cu fa\u021bade colorate \u0219i \u00eempodobite, amintesc de lumea de alt\u0103dat\u0103 a Banatului Montan.<\/p>\n

A\u0219ez\u0103rile poart\u0103 amprenta comunit\u0103\u021bilor care au populat regiunea de-a lungul ultimelor secole. Influen\u021bele rom\u00e2ne\u0219ti, germane, s\u00e2rbe\u0219ti \u0219i maghiare se mai disting \u00eenc\u0103 \u00een arhitectura satelor b\u0103n\u0103\u021bene, chiar dac\u0103 numeroase case vechi au fost transformate ori abandonate. Fa\u021badele baroce, viu colorate, cu influen\u021be austriece, \u00eent\u00e2lnite chiar \u0219i \u00een sate rom\u00e2ne\u0219ti, sunt printre elementele de patrimoniu care au rezistat p\u00e2n\u0103 \u00een prezent. La fel de vechi sunt unele dintre morile de ap\u0103 ascunse pe v\u0103ile Banatului Montan. <\/p>\n

O cercetare realizat\u0103 \u00een peste 100 de localit\u0103\u021bi din Cara\u0219-Severin a identificat 243 de astfel de mori, dintre care 82 mai erau \u00eenc\u0103 folosite, m\u0103rturii ale unei lumi rurale care, \u00een alte regiuni ale Europei, aproape a disp\u0103rut.<\/p>\n

Pemii, germanii \u0219i cehii din Banatul Montan<\/h2>\n

Satele de munte au p\u0103strat amintirea \u00eenceputului marilor transform\u0103ri ale Banatului din secolele XVIII-XIX: colonizarea organizat\u0103 de Imperiul Habsburgic, care a adus aici, al\u0103turi de alte popula\u021bii, mii de coloni\u0219ti germani cunoscu\u021bi sub numele de germani montani dar \u0219i coloni\u0219ti cehi, numi\u021bi \u00een mod tradi\u021bional \u201epemi\u201d. <\/p>\n

\u201e\u00abPemi\u00bb este o denumire folosit\u0103 \u00een aceast\u0103 zon\u0103 pentru cehi. Este un fel de porecl\u0103 dat\u0103 comunit\u0103\u021bilor cehe\u0219ti de ceilal\u021bi localnici. Denumirea ar putea veni de la Boemia. Era o denumire folosit\u0103 pentru cehi. \u00cen zona aceasta li se spunea \u00abpemi\u00bb\u201d<\/i>, explica Tiberiu Posp\u00ed\u0161il, localnic din Eibenthal, \u00eentr-un interviu pentru \u201eAdev\u0103rul\u201d.<\/a><\/p>\n

La \u00eenceputul secolului al XVIII-lea, \u00eenainte de sosirea primilor coloni\u0219ti, Banatul ajunsese un \u021binut slab populat, dup\u0103 aproape dou\u0103 secole de st\u0103p\u00e2nire otoman\u0103 \u0219i r\u0103zboaie. Numeroase a\u0219ez\u0103ri erau p\u0103r\u0103site, iar mla\u0219tinile, epidemiile, inunda\u021biile \u0219i nesiguran\u021ba f\u0103ceau via\u021ba dificil\u0103. Din cele peste 550 de comune consemnate \u00een regiune \u00eenaintea marilor coloniz\u0103ri, mai mult de jum\u0103tate erau p\u0103r\u0103site.<\/p>\n

\u201e\u021ainutul, sub domina\u021bia semilunii, s-a transformat \u00eentr-o s\u0103lb\u0103ticie. Cele mai grase ogoare erau pustii, cele mai roditoare c\u00e2mpii erau acoperite de p\u0103duri dese, \u00een care z\u0103ceau nestingheri\u021bi ur\u0219ii, lupii \u0219i alte fiare s\u0103lbatice. Numai dup\u0103 resturi se mai putea recunoa\u0219te locul unde, cu dou\u0103 sute de ani \u00eenainte, fusese un sat sau un ora\u0219\u201c,<\/i> informa Karl Freiherr von Czoernig (1804-1889), \u00eenalt func\u021bionar al Imperiului Austriac.<\/p>\n

Banatul Montan, transformat de Imperiul Austriac<\/h2>\n

Schimbarea a \u00eenceput \u00een 1716, c\u00e2nd Timi\u0219oara a fost cucerit\u0103 de armata imperial\u0103 condus\u0103 de prin\u021bul Eugeniu de Savoia, iar Banatul a intrat sub st\u0103p\u00e2nirea Habsburgilor. Un rol important \u00een reorganizarea provinciei l-a avut contele Claude Florimond de Mercy, devenit guvernator al Banatului. Sub administra\u021bia sa au fost \u00eencurajate repopularea \u021binutului, \u00eentemeierea de noi a\u0219ez\u0103ri, dezvoltarea agriculturii \u0219i valorificarea resurselor miniere.<\/p>\n

\u201eActivitatea contelui Mercy nu se reduce numai la \u00eembun\u0103t\u0103\u021birea situa\u021biei materiale a coloni\u0219tilor, ci \u00eel vedem \u00eengrijindu-se \u0219i de hrana sufleteasc\u0103 a acestora. Astfel, sub guvernarea lui se \u00eenfiin\u021baser\u0103 peste treizeci de parohii cu tot at\u00e2\u021bia preo\u021bi ori c\u0103lug\u0103ri: franciscani, benedictini \u0219i iezui\u021bi, sus\u021binu\u021bi \u00een mare parte de camera erarial\u0103. Cei coloniza\u021bi erau cu to\u021bii catolici \u0219i foarte religio\u0219i \u0219i, deci, \u00een timp relativ scurt, \u00eentre 1717 \u0219i 1724, aproape \u00een fiecare comun\u0103 \u00eei vedem ridic\u00e2ndu-\u0219i l\u0103ca\u0219uri sfinte. Contele Mercy se str\u0103duia s\u0103 \u00eentemeieze \u00een fiecare comun\u0103 nu numai biserici, ci \u0219i \u0219coli\u201d<\/i>, nota istoricul Traian Simu, \u00een volumul \u201eColonizarea \u0218vabilor \u00een Banat\u201d (1924).<\/p>\n

Curtea de la Viena a \u00eenceput s\u0103 aduc\u0103 \u00een regiune coloni\u0219ti \u0219i muncitori specializa\u021bi din diferite p\u0103r\u021bi ale Europei Centrale, proces care avea s\u0103 transforme profund Banatul \u00een secolul al XVIII-lea.<\/p>\n

\u00cen Banatul Montan, colonizarea a avut \u00eens\u0103 un caracter aparte. Regiunea era greu accesibil\u0103, slab populat\u0103 \u0219i acoperit\u0103 \u00een mare parte de p\u0103duri \u00eentinse, care ofereau adesea refugiu cetelor de lotri. <\/p>\n

Mun\u021bii ascundeau \u00eens\u0103 importante resurse de fier, cupru \u0219i c\u0103rbune, iar p\u0103durile ofereau din abunden\u021b\u0103 lemnul necesar exploat\u0103rilor miniere \u0219i metalurgiei. Curtea de la Viena a v\u0103zut \u00een aceste bog\u0103\u021bii o resurs\u0103 strategic\u0103 \u0219i a \u00eenceput s\u0103 aduc\u0103 aici mineri, metalurgi\u0219ti, me\u0219te\u0219ugari \u0219i al\u021bi muncitori specializa\u021bi din diferite regiuni ale Europei Centrale.<\/p>\n

\u00cen jurul exploat\u0103rilor miniere \u0219i metalurgice s-au dezvoltat sau au fost \u00eentemeiate a\u0219ez\u0103ri de coloni\u0219ti, iar Oravi\u021ba, Boc\u0219a, Re\u0219i\u021ba \u0219i Anina au devenit centre ale noii lumi industriale a Banatului Montan. Germanii, cehii, slovacii, maghiarii \u0219i alte popula\u021bii, al\u0103turi de rom\u00e2ni, au dat regiunii caracterul multietnic pe care avea s\u0103 \u00eel p\u0103streze de-a lungul timpului. <\/p>\n

C\u0103l\u0103torii \u00eendelungate pe Dun\u0103re<\/h2>\n

Drumul lung al coloni\u0219tilor germani spre noile lor sate din Banatul Montan a fost \u00eenv\u0103luit, de-a lungul timpului, \u00een legende. Comunit\u0103\u021bile din satele de munte au p\u0103strat amintirea acestor \u00eenceputuri \u0219i a greut\u0103\u021bilor \u00eent\u00e2mpinate de oamenii veni\u021bi din Europa Central\u0103 pentru a \u00eencepe aici o via\u021b\u0103 nou\u0103.<\/p>\n

<\/span> Lindenfeld, satul disp\u0103rut al nem\u021bilor, cu pove\u0219ti tulbur\u0103toare. \u201eDin P\u0103durea Boemiei, fantoma venise aici cu oamenii\u201d<\/span> <\/svg><\/a><\/p>\n

Dun\u0103rea era marea cale pe care \u00eencepea c\u0103l\u0103toria coloni\u0219tilor germani spre noua lor patrie. Mul\u021bi se \u00eembarcau la Ulm, pe ambarca\u021biuni mari din lemn cunoscute sub numele de \u201eUlmer Schachteln\u201d (\u201eCutiile de Ulm\u201d), folosite pentru transportul oamenilor \u0219i al m\u0103rfurilor \u00een aval. Alte puncte de plecare se aflau la Donauw\u00f6rth, Marxheim, Neuburg sau Regensburg, amintea istoricul Traian Simu, \u00een volumul Colonizarea \u0218vabilor \u00een Banat (1924).<\/p>\n

\u201ePentru ca imigra\u021bii s\u0103 ajung\u0103 \u00een Banat c\u00e2t mai u\u0219or, \u0219i-au ales drumul pe Dun\u0103re. Locurile mai \u00eensemnate pentru \u00eembarcare au fost: Donauw\u00f6rth, Marxheim, Neuburg ori Regensburg, unii f\u0103c\u00e2nd calea \u0219i pe plute. La \u00eenceput spesele c\u0103l\u0103toriei le acopereau coloni\u0219tii, \u00eens\u0103 cu \u00eenceperea anului 1723 le-a luat asupra sa camera aulic\u0103 din Viena. C\u0103l\u0103toria a durat aproape \u0219ase s\u0103pt\u0103m\u00e2ni, av\u00e2nd coloni\u0219tii s\u0103 \u00eendure adeseori multe neajunsuri, p\u00e2n\u0103 la locurile de descindere: Palanca-Nou\u0103 ori Panciova. S-au \u00eent\u00e2mplat \u0219i cazuri excep\u021bionale, debarc\u00e2nd la Petrovaradin, ori \u00een prim\u0103vara anului 1724, c\u00e2nd cei destina\u021bi pentru Periam p\u0103r\u0103sesc Dun\u0103rea la Seghedin, ca de aici p\u00e2n\u0103 la locul destinat calea s\u0103 o fac\u0103 \u00een tr\u0103suri\u201d<\/i>, nota istoricul.<\/p>\n

Odat\u0103 ajun\u0219i \u00een porturile dun\u0103rene, cei care urmau s\u0103 se stabileasc\u0103 \u00een noile sate ale Banatului Montan mai aveau de parcurs o parte dificil\u0103 a c\u0103l\u0103toriei. De la Dun\u0103re, \u00eenaintau spre \u021binuturile deluroase \u0219i muntoase ale regiunii, unde administra\u021bia imperial\u0103 urm\u0103rea s\u0103 dezvolte exploat\u0103rile miniere \u0219i s\u0103 repopuleze \u021binutul pustiit de r\u0103zboaiele purtate la frontiera dintre Imperiul Otoman \u0219i cel Habsburgic.<\/p>\n

\u201eContele Mercy s-a str\u0103duit ca sudul Banatului s\u0103 fie c\u00e2t mai bine colonizat: aceasta a f\u0103cut-o, pe de o parte, pentru c\u0103, \u00een urma devast\u0103rilor f\u0103cute de turci, districtul Palanca-Nou\u0103 era mai pu\u021bin populat, pe de alt\u0103 parte, pentru c\u0103 aici apa era mai bun\u0103 \u0219i aerul mai curat \u0219i, \u00een fine, pentru ca minele de fier, aram\u0103 \u0219i argint din acest district s\u0103 aib\u0103 \u00een apropiere bra\u021be de munc\u0103<\/i>\u201d, amintea istoricul.<\/p>\n

Boemii, g\u0103zdui\u021bi de rom\u00e2ni la poalele mun\u021bilor<\/h2>\n

Unele mici comunit\u0103\u021bi din Banatul Montan au p\u0103strat \u0219i pove\u0219tile greut\u0103\u021bilor prin care au trecut coloni\u0219tii \u00eenainte de a ajunge \u00een locurile unde urmau s\u0103 \u00ee\u0219i \u00eentemeieze satele.<\/p>\n

\u00cen prim\u0103vara anului 1827, zeci de familii germano-boeme din regiunile Klattau, Pissek \u0219i Ellbogen, precum \u0219i din Bavaria, au pornit spre Banat. \u00cen toamna t\u00e2rzie a aceluia\u0219i an, 56 de familii au ajuns la Slatina-Timi\u0219. De aici urmau s\u0103 \u00ee\u0219i continue drumul spre locurile din Mun\u021bii Semenic unde aveau s\u0103 apar\u0103 G\u0103r\u00e2na, Brebu Nou, Lindenfeld \u0219i Wolfswiesen.<\/p>\n

Venirea iernii i-a \u00eempiedicat \u00eens\u0103 s\u0103 urce imediat spre mun\u021bi. Coloni\u0219tii germano-boemi au fost g\u0103zdui\u021bi peste iarn\u0103 \u00een casele rom\u00e2nilor din Slatina-Timi\u0219. \u00centre cele dou\u0103 comunit\u0103\u021bi s-au legat atunci primele prietenii, continuate apoi de genera\u021biile urm\u0103toare.<\/p>\n

Ospitalitatea localnicilor era remarcat\u0103 de Peter Grassl, autorul monografiei Istoria a\u0219ez\u0103rilor germano-boeme din Banat. Acesta ar\u0103ta c\u0103 rom\u00e2nii s-au str\u0103duit s\u0103 \u00eei ajute pe noii veni\u021bi s\u0103 \u00eenve\u021be primele cuvinte ale limbii rom\u00e2ne:<\/p>\n

\u201eS-au str\u0103duit s\u0103 le transmit\u0103 no\u021biunile cele mai necesare ale limbii rom\u00e2ne, lucru pentru care rom\u00e2nii au mult\u0103 r\u0103bdare \u0219i pricepere. S\u0103 ia \u00een r\u00e2s sau chiar numai s\u0103 z\u00e2mbeasc\u0103 din cauza unei pronun\u021bii st\u00e2ngace \u2013 a\u0219a ceva niciun rom\u00e2n nu face. Pentru el, aceasta ar \u00eensemna lips\u0103 de bun\u0103-cuviin\u021b\u0103, grosol\u0103nie…<\/i>\u201d, scria Peter Grassl.<\/p>\n

<\/span> \u00cent\u00e2mpl\u0103rile stranii de la originea sta\u021biunii Semenic, perla Banatului Montan: \u201eOfer\u0103 mai mult dec\u00e2t Davosul\u201d <\/span> <\/svg><\/a><\/p>\n

Profesoara Helga Weber nota c\u0103 apropierea dintre comunit\u0103\u021bi s-a p\u0103strat \u00een timp \u0219i chiar \u00een limbajul local. Aproape fiecare familie din Brebu Nou avea \u00een Slatina-Timi\u0219 sau \u00een alte sate rom\u00e2ne\u0219ti c\u00e2te un \u201epretschin\u201d, forma \u00een care germano-boemii preluaser\u0103 cuv\u00e2ntul rom\u00e2nesc \u201eprieten\u201d.<\/p>\n

Legendele stranii aduse de boemi<\/h2>\n

\u00cen prim\u0103vara anului 1828, peste 50 de familii au ajuns \u00een mun\u021bi \u0219i \u0219i-au ridicat primele ad\u0103posturi \u00een mijlocul p\u0103durilor de fag. Via\u021ba s-a dovedit \u00eens\u0103 mult mai grea dec\u00e2t le fusese promis. Coloni\u0219tii au trebuit s\u0103 defri\u0219eze p\u0103durile pentru a c\u00e2\u0219tiga teren agricol, iar clima aspr\u0103 f\u0103cea dificil\u0103 cultivarea cerealelor. Cartofii, secara, ov\u0103zul \u0219i inul s-au adaptat mai bine, \u00eens\u0103 recoltele slabe i-au f\u0103cut pe mul\u021bi dintre noii locuitori s\u0103 fie dezam\u0103gi\u021bi de \u201enoua patrie\u201d.<\/p>\n

\u201eSemin\u021bele aduse de acas\u0103 au fost cultivate pe singura suprafa\u021b\u0103 ne\u00eemp\u0103durit\u0103, Dealul Raida, de pe Cracul Brebului. Coloni\u0219tii au cur\u0103\u021bat de m\u0103r\u0103cini \u0219i buruieni terenul, numind aceast\u0103 munc\u0103 \u00abraida\u00bb. Clima era deosebit de aspr\u0103. Cerealele nu se prindeau, \u00een schimb \u00eens\u0103, cartofii, secara, ov\u0103zul \u0219i inul mergeau bine\u201d,<\/i> relata Helga Weber.<\/p>\n

Coloni\u0219tii au adus \u00een Mun\u021bii Banatului <\/a>\u0219i legendele stranii ale locurilor natale. \u00cen Lindenfeld, una dintre cele mai tulbur\u0103toare pove\u0219ti p\u0103strate de comunitate vorbea despre fantoma unui p\u0103stor de cai din P\u0103durea Boemiei, care s-ar fi sinucis dup\u0103 ce a crezut c\u0103 pierduse unul dintre animalele \u00eencredin\u021bate lui. Potrivit legendei, spiritul s\u0103u i-ar fi \u201eurmat\u201d pe coloni\u0219ti p\u00e2n\u0103 \u00een noua lor a\u0219ezare din Banat.<\/p>\n

\u201eAsta a fost \u00eenc\u0103 \u00een Boemia, \u00een P\u0103durea Boemiei, iar fantoma a venit apoi aici cu oamenii \u0219i i-a speriat pe to\u021bi noii veni\u021bi. Se spune c\u0103 odat\u0103 a fost \u0219i pe aici \u2013 nu l-au v\u0103zut, dar le-a s\u0103rit \u00een spate \u0219i i-a purtat cu for\u021ba, r\u00e2z\u00e2nd \u00een hohote, \u00een timp ce oamenii erau \u00eengrozi\u021bi. A\u0219a ne povesteau str\u0103bunicii no\u0219tri\u201d<\/i>, relata o fost\u0103 localnic\u0103 din Lindenfeld.<\/p>\n

Unele pove\u0219ti au supravie\u021buit mult timp dup\u0103 dispari\u021bia comunit\u0103\u021bii. Lindenfeld a r\u0103mas pustiu din anii \u201990, c\u00e2nd ultimii locuitori germani l-au p\u0103r\u0103sit.<\/p>\n<\/p><\/div>\n

Read More<\/a><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Drumul coloni\u0219tilor germani spre Banatul Montan a \u00eensemnat s\u0103pt\u0103m\u00e2ni de c\u0103l\u0103torie pe Dun\u0103re \u0219i apoi prin mun\u021bi, spre sate ridicate aproape de la zero. Comunit\u0103\u021bile […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":16134,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_monsterinsights_skip_tracking":false,"_monsterinsights_sitenote_active":false,"_monsterinsights_sitenote_note":"","_monsterinsights_sitenote_category":0,"footnotes":""},"categories":[6],"tags":[],"class_list":["post-16133","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-popular"],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/16133","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=16133"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/16133\/revisions"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media\/16134"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=16133"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=16133"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=16133"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}