{"id":16035,"date":"2026-08-13T16:07:56","date_gmt":"2026-08-13T16:07:56","guid":{"rendered":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/2026\/08\/13\/florile-de-mina-comorile-ascunse-in-minele-uitate-ale-romaniei-unde-a-fost-gasita-piesa-vanduta-acum-cu-4-500-de-dolari\/"},"modified":"2026-08-13T16:07:56","modified_gmt":"2026-08-13T16:07:56","slug":"florile-de-mina-comorile-ascunse-in-minele-uitate-ale-romaniei-unde-a-fost-gasita-piesa-vanduta-acum-cu-4-500-de-dolari","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/2026\/08\/13\/florile-de-mina-comorile-ascunse-in-minele-uitate-ale-romaniei-unde-a-fost-gasita-piesa-vanduta-acum-cu-4-500-de-dolari\/","title":{"rendered":"Florile de min\u0103, comorile ascunse \u00een minele uitate ale Rom\u00e2niei. Unde a fost g\u0103sit\u0103 piesa v\u00e2ndut\u0103 acum cu 4.500 de dolari"},"content":{"rendered":"
\n

Minele din Apuseni \u0219i Maramure\u0219 au fost cunoscute timp de secole pentru aur, argint \u0219i alte metale pre\u021bioase, dar din galeriile lor au ie\u0219it \u0219i adev\u0103rate opere ale naturii: cristale, minerale rare \u0219i spectaculoasele flori de min\u0103, unele piese fiind v\u00e2ndute cu mii de dolari.<\/p>\n

\"E\u0219antion<\/picture>\n

Stibin\u0103 pe calcit, provenit\u0103 din Mina Herja, Baia Mare, jude\u021bul Maramure\u0219, Rom\u00e2nia. Sursa: eBay.<\/p>\n<\/div>\n

O c\u0103l\u0103torie \u00een sta\u021biunea B\u0103ile Herculane \u00eei poate aduce pe turi\u0219ti \u00een fa\u021ba unor tarabe \u00eenc\u0103rcate cu pietre \u0219lefuite de mici dimensiuni, cristale \u0219i minerale dificil de identificat, \u00eengr\u0103m\u0103dite printre flori de min\u0103 cu forme \u0219i culori neobi\u0219nuite. Turi\u0219tii sunt invita\u021bi s\u0103 cumpere ametiste \u00een nuan\u021be de violet, prezentate drept pietre \u201epentru lini\u0219te \u0219i memorie\u201d, care pot fi purtate la g\u00e2t, dar \u0219i cuar\u021b roz, cristal de st\u00e2nc\u0103, agat, jasp, ochi de tigru, turcoaz, malachit ori pirite str\u0103lucitoare, v\u00e2ndute ca obiecte decorative, talismane sau piese de colec\u021bie. <\/p>\n

Printre ele apar \u0219i buc\u0103\u021bi mai mari, cu cristale crescute \u00een forme spectaculoase, asem\u0103n\u0103toare florilor de min\u0103 care au f\u0103cut cunoscute, de-a lungul timpului, exploat\u0103rile din Maramure\u0219 \u0219i Mun\u021bii Apuseni. Pre\u021burile obiectelor \u00eencep de la 10 lei \u0219i urc\u0103 p\u00e2n\u0103 la c\u00e2teva sute de lei, \u00een func\u021bie de dimensiuni, aspect, raritate \u0219i de tipul mineralelor din care sunt formate. <\/p>\n

\u00cen timp ce mul\u021bi comercian\u021bi de flori de min\u0103 \u0219i cristale \u0219i-au stabilit puncte fixe \u00een sta\u021biunile din Rom\u00e2nia, al\u021bii prefer\u0103 s\u0103 le v\u00e2nd\u0103 la t\u00e2rgurile organizate \u00een ora\u0219e \u0219i comune, cu ocazia unor festivaluri \u0219i s\u0103rb\u0103tori locale. Aici, tarabele cu minerale, cristale \u0219i pietre \u0219lefuite, provenite din vechi galerii \u0219i halde miniere, din colec\u021bii private ori din import, se amestec\u0103 printre cele cu suveniruri, produse artizanale \u0219i bijuterii.<\/p>\n

Baia Sprie, \u021binutul florilor de min\u0103<\/h2>\n

\u201eSuntem din Baia Sprie \u0219i am venit la Hunedoara cu marf\u0103. La noi, de mul\u021bi ani, se g\u0103sesc \u0219i se v\u00e2nd astfel de flori de min\u0103 \u0219i cristale\u201d,<\/i> a relatat una dintre comerciante.<\/p>\n

Baia Sprie a fost unul dintre cele mai importante centre miniere <\/a>din Rom\u00e2nia, cunoscut pentru exploat\u0103rile de aur, argint \u0219i minereuri polimetalice. Mineritul este atestat documentar aici \u00eenc\u0103 din 1376, iar de-a lungul secolelor z\u0103c\u0103mintele sale au f\u0103cut faimoas\u0103 zona \u0219i prin spectaculoasele forma\u021biuni minerale cunoscute drept flori de min\u0103.<\/p>\n

\u201eFlorile de min\u0103 sunt forma\u021biuni minerale spectaculoase \u0219i rar \u00eent\u00e2lnite, care se formeaz\u0103 \u00een golurile din subteran, prin depunerea lent\u0103 a mineralelor din solu\u021bii fierbin\u021bi, oferind de fiecare dat\u0103 forme unice \u0219i culori uluitoare. Apar sub forma unor cristale delicate \u0219i \u00eenc\u00e2nt\u0103toare, cu culori \u0219i geometrii fascinante, iriza\u021bii multicolore \u0219i diverse grade de transluciditate \u0219i duritate\u201d,<\/i> arat\u0103 Prim\u0103ria Baia Sprie, pe pagina Turism Baia Sprie.<\/p>\n

Potrivit administra\u021biei locale, dintre cele peste 70 de minerale identificate \u00een z\u0103c\u0103m\u00e2ntul Baia Sprie, \u0219apte au fost descoperite \u0219i descrise pentru prima dat\u0103 aici: andorit, dietrichit, fels\u0151b\u00e1nyit, klebelsbergit, monsmedit, semseyit \u0219i szmikit.<\/p>\n

\u201eDe asemenea, de aici s-au descris pentru prima dat\u0103 \u015fi alte variet\u0103\u021bi sau sinonime de minerale: eggonit – mineral denumit acum sterretit, kenngotit \u2013 varietate plumbifer\u0103 de miargirit \u0219i zinkfauserit \u2013 varietate zincifer\u0103 de fauserit. Superbele flori de min\u0103 provenite din minele Baia Sprie \u0219i Herja pot fi admirate la Muzeul de Mineralogie din Baia Mare sau \u00een colec\u021bii private\u201d<\/i>, informeaz\u0103 Prim\u0103ria Baia Sprie, pe pagina de turism.<\/p>\n

\u00cen Baia Sprie, urmele vechilor exploat\u0103ri sunt vizibile \u00een jurul ora\u0219ului. Pe Dealul Minei se afl\u0103 Lacul Albastru, format \u00een 1920 prin pr\u0103bu\u0219irea unei galerii miniere, iar culoarea neobi\u0219nuit\u0103 a apei este pus\u0103 pe seama compu\u0219ilor de fier \u0219i cupru r\u0103ma\u0219i \u00een zona exploat\u0103rii. <\/p>\n

\"Lacul<\/picture>\n

Lacul Albastru din Baia Sprie. Foto: Daniel Gu\u021b\u0103. ADEV\u0102RUL<\/p>\n<\/div>\n

\u00cen apropiere se p\u0103streaz\u0103 \u0219i Cr\u0103p\u0103tura Zorilor, o veche exploatare \u00een care pot fi observate galerii suprapuse, s\u0103pate pentru extragerea aurului. Minele din Baia Sprie au fost \u00eenchise \u00een anii 2000, odat\u0103 cu restructurarea industriei miniere de stat, \u00eens\u0103 peisajul ora\u0219ului continu\u0103 s\u0103 p\u0103streze numeroase urme ale trecutului s\u0103u minier.<\/p>\n

Comer\u021bul online cu flori de min\u0103<\/h2>\n

Comer\u021bul cu cristale \u0219i flori de min\u0103 nu se reduce doar la tarabele \u00eenfiin\u021bate \u00een sta\u021biuni \u0219i zone turistice ori deschise \u00een zilele festivalurilor locale. \u00cen online, piesele provenite din vechile mine ale Rom\u00e2niei sunt oferite la pre\u021buri care pot ajunge la mii de dolari.<\/p>\n

Pe eBay, ofertele pentru cristale \u0219i e\u0219antioane minerale din Rom\u00e2nia sunt numeroase. Printre cele mai scumpe se afl\u0103 un exemplar de stibin\u0103 pe calcit din mina Herja, jude\u021bul Maramure\u0219, pus \u00een v\u00e2nzare cu 4.500 de dolari. <\/p>\n

\"Pies\u0103<\/picture>\n

E\u0219antion de stibin\u0103 cristalizat\u0103 pe calcit, extras din Mina Herja. Sursa Ebay.com<\/p>\n<\/div>\n

Alte piese provenite din aceea\u0219i min\u0103 sunt oferite la pre\u021buri de c\u00e2teva sute de dolari: un e\u0219antion de boulangerit cu calcit \u0219i stibin\u0103 a fost listat la 825 de dolari, o pies\u0103 de stibin\u0103 de 467 de carate la peste 500 de dolari, iar una cu cristale de calcit peste stibin\u0103 la 385 de dolari. Alte oferte pentru stibin\u0103, calcit, sfalerit sau siderit din Herja \u00eencep de la c\u00e2teva zeci de dolari \u0219i urc\u0103 spre 100\u2013150 de dolari.<\/p>\n

Pe site-urile specializate \u00een minerale de colec\u021bie, ca Spirifer Minerals, mineralele rom\u00e2ne\u0219ti sunt comercializate cu sute de dolari. Un e\u0219antion de bournonit \u0219i calcopirit\u0103 din Rom\u00e2nia, de numai c\u00e2\u021biva centimetri, este oferit la 400 de dolari, o bucat\u0103 de cuar\u021b \u0219i dolomit, cu dimensiuni de aproximativ 11 \u00d7 9 \u00d7 7 centimetri, la 480 de dolari, \u0219i o pies\u0103 de realgar, oferit\u0103 cu 120 de dolari.<\/p>\n

\u00cen Rom\u00e2nia, pe site-urile de v\u00e2nz\u0103ri sunt multe anun\u021buri pentru flori de min\u0103 \u0219i colec\u021bii de minerale, cu pre\u021buri pornind de la c\u00e2teva zeci sau sute de lei \u0219i ajung\u00e2nd la 1.500\u20132.000 de lei pentru colec\u021bii ori piese mai spectaculoase. Un v\u00e2nz\u0103tor din Baia Mare oferea flori de min\u0103 despre care afirma c\u0103 provin din minele din Rom\u00e2nia, cu pre\u021buri de la 150 de lei bucata, \u00een timp ce alte anun\u021buri prezentau calcit din Herja la 250 de lei, flori de min\u0103 din Cavnic la c\u00e2teva sute de lei sau vivianit cu cuar\u021b \u0219i pirit\u0103 din Ro\u0219ia Poieni la 1.000 de lei.<\/p>\n

Minele \u00eenchise, c\u0103utate \u00een continuare de colec\u021bionari<\/h2>\n

Minele metalice din Maramure\u0219 au fost \u00eenchise la mijlocul anilor 2000, dar au continuat s\u0103 \u00eei atrag\u0103 pe pasiona\u021bii \u0219i colec\u021bionarii de minerale. <\/p>\n

Un reportaj publicat de Spirifer Minerals, <\/a>realizat \u00een urma mai multor expedi\u021bii desf\u0103\u0219urate timp de aproape un deceniu \u00een zona minier\u0103 Baia Mare, arat\u0103 c\u0103 vechile exploat\u0103ri de la Tur\u021b, Herja, Baia Sprie, Cavnic \u0219i B\u0103iu\u021b au r\u0103mas repere importante pentru pasiona\u021bii de mineralogie.<\/p>\n

\n
\n
\"Ametist<\/picture><\/div>\n

1\/10<\/p>\n<\/p><\/div>\n

Ametist Sursa Pixabay jpg<\/p>\n<\/p><\/div>\n

\u201eMinele care au func\u021bionat \u00een nordul Rom\u00e2niei, \u00een jude\u021bul Maramure\u0219, \u00een jurul ora\u0219ului Baia Mare, au fost considerate timp de c\u00e2teva decenii o adev\u0103rat\u0103 Mecca pentru comercian\u021bii \u0219i colec\u021bionarii de minerale. Filoanele polimetalice exploatate \u00een minele Tur\u021b, Herja, Baia Sprie, Cavnic sau B\u0103iu\u021b au transformat aceste locuri \u00een situri clasice \u0219i celebre pentru minerale precum stibina, berthieritul, tetraedritul, cronstedtitele, vivianitul \u0219i wolframitul\u201d,<\/i> arat\u0103 autorii reportajului. \u00cen perioada \u00een care exploat\u0103rile erau active, acestea produceau anual mii de e\u0219antioane minerale, iar zona devenise o destina\u021bie regulat\u0103 pentru echipa Spirifer.<\/p>\n

La Cavnic, comer\u021bul cu florile de min\u0103 c\u0103p\u0103tase propor\u021bii impresionante. <\/p>\n

\u201e\u00cen fiecare s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103 erau colectate sute de exemplare, pe care minerii le scoteau clandestin din min\u0103. Cump\u0103r\u0103torii a\u0219teptau \u00een fiecare zi \u00een apropierea ie\u0219irii din min\u0103 pentru a ob\u021bine ceea ce fusese g\u0103sit. \u00cen acest fel au fost p\u0103strate mii de exemplare excelente din asocia\u021biile tipice de cuar\u021b, dolomit, rodocrozit \u0219i calcit cu sulfuri, precum pirit\u0103, galen\u0103, calcopirit\u0103, marcasit\u0103 \u0219i sfalerit, dar \u0219i exemplare foarte bune de gips\u201d, <\/i>informau autorii reportajului.<\/p>\n

Dup\u0103 \u00eenchiderea minelor, comer\u021bul cu minerale \u0219i cristale a intrat \u00een declin. La Cavnic, pu\u021burile au fost inundate, instala\u021biile de extrac\u021bie au fost demontate, iar cl\u0103dirile miniere \u0219i intr\u0103rile spre vechile galerii au r\u0103mas printre pu\u021binele urme ale activit\u0103\u021bii oprite \u00een 2005. \u00cen alte perimetre, \u00eens\u0103, galeriile abandonate au continuat s\u0103 \u00eei atrag\u0103 pe colec\u021bionari datorit\u0103 mineralelor secundare formate dup\u0103 \u00eencetarea exploat\u0103rii.<\/p>\n

Muzeul florilor de min\u0103<\/h2>\n

Muzeul Jude\u021bean de Mineralogie \u201eVictor Gorduza\u201d din Baia Mare p\u0103streaz\u0103 una dintre marile colec\u021bii de acest fel din Europa, alc\u0103tuit\u0103 din rarit\u0103\u021bi \u0219i chiar unicate mondiale provenite din z\u0103c\u0103mintele regiunii Baia Mare. Dintre piesele aflate \u00een patrimoniul institu\u021biei, 88 sunt clasate \u00een Tezaurul Cultural Na\u021bional.<\/p>\n

Expozi\u021bia permanent\u0103 cuprinde peste 1.000 de e\u0219antioane minerale, minereuri, roci \u0219i fosile, recoltate exclusiv din aflorimente \u0219i din subteranele exploat\u0103rilor miniere care au func\u021bionat \u00een zona Baia Mare, Maramure\u0219 \u0219i nord-vestul Rom\u00e2niei. La etaj sunt expuse cele mai spectaculoase piese, cunoscutele \u201eflori de min\u0103\u201d.<\/p>\n

\u201eFloarea de min\u0103 este un e\u0219antion mineral recoltat din subteran, monomineral sau format din mai multe minerale, care posed\u0103 calit\u0103\u021bi estetice deosebite\u201d,<\/i> arat\u0103 muzeul.<\/p>\n

Valoarea acestor piese este dat\u0103 de felul \u00een care s-au dezvoltat cristalele, de culori, forme, dimensiuni \u0219i de asocierile dintre minerale. Potrivit reprezentan\u021bilor muzeului, unele dintre exemplarele p\u0103strate la Baia Mare, prin raritate, perfec\u021biune, dimensiuni, paragenez\u0103 au valoare de tezaur \u00een patrimoniul cultural al Rom\u00e2niei.<\/p>\n

Piesele provin din z\u0103c\u0103mintele de la Bor\u0219a \u0219i Vi\u0219eu, B\u0103iu\u021b-\u021aible\u0219, Cavnic, \u0218uior, Baia Sprie, Herja, S\u0103sar-Dealul Crucii, Ilba, Nistru, Tur\u021b-Socea \u0219i R\u0103zoare. Printre rarit\u0103\u021bile prezentate se afl\u0103 agregatele de cronstedtit de la Herja, considerate rarit\u0103\u021bi mondiale, cuar\u021bul \u201ebr\u0103du\u021b\u201d de la Cavnic, ametistul de la Valea Ro\u0219ie \u0219i minerale foarte rare ca semseyitul, fiz\u00e9lyitul, f\u00fcloppitul, andoritul \u0219i klebelsbergitul, descrise pe baza e\u0219antioanelor recoltate din minele regiunii Baia Mare.<\/p>\n

Herja, mina mineralelor rare<\/h2>\n

Mina Herja, aflat\u0103 \u00een apropiere de Baia Mare, a fost cunoscut\u0103 pentru z\u0103c\u0103mintele de plumb, zinc \u0219i argint exploatate aici \u0219i prin spectaculoasele forma\u021biuni minerale scoase la lumin\u0103 din galeriile sale. Aici, pe o suprafa\u021b\u0103 de un kilometru p\u0103trat sunt cunoscute peste 260 de filoane, dintre care 67 considerate principale.<\/p>\n

<\/span> Aurul ascuns \u00een Carpa\u021bi: peste 2.000 de tone scoase \u00een ultimele dou\u0103 milenii. Unde s-au aflat cele mai mari z\u0103c\u0103minte<\/span> <\/svg><\/a><\/p>\n

\u00cen literatura mineralogic\u0103 interna\u021bional\u0103, vechile e\u0219antioane de la Herja sunt adesea etichetate, \u00een mod eronat, ca provenind din Chiuzbaia, sat aflat la circa \u0219apte kilometri nord-est de Baia Mare, pe unde se f\u0103cea accesul \u00een exploatare. Mina mai este cunoscut\u0103 de peste un secol pentru mineralele de stibin\u0103, considerate printre cele mai frumoase \u0219i bine cristalizate din lume.<\/p>\n

Herja a fost considerat\u0103 unul dintre cele mai importante z\u0103c\u0103minte de plumb \u0219i zinc din Rom\u00e2nia, datorit\u0103 concentra\u021biei ridicate a minereurilor. \u00cen partea superioar\u0103 a z\u0103c\u0103m\u00e2ntului, \u0219i argintul fusese exploatat \u00eenc\u0103 din secolele XVII\u2013XVIII.<\/p>\n

\u00cen 1935, revista economic\u0103 Argus prezenta Herja drept una dintre marile mine de argint \u0219i plumb ale continentului \u0219i oferea detalii despre amploarea activit\u0103\u021bii de aici.<\/p>\n

\u201eMina Herja, exploatat\u0103 de decenii, lucreaz\u0103 \u00een condi\u0163iunile cele mai moderne \u015fi dup\u0103 metodele de ra\u0163ionalizare \u015fi produc\u0163ie intensiv\u0103 c\u00e2t se poate de bine studiate. Aceast\u0103 min\u0103 ocup\u0103 400 lucr\u0103tori, doi ingineri de mine, un inginer mecanic \u015fi un personal tehnic \u015fi administrativ bine preg\u0103tit\u201d<\/i>, nota revista Argus, \u00een 1935.<\/p>\n

Minereurile extrase con\u021bineau zinc, plumb, argint \u0219i pirit\u0103 \u0219i erau transportate printr-un funicular lung de 5,5 kilometri la uzinele din Lucaci, unde erau separate \u0219i concentrate prin flota\u021bie. Potrivit publica\u021biei, concentratele de plumb con\u021bineau circa 25 de kilograme de argint la vagon.<\/p>\n

\"Fosta<\/picture>\n

Mina Herja \u00een 2007. Sursa: Mineralienatlas<\/p>\n<\/div>\n

\u201eMina Herja este una din cele mai bogate mine de argint-plumb din Europa\u201d<\/i>, concluziona Argus.<\/p>\n

\u00cen 1972, artistul maramure\u0219ean Mihai Olos a cobor\u00e2t \u00een mina Herja \u0219i \u00eei dedica un amplu reportaj. El descria mina ca fiind o exploatare intens\u0103, modernizat\u0103 \u0219i mecanizat\u0103.<\/p>\n

\u201eA vorbi ast\u0103zi despre minerul adev\u0103rat \u00eenseamn\u0103 a vorbi despre un om calificat, \u00eentr-o continu\u0103 perspectiv\u0103 de avansare, un om care st\u0103p\u00e2ne\u0219te ma\u0219ini. A vorbi despre cineva care \u00eencarc\u0103 nu \u00eenseamn\u0103 a vorbi despre cineva care \u00eencarc\u0103 cu lopata, ci conduce o ma\u0219in\u0103 automat\u0103. S\u0103pat \u0219i \u00eenc\u0103rcat automate, rampe de desc\u0103rcare automate, galerii electrificate, aer condi\u021bionat sunt numai c\u00e2teva din avatarurile moderne ale mineritului, continuu \u00een extindere, continuu \u00een perfec\u021bionare. La mina Herja toate acestea sunt vizibile \u0219i se \u00eembun\u0103t\u0103\u021besc de la an la an, de la zi la zi\u201d<\/i>, relata Mihai Olos.<\/p>\n

\"Herja<\/picture>\n

Mina Herja. Sursa Mindat.org<\/p>\n<\/div>\n

Minerii lucrau \u00een schimburi de \u0219ase ore, iar numero\u0219i oameni din satele din jurul B\u0103ii Mari f\u0103ceau zilnic naveta spre Herja. Cursele muncitore\u0219ti ajungeau p\u00e2n\u0103 la B\u0103i\u021ba de sub Codru, una dintre cele mai \u00eendep\u0103rtate localit\u0103\u021bi din care veneau lucr\u0103tori la min\u0103.<\/p>\n

\u201eLa Herja nu se exploateaz\u0103 aur. Numai de la argint \u00een jos, se spune. Dar totul devine aur, se mai spune. Min\u0103 de oameni\u201d<\/i>, scria Mihai Olos.<\/p>\n

Bog\u0103\u021bia ascuns\u0103 \u00een filoanele Herjei avea \u00eens\u0103 \u0219i o alt\u0103 form\u0103. Cristalele \u0219i asocia\u021biile minerale spectaculoase descoperite \u00een subteran au transformat exploatarea \u00eentr-unul dintre cele mai cunoscute locuri ale mineralogiei rom\u00e2ne\u0219ti.<\/p>\n

Aici a fost identificat pentru prima dat\u0103 fizelyitul, mineral denumit dup\u0103 S\u00e1ndor Fizely, profesor la \u0219coala de mine din Baia Sprie.<\/p>\n

\"Herja.<\/picture>\n

Imagine din Muna Herja. Sursa: Mindat.org<\/p>\n<\/div>\n

\u201eHerja este localitatea-tip a fizelyitului, mineral descris pentru prima dat\u0103 \u00een 1913 de J. Krenner \u0219i denumit \u00een onoarea inginerului S\u00e1ndor Fizely. Cristalele prismatice pot ajunge la circa trei centimetri lungime, iar \u00een 1999 au fost descoperite aici exemplare deosebit de spectaculoase, cu luciu metalic pronun\u021bat\u201d,<\/i> arat\u0103 baza de date mineralogic\u0103 Mineralienatlas.<\/p>\n

Tot din Herja provin numeroase e\u0219antioane devenite piese de colec\u021bie: cuar\u021b, calcit cu jamesonit sau siderit, semseyit, stibin\u0103, fluorin\u0103 \u0219i spectaculoase sfere bicolore de calcit.<\/p>\n

Comorile minerale din Mun\u021bii Metaliferi<\/h2>\n

Al\u0103turi de \u021binutul minier al Maramure\u0219ului, Mun\u021bii Metaliferi ai Apusenilor <\/a>au fost una dintre marile regiuni mineralogice ale Rom\u00e2niei. Minele de la S\u0103c\u0103r\u00e2mb, Certej, Gurabarza, B\u0103i\u021ba, Ro\u0219ia Montan\u0103 \u0219i alte exploat\u0103ri din \u00eemprejurimile Bradului au scos la lumin\u0103, din cele mai vechi timpuri, aur \u0219i argint, dar \u0219i telur \u0219i minerale rare \u0219i pre\u021bioase. Toate au fost \u00eenchise p\u00e2n\u0103 la mijlocul anilor 2000.<\/p>\n

Satul S\u0103c\u0103r\u00e2mb, din Mun\u021bii Metaliferi, a devenit faimos \u00eenc\u0103 din secolele XVIII\u2013XIX prin minele sale de aur \u0219i prin bog\u0103\u021bia neobi\u0219nuit\u0103 de minerale rare descoperite aici. Z\u0103c\u0103m\u00e2ntul a atras mineralogi, ingineri \u0219i c\u0103l\u0103tori din \u00eentreaga Europ\u0103 \u0219i chiar de pe alte continente.<\/p>\n

<\/span> Resursa rar\u0103 g\u0103sit\u0103 \u00een vechile mine din Apuseni. Ignorat mult timp, telurul a devenit strategic pentru industria viitorului<\/span> <\/svg><\/a><\/p>\n

\u201e\u00cen secolul al XIX-lea, speciali\u015ftii \u00een minerit din \u00eentreaga Europ\u0103, chiar din Brazilia \u015fi SUA, au cercetat cu aten\u0163ie strania aglomerare de elemente chimice ad\u0103postite, \u00een diverse combina\u0163ii, de muntele cu acela\u015fi nume ca \u015fi satul. El reprezenta, de altfel, un laborator mineralogic unic \u00een lume: pe o suprafa\u0163\u0103 de numai un kilometru p\u0103trat au fost descoperite peste 100 de tipuri de minerale\u201d<\/i>, ar\u0103ta Alexandru Pavel Tokar, autor al unei monografii dedicate S\u0103c\u0103r\u00e2mbului.<\/p>\n

Printre mineralele rare asociate z\u0103c\u0103m\u00e2ntului se num\u0103r\u0103 nagyagitul, silvanitul, petzitul, krenneritul \u0219i muthmannitul, unele dintre acestea fiind descrise pentru prima dat\u0103 \u00een aceast\u0103 regiune.<\/p>\n

Faima mineralogic\u0103 a S\u0103c\u0103r\u00e2mbului era deja bine cunoscut\u0103 la \u00eenceputul secolului al XIX-lea. Mineralogul englez Edward Daniel Clarke, ajuns aici \u00een 1802, era atras \u00een special de telur \u0219i a cump\u0103rat chiar el minerale \u0219i buc\u0103\u021bi de telur, at\u00e2t \u00een forme cristaline, c\u00e2t \u0219i masive.<\/p>\n

\u201eUnele specimene de tellurium sunt a\u015fa de extraordinar de bogate \u00een aur, c\u0103 trebuie c\u00e2nt\u0103rite \u015fi pre\u0163uite dup\u0103 propor\u0163ia de aur ce con\u0163in\u201d, <\/i>relata Clarke. Cele mai valoroase minereuri erau p\u0103strate sub cheie \u0219i sortate cu mare aten\u021bie \u00eenainte de prelucrare.<\/p>\n

C\u00e2teva decenii mai t\u00e2rziu, c\u0103l\u0103torul englez John Paget aprecia at\u00e2t bog\u0103\u021bia exploat\u0103rilor, c\u00e2t \u0219i interesul lor pentru mineralogi.<\/p>\n

\u201eCantitatea de aur \u015fi argint ob\u0163inut\u0103 aici este considerabil\u0103: nu mai pu\u0163in de 150 de m\u0103rci de aur \u015fi 750 de m\u0103rci de argint pe an. Aceste mine sunt deosebit de interesante pentru mineralogi, fiind cele mai bogate \u00een telur din Europa. \u00centr-adev\u0103r, aici a fost descoperit pentru prima dat\u0103 acest metal. Tot aici am v\u0103zut un specimen de aur pur din S\u0103c\u0103r\u00e2mb, sub form\u0103 de copac, pe care cred c\u0103 mineralogii \u00eei numesc arbori-aur\u201d,<\/i> afirma John Paget.<\/p>\n

Minele de la S\u0103c\u0103r\u00e2mb au continuat s\u0103 fie exploatate p\u00e2n\u0103 la \u00eenceputul anilor 2000. Exploatarea Certej\u2013S\u0103c\u0103r\u00e2mb a fost \u00eenchis\u0103 \u00een 2006, dup\u0103 aproape trei secole. Dup\u0103 \u00eenchidere, o parte dintre construc\u021biile miniere au ajuns \u00een ruin\u0103, iar numeroase galerii au fost \u00eenchise.<\/p>\n

Muzeul aurului din Rom\u00e2nia se afl\u0103 la Brad<\/h2>\n

Unele dintre cele mai spectaculoase descoperiri din Mun\u021bii Metaliferi pot fi admirate la Muzeul Aurului din Brad. Colec\u021bia cuprinde peste 1.300 de exponate din aur \u0219i peste 1.000 de e\u0219antioane de minerale, cea mai mare parte a pieselor de aur provenind din minele din zona Bradului.<\/p>\n

\u201eAur fin dispersat, liber sau concrescent cu alte minerale, lamele, filamente, dendrite, granule \u015fi rarele combina\u0163ii chimice naturale ale aurului cu telurul, \u00eentre care silvanit \u015fi nagyagyt, care s-au identificat pentru prima dat\u0103 \u00een lume \u00een z\u0103c\u0103minte din Mun\u0163ii Apuseni\u201d,<\/i> arat\u0103 reprezentan\u021bii Muzeului Aurului din Brad despre formele p\u0103strate \u00een colec\u021bie.<\/p>\n

Unele e\u0219antioane impresioneaz\u0103 prin formele lor naturale \u0219i au primit nume ca \u201ePana lui Eminescu\u201d, \u201eBalerina\u201d, \u201eHarta Rom\u00e2niei\u201d, \u201eFeriga\u201d ori \u201e\u0218op\u00e2rlele din aur\u201d.<\/p>\n

\"Muzeul<\/picture>\n

Minerale expuse la Muzeul Aurului din Brad. Foto: Daniel Gu\u021b\u0103. ADEV\u0102RUL<\/p>\n<\/div>\n

Unele dintre cele mai spectaculoase descoperiri au fost f\u0103cute \u00een minele din jurul Bradului. Geologul Grigorie Verde\u0219 relata c\u0103 la Musariu aurul nativ ap\u0103rea uneori \u00een concentra\u021bii extraordinare:<\/p>\n

\u201eSpectacolul oferit de natur\u0103 era fantastic. Pare de necrezut c\u0103 este posibil\u0103 prezen\u0163a at\u00e2tor forme, \u00een care imagina\u0163ia g\u0103se\u015fte asem\u0103n\u0103ri izbitoare de flori, plante, insecte, animale sau obiecte create de m\u00e2na omului\u201d,<\/i> ar\u0103ta geologul Grigorie Verde\u0219, coordonator al volumului Extaz \u015fi agonie \u00een mineritul z\u0103r\u0103ndean.<\/p>\n

\u00cen 1990, zece mine de aur mai func\u021bionau \u00een Rom\u00e2nia, \u00een Apuseni \u0219i regiunea Maramure\u0219ului. \u00cen anii urm\u0103tori statul rom\u00e2n le-a considerat neviabile din punct de vedere economic, a deschis calea restructur\u0103rilor masive \u0219i disponibiliz\u0103rilor \u0219i a oprit, \u00een cele din urm\u0103, activitatea, p\u00e2n\u0103 la mijlocul anilor 2000.<\/p>\n<\/p><\/div>\n

Read More<\/a><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Minele din Apuseni \u0219i Maramure\u0219 au fost cunoscute timp de secole pentru aur, argint \u0219i alte metale pre\u021bioase, dar din galeriile lor au ie\u0219it \u0219i […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":16036,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_monsterinsights_skip_tracking":false,"_monsterinsights_sitenote_active":false,"_monsterinsights_sitenote_note":"","_monsterinsights_sitenote_category":0,"footnotes":""},"categories":[6],"tags":[],"class_list":["post-16035","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-popular"],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/16035","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=16035"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/16035\/revisions"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media\/16036"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=16035"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=16035"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=16035"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}