{"id":15855,"date":"2026-08-07T16:04:30","date_gmt":"2026-08-07T16:04:30","guid":{"rendered":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/2026\/08\/07\/7-august-ziua-in-care-s-a-incheiat-calatoria-incredibila-a-exploratorului-thor-heyerdahl-101-zile-cu-pluta-in-oceanul-pacific\/"},"modified":"2026-08-07T16:04:30","modified_gmt":"2026-08-07T16:04:30","slug":"7-august-ziua-in-care-s-a-incheiat-calatoria-incredibila-a-exploratorului-thor-heyerdahl-101-zile-cu-pluta-in-oceanul-pacific","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/2026\/08\/07\/7-august-ziua-in-care-s-a-incheiat-calatoria-incredibila-a-exploratorului-thor-heyerdahl-101-zile-cu-pluta-in-oceanul-pacific\/","title":{"rendered":"7 august: Ziua \u00een care s-a \u00eencheiat c\u0103l\u0103toria incredibil\u0103 a exploratorului Thor Heyerdahl. 101 zile cu pluta \u00een Oceanul Pacific"},"content":{"rendered":"
\n

Data de 7 august
\naduce \u00een prim-plan pove\u0219ti care au r\u0103mas \u00een istorie, de la temerara c\u0103l\u0103torie a
\nlui Thor Heyerdahl pe Pacific, cu pluta, p\u00e2n\u0103 la momente importante legate de
\nmedicin\u0103, sport, politic\u0103 \u0219i cultur\u0103.<\/p>\n

\"Thor<\/picture>\n

Thor Heyerdahl a parcurs 7.000 de km cu pluta \u00een Pacific. FOTO: firstclasssailing<\/p>\n<\/div>\n

1782: George
\nWashington a creat Insigna de Merit Militar, viitoarea \u201eInim\u0103 Purpurie\u201d<\/h2>\n

\u00cen timpul R\u0103zboiului
\nde Independen\u021b\u0103 al Statelor Unite, George Washington a vrut s\u0103 g\u0103seasc\u0103 o
\nmodalitate prin care s\u0103-i recompenseze pe solda\u021bii care d\u0103deau dovad\u0103 de curaj
\npe c\u00e2mpul de lupt\u0103. La 7 august 1782, viitorul pre\u0219edinte american a creat
\nInsigna de Merit Militar, una dintre primele decora\u021bii militare acordate
\nsolda\u021bilor americani.<\/p>\n

Distinc\u021bia era
\ndestinat\u0103 militarilor r\u0103ni\u021bi \u00een lupt\u0103 \u0219i trebuia s\u0103 arate recuno\u0219tin\u021ba unei
\nna\u021biuni fa\u021b\u0103 de cei care \u00ee\u0219i puneau via\u021ba \u00een pericol pentru ea. \u00cen timp,
\naceast\u0103 decora\u021bie avea s\u0103 dispar\u0103, dar ideea ei a fost reluat\u0103 mult mai t\u00e2rziu.<\/p>\n

\u00cen 1932, la dou\u0103
\nsecole de la na\u0219terea lui George Washington, armata american\u0103 a re\u00eenfiin\u021bat
\ndistinc\u021bia sub numele de Purple Heart (\u201eInima Purpurie\u201d), una dintre cele mai
\ncunoscute decora\u021bii militare ale Statelor Unite, acordat\u0103 solda\u021bilor r\u0103ni\u021bi sau
\nuci\u0219i \u00een timpul serviciului militar.<\/p>\n

1864: A fost
\n\u00eenfiin\u021bat\u0103 Prim\u0103ria Bucure\u0219ti<\/h2>\n

\u00cen vara anului 1864,
\nBucure\u0219tiul intra \u00eentr-o nou\u0103 etap\u0103 administrativ\u0103. Pe 7 august era \u00eenfiin\u021bat\u0103
\nPrim\u0103ria Capitalei, iar primul primar ales al ora\u0219ului devenea Barbu Vl\u0103doianu,
\nun om care avea s\u0103 lase urme importante \u00een dezvoltarea Bucure\u0219tiului.<\/p>\n

\"Barbu<\/picture>\n

Barbu Vl\u0103doianu, primul primar al Capitalei. FOTO: MApN<\/p>\n<\/div>\n

\u00cen primul s\u0103u mandat,
\nVl\u0103doianu a \u00eenceput transform\u0103ri care aveau s\u0103 schimbe ora\u0219ul. A desfiin\u021bat
\nmorile de ap\u0103 de pe r\u00e2ul D\u00e2mbovi\u021ba \u0219i a pus bazele unui proiect de regularizare
\n\u0219i canalizare a r\u00e2ului, \u00eentr-o perioad\u0103 \u00een care inunda\u021biile reprezentau o problem\u0103
\nfrecvent\u0103 pentru locuitori.<\/p>\n

Tot el a organizat
\nprimul corp de pietrari care urma s\u0103 se ocupe de pavarea str\u0103zilor
\nBucure\u0219tiului. Un an mai t\u00e2rziu, \u00een 1865, a \u00eenfiin\u021bat Oficiul de stare civil\u0103
\n\u0219i a semnat contractul pentru construirea primei linii de cale ferat\u0103 din Rom\u00e2nia,
\n\u00eentre Bucure\u0219ti \u0219i Giurgiu.<\/p>\n

\u00cen cel de-al doilea
\nmandat, Vl\u0103doianu a continuat modernizarea Capitalei. A \u00eenceput lucr\u0103rile de
\npavare cu gresie \u0219i granit a Podului Mogo\u0219oaia, actuala Calea Victoriei, iar \u00een
\n1872 a fost inaugurat\u0103 prima linie de tramvai tras de cai din Bucure\u0219ti, care
\nlega Gara T\u00e2rgovi\u0219tei (actuala Gar\u0103 de Nord) de bariera Mo\u0219ilor.<\/p>\n

Barbu Vl\u0103doianu a
\nocupat \u0219i func\u021bia de ministru de R\u0103zboi, iar dup\u0103 moartea sa, \u00een 1876, a fost
\n\u00eenmorm\u00e2ntat \u00een Cimitirul Bellu. <\/p>\n

Ast\u0103zi, o strad\u0103 din
\nSectorul 1 al Capitalei \u00eei poart\u0103 numele.<\/p>\n

1876: S-a n\u0103scut Mata
\nHari, femeia care a devenit simbolul spionajului<\/h2>\n

\u00cenainte de a deveni
\nun simbol al secretelor \u0219i a spionajului, Mata Hari a fost o t\u00e2n\u0103r\u0103 olandez\u0103
\ncare visa la o via\u021b\u0103 diferit\u0103. Numele ei real era Margaretha Zelle \u015fi s-a
\nn\u0103scut \u00eentr-o zi de 7 august, \u00een 1876, \u00een ora\u0219ul Leeuwarden.<\/p>\n

\"Mata<\/picture>\n

Mata Hari, simbol al secretelor \u015fi spionajului. FOTO: GettyImages<\/p>\n<\/div>\n

\u00cen 1902, a decis s\u0103
\nurmeze drumul pe care \u0219i-l dorise de mult timp, dansul, astfel c\u0103 s-a mutat la
\nParis, unde stilul ei exotic \u0219i spectacolele \u00eendr\u0103zne\u021be au atras rapid aten\u021bia
\npublicului. <\/p>\n

Acolo \u0219i-a ales
\nnumele de scen\u0103 Mata Hari, care avea s\u0103 devin\u0103 celebru \u00een \u00eentreaga lume.<\/p>\n

Frumuse\u021bea \u0219i
\nfarmecul s\u0103u au f\u0103cut-o cunoscut\u0103 \u00een cercurile mondene, iar printre admiratorii
\nei s-au num\u0103rat numero\u0219i ofi\u021beri. Odat\u0103 cu izbucnirea Primului R\u0103zboi Mondial,
\naceste rela\u021bii aveau \u00eens\u0103 s\u0103 \u00eei schimbe destinul.<\/p>\n

\u00cen 1916, revenit\u0103 \u00een
\nOlanda, \u021bar\u0103 neutr\u0103 \u00een conflict, Mata Hari<\/a> a intrat \u00een aten\u021bia serviciilor de
\ninforma\u021bii, dup\u0103 ce un diplomat german i-ar fi cerut informa\u021bii despre
\npozi\u021biile armatei franceze, promi\u021b\u00e2ndu-i bani \u00een schimb. Ulterior, francezii au
\nacuzat-o c\u0103 ar fi transmis informa\u021bii secrete Germaniei ob\u0163inute de la ofi\u0163eri
\nfrancezi, de\u0219i amploarea rolului ei de spion e \u00eenc\u0103 discutat\u0103 de istorici.<\/p>\n

\u00cen 1917, dup\u0103 ce s-a
\n\u00eentors la Paris, a fost arestat\u0103, judecat\u0103 \u0219i condamnat\u0103 la moarte pentru
\nspionaj. <\/p>\n

A fost executat\u0103 prin
\n\u00eempu\u0219care pe 15 octombrie 1917, iar numele Mata Hari a r\u0103mas p\u00e2n\u0103 ast\u0103zi legat
\nde imaginea spionului seduc\u0103tor \u0219i misterios.<\/p>\n

1911: A murit Badea
\nC\u00e2r\u021ban, \u021b\u0103ranul rom\u00e2n care a mers pe jos p\u00e2n\u0103 la Roma pentru a vedea Columna
\nlui Traian<\/h2>\n

Originar din zona
\nSibiului, Badea C\u00e2r\u021ban a fost un sus\u021bin\u0103tor al drepturilor rom\u00e2nilor din
\nTransilvania. \u00cen timpul R\u0103zboiului de Independen\u021b\u0103 din 1877-1878 s-a \u00eenrolat
\nvoluntar \u00een armata rom\u00e2n\u0103, iar mai t\u00e2rziu a continuat s\u0103 lupte pentru cauza
\nrom\u00e2neasc\u0103, chiar \u0219i atunci c\u00e2nd acest lucru i-a adus probleme.<\/p>\n

\"Badea<\/picture>\n

Badea C\u00e2r\u021ban, \u0163\u0103ranul care a vrut s\u0103 vad\u0103 Columna lui Traian. FOTO: arhiv\u0103<\/p>\n<\/div>\n

Cea mai mare dorin\u021b\u0103
\na sa era s\u0103 ajung\u0103 la Roma \u0219i s\u0103 vad\u0103 cu ochii lui Columna lui Traian, simbol
\nal originilor latine ale poporului rom\u00e2n. <\/p>\n

\u00cen ianuarie 1896, cu
\no traist\u0103 \u00een care avea haine, merinde, dar \u0219i p\u0103m\u00e2nt \u0219i gr\u00e2u din satul s\u0103u, a
\npornit spre capitala Italiei. Drumul a durat 43 de zile. A traversat mai multe
\nora\u0219e europene \u0219i a rupt patru perechi de opinci p\u00e2n\u0103 s\u0103 ajung\u0103 la destina\u021bie.<\/p>\n

Ajuns \u00een fa\u021ba
\nColumnei lui Traian, Badea C\u00e2r\u021ban a pres\u0103rat p\u0103m\u00e2nt rom\u00e2nesc \u0219i boabe de gr\u00e2u,
\napoi, obosit dup\u0103 lunga c\u0103l\u0103torie, s-a culcat la baza monumentului. Diminea\u021ba,
\nturi\u0219tii care l-au g\u0103sit acolo, \u00eembr\u0103cat \u00een costumul popular rom\u00e2nesc
\nasem\u0103n\u0103tor cu hainele dacilor de pe Column\u0103, au r\u0103mas uimi\u021bi.<\/p>\n

Unul dintre ei ar fi
\nexclamat: \u201eUn dac a cobor\u00e2t de pe Column\u0103!\u201d<\/p>\n

Povestea sa <\/a>a f\u0103cut
\n\u00eenconjurul Italiei, iar presa vremii a relatat despre rom\u00e2nul care a ajuns pe
\njos p\u00e2n\u0103 la Roma pentru a-\u0219i vedea originile.<\/p>\n

1947: S-a \u00eencheiat c\u0103l\u0103toria
\nincredibil\u0103 a lui Thor Heyerdahl, cu pluta \u00een Oceanul Pacific<\/h2>\n

C\u00e2nd pluta Kon-Tiki a
\natins reciful de corali din Raroia, \u00een Arhipelagul Tuamotu, dup\u0103 mai bine de
\ntrei luni petrecute pe Oceanul Pacific, Thor Heyerdahl \u0219i cei cinci membri ai
\nechipajului s\u0103u \u00eencheiau una dintre cele mai \u00eendr\u0103zne\u021be expedi\u021bii ale secolului
\nXX. <\/p>\n

\u00cen urma lor r\u0103m\u00e2neau
\naproape 7.000 de kilometri parcur\u0219i pe o simpl\u0103 plut\u0103 din lemn de balsa \u0219i o
\ndemonstra\u021bie care avea s\u0103 atrag\u0103 aten\u021bia \u00eentregii lumi.<\/p>\n

Thor Heyerdahl nu
\nplecase la drum cu g\u00e2ndul la faim\u0103 sau pentru a dobor\u00ee vreun record. El voia s\u0103
\nr\u0103spund\u0103 unei \u00eentreb\u0103ri care \u00eel urm\u0103rea de ani buni: ar fi putut oamenii din
\nAmerica de Sud s\u0103 traverseze Pacificul \u00een vremuri str\u0103vechi \u0219i s\u0103 ajung\u0103 p\u00e2n\u0103
\n\u00een insulele Polineziei?<\/p>\n

\"Incredibilul<\/picture>\n

Incredibilul Thor Heyerdahl. FOTO: Wikipedia<\/p>\n<\/div>\n

Ideea i-a prins
\ncontur \u00een anii \u201930, c\u00e2nd norvegianul a locuit \u00een Fatu-Hiva, una dintre Insulele
\nMarchize. Ini\u021bial, cerceta fauna \u0219i flora locului, \u00eens\u0103 treptat a devenit
\nfascinat de originile popula\u021biilor polineziene. Studiind tradi\u021biile locale,
\nlegendele \u0219i direc\u021bia curen\u021bilor oceanici, Thor Heyerdahl a \u00eenceput s\u0103 cread\u0103
\nc\u0103 primii locuitori ai acestor insule ar fi putut veni nu din Asia, a\u0219a cum
\nsus\u021binea teoria dominant\u0103 atunci, ci dinspre America de Sud.<\/p>\n

Pentru mul\u021bi
\ncercet\u0103tori, ideea p\u0103rea greu de acceptat. O traversare a Pacificului pe o
\nambarca\u021biune primitiv\u0103 p\u0103rea o aventur\u0103 f\u0103r\u0103 \u0219anse de reu\u0219it\u0103. <\/p>\n

101 zile pe ocean, pe
\no plut\u0103 de lemn <\/b><\/p>\n

Thor Heyerdahl a construit
\no plut\u0103 inspirat\u0103 de cele folosite de popula\u021biile inca\u0219e, f\u0103r\u0103 cuie, f\u0103r\u0103 metal
\n\u0219i f\u0103r\u0103 materiale moderne. A folosit trunchiuri de balsa, un lemn extrem de
\nu\u0219or, pe care le-a legat cu fr\u00e2nghii \u0219i peste care a montat o vel\u0103. Pluta a
\nprimit numele Kon-Tiki, dup\u0103 vechiul nume al zeului inca al soarelui,
\nViracocha.<\/p>\n

\n