{"id":15829,"date":"2026-08-06T15:04:30","date_gmt":"2026-08-06T15:04:30","guid":{"rendered":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/2026\/08\/06\/panza-de-paianjen-ar-putea-revolutiona-medicina-cum-este-folosita-in-tratarea-ranilor-si-eliberarea-medicamentelor\/"},"modified":"2026-08-06T15:04:30","modified_gmt":"2026-08-06T15:04:30","slug":"panza-de-paianjen-ar-putea-revolutiona-medicina-cum-este-folosita-in-tratarea-ranilor-si-eliberarea-medicamentelor","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/2026\/08\/06\/panza-de-paianjen-ar-putea-revolutiona-medicina-cum-este-folosita-in-tratarea-ranilor-si-eliberarea-medicamentelor\/","title":{"rendered":"P\u00e2nza de p\u0103ianjen ar putea revolu\u021biona medicina. Cum este folosit\u0103 \u00een tratarea r\u0103nilor \u0219i eliberarea medicamentelor"},"content":{"rendered":"
\n

P\u00e2nza de p\u0103ianjen este apreciat\u0103 pentru rezisten\u021ba, elasticitatea \u0219i biodegradabilitatea sa. Oamenii de \u0219tiin\u021b\u0103 au cercetat-o pentru a-i g\u0103si posibile utiliz\u0103ri \u00een administrarea controlat\u0103 a medicamentelor, tratarea arsurilor \u0219i regenerarea \u021besuturilor. <\/p>\n

\"M\u0103tasea<\/picture>\n

P\u00e2nza de p\u0103ianjen este studiat\u0103 pentru r\u0103ni, medicamente \u0219i implanturi. Foto: Magnific.com<\/p>\n<\/div>\n

Cercet\u0103rile din ultimele decenii au ar\u0103tat c\u0103 m\u0103tasea de p\u0103ianjen<\/a>, apreciat\u0103 pentru rezisten\u021b\u0103, elasticitate \u0219i biodegradabilitate, ar putea avea aplica\u021bii importante \u00een medicin\u0103, de la administrarea controlat\u0103 a medicamentelor p\u00e2n\u0103 la tratarea r\u0103nilor \u0219i regenerarea \u021besuturilor. <\/p>\n

De la p\u00e2nza lui Spider-Man la medicina modern\u0103<\/h2>\n

Un profesor de \u0219tiin\u021be farmaceutice de la Universitatea din Iowa a explicat modul \u00een care oamenii de \u0219tiin\u021b\u0103 \u00eencearc\u0103 s\u0103 valorifice aceste propriet\u0103\u021bi. Aliasger K. Salem a ar\u0103tat, \u00eentr-un articol publicat de \u201eThe Conversation\u201d<\/a>, cum ar putea fi transformat\u0103 aceast\u0103 performan\u021b\u0103 biologic\u0103 a p\u0103ianjenilor \u00eentr-un instrument al medicinei moderne.<\/p>\n

Autorul cercet\u0103rii a f\u0103cut referire \u0219i la evolu\u021bia personajului Spider-Man (Omul-P\u0103ianjen), pentru a ar\u0103ta diferen\u021ba dintre tehnologia imaginar\u0103 folosit\u0103 de supererou \u0219i performan\u021ba biologic\u0103 real\u0103 a p\u0103ianjenilor. \u00cen filmele anterioare, Peter Parker, adic\u0103 Spider-Man, proiecta un fluid sintetic cu ajutorul unor dispozitive mecanice montate la \u00eencheieturi. \u00cen \u201eSpider-Man: Brand New Day\u201d, film lansat la 31 iulie 2026, personajul \u00eencepe s\u0103 produc\u0103 p\u00e2nza \u00een interiorul corpului \u0219i s\u0103 o proiecteze direct din \u00eencheieturi.<\/p>\n

\u201eSchimbarea transform\u0103 o tehnologie familiar\u0103 a supereroului \u00eentr-o abilitate biologic\u0103 \u0219i scoate \u00een eviden\u021b\u0103 propriet\u0103\u021bile spectaculoase ale m\u0103t\u0103sii de p\u0103ianjen<\/i>\u201d, a ar\u0103tat profesorul Aliasger K. Salem.<\/p>\n

Cercet\u0103torul a precizat c\u0103 oamenii nu pot produce \u0219i proiecta m\u0103tase de p\u0103ianjen<\/a> din propriul corp, asemenea personajului de film. Materialul real este \u00eens\u0103 studiat de zeci de ani datorit\u0103 rezisten\u021bei, elasticit\u0103\u021bii \u0219i poten\u021bialului s\u0103u de a fi adaptat pentru aplica\u021bii medicale \u0219i tehnologice.<\/p>\n

P\u00e2nza de p\u0103ianjen, testat\u0103 pentru medicamente \u0219i regenerarea \u021besuturilor<\/h2>\n

Profesorul Aliasger K. Salem a explicat c\u0103 cercet\u0103torii nu recolteaz\u0103, \u00een general, m\u0103tasea direct de la p\u0103ianjeni. \u00cen schimb, genele responsabile de producerea acesteia sunt introduse \u00een bacterii sau \u00een alte tipuri de celule, care fabric\u0103 proteine de m\u0103tase modificate. Oamenii de \u0219tiin\u021b\u0103 le pot transforma apoi \u00een particule, pelicule, geluri, fibre \u0219i structuri poroase, adaptate unor posibile utiliz\u0103ri medicale.<\/p>\n

\u201eCa cercet\u0103tor \u00een administrarea medicamentelor \u0219i ingineria tisular\u0103, v\u0103d o lec\u021bie esen\u021bial\u0103 \u00een m\u0103tasea de p\u0103ianjen: performan\u021ba unui material nu depinde numai de componentele sale, ci \u0219i de modul \u00een care oamenii de \u0219tiin\u021b\u0103 le proceseaz\u0103 \u0219i le organizeaz\u0103. \u00cen loc s\u0103 recolteze m\u0103tasea de la p\u0103ianjeni, cercet\u0103torii studiaz\u0103 acest material prin introducerea genelor sale \u00een bacterii sau \u00een alte celule\u201d<\/i>, a ar\u0103tat profesorul.<\/p>\n

<\/span> De ce nu trebuie s\u0103 omori p\u0103ianjenii din cas\u0103 – Motivul surprinz\u0103tor <\/span> <\/svg><\/a><\/p>\n

\u00cen administrarea medicamentelor, m\u0103tasea poate func\u021biona ca un rezervor biodegradabil, care p\u0103streaz\u0103 substan\u021ba activ\u0103 \u0219i o elibereaz\u0103 treptat \u00een organism. \u00centr-un studiu de laborator, particulele ob\u021binute din m\u0103tase de p\u0103ianjen modificat\u0103 au eliberat molecule mici \u00eentr-un ritm aproape constant timp de aproximativ dou\u0103 s\u0103pt\u0103m\u00e2ni. Cercet\u0103torii au analizat \u0219i folosirea particulelor \u0219i gelurilor din m\u0103tase pentru medicamente pe baz\u0103 de proteine, precum insulina \u0219i tratamentele cu anticorpi.<\/p>\n

\u201eAceste sisteme sunt \u00eenc\u0103 experimentale, dar arat\u0103 cum un material biodegradabil ar putea proteja un medicament \u0219i controla eliberarea sa. M\u0103tasea poate forma \u0219i o structur\u0103 tridimensional\u0103 temporar\u0103, care ofer\u0103 celulelor spa\u021biul necesar pentru a se fixa, a cre\u0219te \u0219i a se organiza \u00een timpul refacerii \u021besuturilor\u201d, <\/i>a explicat Aliasger K. Salem.<\/p>\n

\u00cen func\u021bie de leziune, o asemenea structur\u0103 poate acoperi o ran\u0103 a pielii sau poate fi implantat\u0103 \u00een organism pentru a uni ori umple o zon\u0103 de \u021besut deteriorat. Studiile realizate pe animale au testat m\u0103tasea recombinant\u0103 de p\u0103ianjen pentru acoperirea arsurilor, iar cercet\u0103rile de laborator au analizat structuri concepute pentru a sus\u021bine dezvoltarea celulelor \u0219i regenerarea nervilor.<\/p>\n

Echipa profesorului Salem a aplicat principii asem\u0103n\u0103toare \u00een realizarea unor structuri sintetice imprimate 3D pentru regenerarea osoas\u0103. Acestea ofer\u0103 sus\u021binere fizic\u0103 \u021besuturilor \u0219i transport\u0103 instruc\u021biuni genetice menite s\u0103 stimuleze celulele din apropiere s\u0103 produc\u0103 semnale care favorizeaz\u0103 dezvoltarea vaselor de s\u00e2nge \u0219i refacerea \u021besuturilor.<\/p>\n

Ce este p\u00e2nza de p\u0103ianjen<\/h2>\n

Specialistul arat\u0103 c\u0103 p\u00e2nza de p\u0103ianjen nu este un fir uniform, ci o structur\u0103 complex\u0103, construit\u0103 din mai multe tipuri de m\u0103tase, fiecare av\u00e2nd un rol distinct. Unele fire formeaz\u0103 cadrul \u0219i \u201espi\u021bele\u201d p\u00e2nzei, altele alc\u0103tuiesc spirala elastic\u0103 \u0219i lipicioas\u0103 care re\u021bine prada, iar altele sunt folosite pentru fixare, protejarea ou\u0103lor, ad\u0103posturi sau fire de siguran\u021b\u0103.<\/p>\n

\u201eM\u0103tasea de p\u0103ianjen este materialul pe care p\u0103ianjenii \u00eel produc pentru a construi p\u00e2nzele. P\u00e2nza este arhitectura realizat\u0103 din acest material, la fel cum o\u021belul este un material, iar podul este o structur\u0103. To\u021bi p\u0103ianjenii produc m\u0103tase, de\u0219i mul\u021bi dintre ei nu construiesc p\u00e2nze pentru a captura hrana\u201d, <\/i>a explicat profesorul Aliasger K. Salem.<\/p>\n

P\u0103ianjenii care \u021bes p\u00e2nze circulare \u00eencep prin \u00eentinderea unui fir \u00eentre dou\u0103 suprafe\u021be, apoi \u00eel \u00eent\u0103resc \u0219i adaug\u0103 firele radiale, care se \u00eent\u00e2lnesc \u00eentr-un punct central. Ulterior, construiesc o spiral\u0103 temporar\u0103, asem\u0103n\u0103toare unei schele, peste care a\u0219az\u0103 spirala lipicioas\u0103 destinat\u0103 captur\u0103rii insectelor.<\/p>\n

P\u00e2nza are \u0219i rolul unui sistem de transmitere a informa\u021biilor. Atunci c\u00e2nd o insect\u0103 love\u0219te firele, vibra\u021biile se propag\u0103 prin \u00eentreaga structur\u0103 \u0219i \u00eei permit p\u0103ianjenului s\u0103 localizeze prada.<\/p>\n

M\u0103tasea este alc\u0103tuit\u0103 \u00een principal din proteine mari, numite spidroine, ale c\u0103ror lan\u021buri combin\u0103 sec\u021biuni rigide cu por\u021biuni flexibile. Aceast\u0103 structur\u0103 \u00eei confer\u0103 at\u00e2t rezisten\u021b\u0103, c\u00e2t \u0219i capacitatea de a absorbi energia \u00een timpul \u00eentinderii. M\u0103tasea produs\u0103 de p\u0103ianjenul de scoar\u021b\u0103 al lui Darwin este un exemplu remarcabil: raportat\u0103 la volum, poate absorbi \u00eenainte de rupere de peste zece ori mai mult\u0103 energie dec\u00e2t Kevlarul.<\/p>\n

P\u0103ianjenul nu p\u0103streaz\u0103 \u00een corp fire gata formate, ci proteine concentrate \u00eentr-un lichid pe baz\u0103 de ap\u0103, depozitat \u00een glandele abdominale. Pe m\u0103sur\u0103 ce lichidul trece printr-un canal \u00eengust, apa este eliminat\u0103, iar modific\u0103rile de pH, de concentra\u021bie a ionilor \u0219i for\u021bele mecanice aliniaz\u0103 proteinele \u0219i le transform\u0103 \u00eentr-o fibr\u0103 solid\u0103. Procesul are loc la temperatura mediului, f\u0103r\u0103 c\u0103ldura intens\u0103 sau solven\u021bii agresivi folosi\u021bi frecvent la fabricarea fibrelor sintetice.<\/p>\n<\/p><\/div>\n

Read More<\/a><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

P\u00e2nza de p\u0103ianjen este apreciat\u0103 pentru rezisten\u021ba, elasticitatea \u0219i biodegradabilitatea sa. Oamenii de \u0219tiin\u021b\u0103 au cercetat-o pentru a-i g\u0103si posibile utiliz\u0103ri \u00een administrarea controlat\u0103 a […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":15830,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_monsterinsights_skip_tracking":false,"_monsterinsights_sitenote_active":false,"_monsterinsights_sitenote_note":"","_monsterinsights_sitenote_category":0,"footnotes":""},"categories":[6],"tags":[],"class_list":["post-15829","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-popular"],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/15829","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=15829"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/15829\/revisions"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media\/15830"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=15829"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=15829"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=15829"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}