{"id":15735,"date":"2026-08-03T15:03:25","date_gmt":"2026-08-03T15:03:25","guid":{"rendered":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/2026\/08\/03\/romania-printre-tarile-cu-cea-mai-scazuta-incredere-in-stiri-de-ce-tot-mai-multi-oameni-nu-mai-cred-ceea-ce-citesc\/"},"modified":"2026-08-03T15:03:25","modified_gmt":"2026-08-03T15:03:25","slug":"romania-printre-tarile-cu-cea-mai-scazuta-incredere-in-stiri-de-ce-tot-mai-multi-oameni-nu-mai-cred-ceea-ce-citesc","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/2026\/08\/03\/romania-printre-tarile-cu-cea-mai-scazuta-incredere-in-stiri-de-ce-tot-mai-multi-oameni-nu-mai-cred-ceea-ce-citesc\/","title":{"rendered":"Rom\u00e2nia, printre \u021b\u0103rile cu cea mai sc\u0103zut\u0103 \u00eencredere \u00een \u0219tiri. De ce tot mai mul\u021bi oameni nu mai cred ceea ce citesc"},"content":{"rendered":"
\n

Doar unul din patru rom\u00e2ni mai crede ce cite\u0219te \u00een pres\u0103. De ce am ajuns la un nivel record de suspiciune \u0219i cum ne afecteaz\u0103 deciziile zilnice?<\/p>\n

\"Rom\u00e2nia,<\/picture>\n

Rom\u00e2nia, printre \u021b\u0103rile cu cea mai sc\u0103zut\u0103 \u00eencredere \u00een \u0219tiri. Surs\u0103 foto: Shutterstock<\/p>\n<\/div>\n

Mai pu\u021bin de un sfert dintre rom\u00e2ni (23%) declar\u0103 c\u0103 mai au \u00eencredere, \u00een general, \u00een informa\u021biile ap\u0103rute \u00een mass-media. Cifrele, extrase din cel mai recent raport Reuters Institute Digital News Report 2026,\u00a0plaseaz\u0103 Rom\u00e2nia pe locul 43 din cele 48 de \u021b\u0103ri incluse \u00een studiu, la coada clasamentului privind \u00eencrederea \u00een \u0219tiri.<\/a><\/p>\n

Mai pesimi\u0219ti dec\u00e2t noi la acest capitol sunt doar cet\u0103\u021benii din c\u00e2teva state europene m\u0103cinate de profunde crize politice \u0219i mediatice, precum Ungaria, Grecia sau Slovacia, arat\u0103 datele centralizate \u00eentr-un infografic de platforma Go4IT, pe baza studiului Reuters \u0219i a informa\u021biilor Visual Capitalist, citat de G4Media.<\/p>\n

La polul opus fa\u021b\u0103 de regiunea noastr\u0103 se afl\u0103 \u021b\u0103rile nordice, cu Finlanda lider european absolut (unde 63% dintre cet\u0103\u021beni au \u00eencredere \u00een \u0219tiri), dar \u0219i state africane precum Kenya \u0219i Nigeria (68%).<\/p>\n

Distan\u021barea publicului de pres\u0103 nu este \u00eens\u0103 doar o problem\u0103 est-european\u0103, ci un fenomen care macin\u0103 \u0219i marile democra\u021bii occidentale. \u00cen Statele Unite, indicatorul \u00eencrederii a cobor\u00e2t dramatic p\u00e2n\u0103 la 25%, \u00een timp ce Marea Britanie a \u00eenregistrat o pr\u0103bu\u0219ire de 20 de puncte procentuale doar \u00een ultimul deceniu.<\/p>\n

Cum s-a ajuns la aceast\u0103 epuizare general\u0103 a publicului \u0219i, mai ales, cum ne afecteaz\u0103 acest reflex al suspiciunii deciziile pe care le lu\u0103m \u00een via\u021ba de zi cu zi?<\/p>\n

Mai mult dec\u00e2t o criz\u0103 a presei: sf\u00e2r\u0219itul iluziei obiectivit\u0103\u021bii<\/h2>\n

De\u0219i instinctul primar ar fi s\u0103 d\u0103m vina exclusiv pe jurnali\u0219ti sau pe calitatea redac\u021biilor, fenomenul are r\u0103d\u0103cini mult mai ad\u00e2nci, ce \u021bin de modul \u00een care proces\u0103m ast\u0103zi realitatea. Andrei Tarnovski, specialist \u00een strategie de marketing, este de p\u0103rere c\u0103 cifrele raportului Reuters arat\u0103 nu at\u00e2t o \u201ecriz\u0103 de \u00eencredere\u201d, c\u00e2t mai degrab\u0103 o \u201edescoperire dureroas\u0103, dar previzibil\u0103\u201d din partea publicului.<\/p>\n

Mai exact, consumatorii de pres\u0103 nu s-au sup\u0103rat pur \u0219i simplu pe ziare sau pe televiziuni, ci au \u00eenceput s\u0103 \u00een\u021beleag\u0103 mecanica din spatele ecranelor.<\/p>\n

\u201ePublicul a \u00eenceput s\u0103 observe c\u0103 ceea ce prime\u0219te nu este realitatea \u00een sine, ci un \u00abpseudo-mediu\u00bb, o versiune construit\u0103 \u0219i filtrat\u0103 a lumii. Oamenii au \u00een\u021beles instinctiv c\u0103 \u0219tirile doar semnalizeaz\u0103 un eveniment, adesea \u00eenso\u021bit de o interpretare subtil\u0103 a acestuia, dar nu ofer\u0103 neap\u0103rat adev\u0103rul, deoarece adev\u0103rul necesit\u0103 o organizare a faptelor pe care mass-media, \u00een formatul actual, nu o mai ofer\u0103\u201d<\/i>, explic\u0103 Andrei Tarnovski pentru \u201eAdev\u0103rul\u201d.<\/p>\n

\u00cen momentul \u00een care a con\u0219tientizat acest \u201efiltru\u201d aplicat informa\u021biei, publicul a reac\u021bionat prin abandon. Oamenii nu au renun\u021bat s\u0103 se mai informeze, ci au schimbat complet direc\u021bia \u00een care se uit\u0103 pentru a c\u0103uta validarea adev\u0103rului.<\/p>\n

\u201e\u00cen acest context, am asistat la o schimbare fundamental\u0103 \u00een comportamentul publicului: ne-am retras din fa\u021ba institu\u021biilor pentru a ne replia \u00een \u00abtriburi orizontale\u00bb: prieteni, comunit\u0103\u021bi mici, grupuri de interes. Din punct de vedere sociologic, este o trecere de la propaganda vertical\u0103, de sus \u00een jos, la cea orizontal\u0103, \u00eentre egali. Credibilitatea s-a mutat dinspre autoritate c\u0103tre apartenen\u021b\u0103; ast\u0103zi, nu mai avem \u00eencredere \u00een \u00abinstitu\u021bia\u00bb, ci \u00een cineva care ni se aseam\u0103n\u0103 \u0219i care vorbe\u0219te \u00ablimba\u00bb noastr\u0103<\/i>\u201d, este de p\u0103rere specialistul.<\/p>\n

Efectul de bumerang: lipsa de \u00eencredere ne face mai vulnerabili<\/h2>\n

Ne\u00eencrederea \u00een pres\u0103 nu se rezum\u0103 doar la ignorarea jurnali\u0219tilor; ea func\u021bioneaz\u0103 ca un virus care atac\u0103 ulterior modul \u00een care lu\u0103m decizii vitale pentru s\u0103n\u0103tatea, siguran\u021ba sau stabilitatea noastr\u0103 financiar\u0103.<\/p>\n

S-ar putea crede c\u0103 un cet\u0103\u021bean ne\u00eencrez\u0103tor este, automat, un cet\u0103\u021bean mai greu de p\u0103c\u0103lit. Andrei Tarnovski atrage aten\u021bia c\u0103, \u00een realitate, efectul este fix pe dos.<\/p>\n

\u201eParadoxul este c\u0103 lipsa de \u00eencredere \u00een pres\u0103 nu ne face mai aten\u021bi sau ra\u021bionali, ci mai tribali. C\u00e2nd nu mai \u0219tim \u00een ce s\u0103 credem, ne \u00eentoarcem la stereotipuri, la acele filtre mentale care selecteaz\u0103 informa\u021bia \u00eenainte ca ra\u021biunea s\u0103 apuce s\u0103 intervin\u0103. \u00cen loc s\u0103 verific\u0103m faptele, c\u0103ut\u0103m confirmarea a ceea ce credem deja\u201d<\/i>, explic\u0103 expertul.<\/p>\n

Acest comportament dicteaz\u0103 direct alegerile noastre de zi cu zi. Oamenii bolnavi se feresc s\u0103 mai caute expertiz\u0103 oficial\u0103, iar cei cu economii refuz\u0103 s\u0103 mai cread\u0103 indicatorii economici macro. \u00cen locul cifrelor sau studiilor, spune specialistul, se instaleaz\u0103 o nou\u0103 busol\u0103: \u201e\u00abDovada social\u0103\u00bb. Ne \u00eentreb\u0103m simplu: \u00abCine din cercul meu social a f\u0103cut deja asta?\u00bb\u201d<\/p>\n

Adev\u0103ratul pericol al acestui mecanism nu st\u0103 \u00een faptul c\u0103 oamenii ar putea citi sau distribui, din gre\u0219eal\u0103, o \u0219tire fals\u0103 (un fake news), ci \u00eentr-o resemnare mult mai periculoas\u0103 la nivel de societate.<\/p>\n

\u201eRiscul major nu este doar consumul de informa\u021bii false, ci instalarea unei \u00abst\u0103ri de indeterminare\u00bb. C\u00e2nd publicul simte c\u0103 orice afirma\u021bie poate fi contrazis\u0103 de o alt\u0103 afirma\u021bie la fel de conving\u0103toare, renun\u021b\u0103 la c\u0103utarea adev\u0103rului \u0219i alege pe criterii de identitate. Nu mai conteaz\u0103 ce este adev\u0103rat, ci cine spune \u0219i cu cine suntem de acord<\/i>\u201d, subliniaz\u0103 Tarnovski.<\/p>\n

<\/span> Burnout sau conflict de valori? Cum \u00ee\u021bi dai seama ce te epuizeaz\u0103 cu adev\u0103rat la serviciu<\/span> <\/svg><\/a><\/p>\n

Iluzia independen\u021bei: de ce au ajuns influencerii mai credibili dec\u00e2t institu\u021biile<\/h2>\n

Re\u021belele sociale au devenit noul teren de informare, iar creatorii de con\u021binut se lupt\u0103, um\u0103r la um\u0103r, pentru aten\u021bie \u0219i influen\u021b\u0103 cu publica\u021biile de tradi\u021bie. De ce c\u00e2\u0219tig\u0103 \u00eens\u0103, de cele mai multe ori, influencerii?<\/p>\n

Andrei Tarnovski arat\u0103 c\u0103 totul se reduce la un principiu fundamental de marketing: \u201eExist\u0103 o regul\u0103 de aur \u00een persuasiune: cea mai eficient\u0103 influen\u021b\u0103 este cea care nu pare influen\u021b\u0103. Influencerii c\u00e2\u0219tig\u0103 deoarece dau impresia c\u0103 nu ar avea o agend\u0103 institu\u021bional\u0103\u201d.<\/i><\/p>\n

\u00cen timp ce presa a \u00eencercat, istoric, s\u0103 \u00ee\u0219i impun\u0103 autoritatea de la distan\u021b\u0103, miz\u00e2nd pe imaginea de obiectivitate, noul val de comunicatori mizeaz\u0103 exact pe invers: pe \u201eapropiere \u0219i vulnerabilitate aparent\u0103\u201d. O vulnerabilitate care este adesea tradus\u0103 de public drept independen\u021b\u0103 absolut\u0103 fa\u021b\u0103 de interesele corporatiste.<\/p>\n

\u201eInstitu\u021biile media au un filtru structural: depind de publicitate \u0219i de acces la surse oficiale, ceea ce le limiteaz\u0103 libertatea de a spune anumite lucruri. Influencerul, \u00een ochii publicului, nu are aceste \u00abc\u0103tu\u0219e\u00bb. El nu vorbe\u0219te ca un reprezentant al unui sistem, ci ca un egal\u201d,<\/i> detaliaz\u0103 Tarnovski profilul noilor emi\u021b\u0103tori.<\/p>\n

Chiar dac\u0103 unii influenceri au, la r\u00e2ndul lor, contracte de sponsorizare \u0219i agende de business bine definite, impresia general\u0103 de familiaritate domin\u0103.<\/p>\n

\u201eAceast\u0103 \u00abautenticitate\u00bb perceput\u0103 bate autoritatea real\u0103, deoarece oamenii prefer\u0103 s\u0103 fie ghida\u021bi de cineva cu care se identific\u0103, nu de cineva care \u00eencearc\u0103 s\u0103 \u00eei instruiasc\u0103\u201d,<\/i> trage concluzia specialistul.<\/p>\n

T\u0103cerea brandurilor: mutarea strategiilor de comunicare pe WhatsApp<\/h2>\n

Aceast\u0103 pr\u0103bu\u0219ire a autorit\u0103\u021bii nu a r\u0103mas f\u0103r\u0103 ecou pe pia\u021ba de publicitate \u0219i de business. Lipsa de \u00eencredere a publicului \u00een ecranele mari a for\u021bat companiile s\u0103 \u00ee\u0219i reg\u00e2ndeasc\u0103 complet modul \u00een care \u00ee\u0219i v\u00e2nd produsele \u0219i mesajele.<\/p>\n

Dac\u0103 odat\u0103 regula de baz\u0103 era s\u0103 cumperi spa\u021biu publicitar pe canalul cu cea mai mare audien\u021b\u0103, ast\u0103zi direc\u021bia este exact opus\u0103.<\/p>\n

\u201eVedem o migrare masiv\u0103 din mass-media c\u0103tre comunit\u0103\u021bi: grupuri de WhatsApp, re\u021bele sociale, micro-comunit\u0103\u021bi de brand\u201d, <\/i>confirm\u0103 Andrei Tarnovski.<\/p>\n

Scopul noilor tactici de comunicare este ca produsul s\u0103 devin\u0103 un subiect de discu\u021bie \u00eentre prieteni, nu un anun\u021b impus de un panou publicitar. Chiar dac\u0103 specialistul \u00een marketing are rezerve fa\u021b\u0103 de eficien\u021ba pe termen lung a acestui tip de campanii, direc\u021bia de moment a pie\u021bei este clar\u0103.<\/p>\n

\u201eCompaniile nu mai caut\u0103 doar expunerea, ci \u00eencearc\u0103 s\u0103 creeze circumstan\u021be din care cererea s\u0103 par\u0103 c\u0103 vine de la sine, din interiorul comunit\u0103\u021bii, nu ca un ordin dat de la sediul central. Nu mai vor s\u0103 fie \u00abvocea care strig\u0103\u00bb, ci vor s\u0103 fie \u00abvocea care este recomandat\u0103\u00bb. Nu neap\u0103rat e strategia optim\u0103, din perspectiva mea, dar e o realitate a pie\u021bei\u201d<\/i>, puncteaz\u0103 specialistul.<\/p>\n

Testul indign\u0103rii: cum \u201ecitim\u201d o informa\u021bie pentru a nu fi p\u0103c\u0103li\u021bi<\/h2>\n

Chiar dac\u0103 un volum uria\u0219 de informa\u021bie ne asalteaz\u0103 din toate direc\u021biile, exist\u0103 c\u00e2teva instrumente de \u201eprim ajutor\u201d prin care ne putem proteja. Andrei Tarnovski avertizeaz\u0103 \u00eens\u0103 c\u0103 primul filtru pe care trebuie s\u0103 \u00eel aplic\u0103m nu este unul tehnic, ci unul emo\u021bional: trebuie s\u0103 ne oprim reflexele.<\/p>\n

<\/span> De ce oamenii inteligen\u021bi se subevalueaz\u0103 la interviurile de angajare. Cum te preg\u0103te\u0219ti ca s\u0103 nu-\u021bi sabotezi singur \u0219ansele<\/span> <\/svg><\/a><\/p>\n

\u201ePrimul \u0219i cel mai important semnal de alarm\u0103 este propria reac\u021bie: dac\u0103 o \u0219tire confirm\u0103 perfect \u0219i rapid tot ceea ce crezi deja, fii extrem de suspicios. Credibilitatea \u00eencepe acolo unde informa\u021bia te incomodeaz\u0103 pu\u021bin, unde te oblig\u0103 s\u0103 ie\u0219i din zona de confort a stereotipurilor tale\u201d, <\/i>arat\u0103 specialistul, ad\u0103ug\u00e2nd c\u0103 o lips\u0103 total\u0103 a \u201ezonelor gri\u201d dintr-un material ar trebui tratat\u0103 ca un red flag.<\/p>\n

Urm\u0103torul pas \u00een deconstruirea unei dezinform\u0103ri este analiza urgen\u021bei. Majoritatea campaniilor de manipulare \u0219i propagand\u0103 mizeaz\u0103 pe \u201escurt\u0103turile emo\u021bionale\u201d.<\/p>\n

\u201eOrice mesaj care v\u0103 cere s\u0103 ac\u021biona\u021bi imediat – s\u0103 v\u0103 indigna\u021bi, s\u0103 distribui\u021bi, s\u0103 semnala\u021bi – folose\u0219te emo\u021bia pentru a ocoli procesul de verificare. Propaganda nu urm\u0103re\u0219te s\u0103 v\u0103 schimbe opinia, ci s\u0103 v\u0103 provoace o ac\u021biune\u201d<\/i>, subliniaz\u0103 Tarnovski.<\/p>\n

Dincolo de emo\u021bie, lectura corect\u0103 a realit\u0103\u021bii presupune o aten\u021bie sporit\u0103 la diversitatea \u0219i consisten\u021ba surselor. Faptul c\u0103 o \u0219tire a umplut internetul nu \u00eei garanteaz\u0103 autenticitatea. \u201eDac\u0103 aceea\u0219i informa\u021bie apare identic \u00een zece publica\u021bii diferite, nu \u00eenseamn\u0103 c\u0103 este adev\u0103rat\u0103, ci probabil c\u0103 toate au copiat acela\u0219i birou de pres\u0103. C\u0103uta\u021bi surse numite \u0219i verificabile\u201d, recomand\u0103 expertul.<\/p>\n

Nu \u00een ultimul r\u00e2nd, pentru a diferen\u021bia o \u0219tire real\u0103 de o campanie direc\u021bionat\u0103 de denigrare sau promovare, specialistul propune un test de corectitudine, pe care fiecare consumator ar trebui s\u0103 \u0219i-l fac\u0103 sie\u0219i: testul dublului standard.<\/p>\n

\u201e\u00centreba\u021bi-v\u0103: \u00abAceea\u0219i ac\u021biune ar fi raportat\u0103 la fel dac\u0103 ar fi fost comis\u0103 de cineva din tab\u0103ra opus\u0103?\u00bb. C\u00e2nd observa\u021bi o distribu\u021bie selectiv\u0103 a indign\u0103rii, nu mai sunte\u021bi \u00een fa\u021ba unei \u0219tiri, ci \u00een fa\u021ba unei nara\u021biuni construite\u201d<\/i>, atrage aten\u021bia Tarnovski.<\/p>\n

\u00centr-un peisaj media \u00een care re\u021belele sociale dicteaz\u0103<\/a> ce ajunge pe ecranele noastre, solu\u021bia nu este evitarea complet\u0103 a informa\u021biei, ci asumarea efortului de a \u00een\u021belege contextul. A\u0219a cum conchide specialistul \u00een marketing, \u201esingura \u00abvaccinare\u00bb eficient\u0103 este s\u0103 \u00een\u021belege\u021bi c\u0103 \u0219tirea doar semnalizeaz\u0103 un eveniment, dar adev\u0103rul trebuie organizat cu efort, nu consumat pasiv\u201d.<\/i><\/p>\n<\/p><\/div>\n

Read More<\/a><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Doar unul din patru rom\u00e2ni mai crede ce cite\u0219te \u00een pres\u0103. De ce am ajuns la un nivel record de suspiciune \u0219i cum ne afecteaz\u0103 […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":15736,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_monsterinsights_skip_tracking":false,"_monsterinsights_sitenote_active":false,"_monsterinsights_sitenote_note":"","_monsterinsights_sitenote_category":0,"footnotes":""},"categories":[6],"tags":[],"class_list":["post-15735","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-popular"],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/15735","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=15735"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/15735\/revisions"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media\/15736"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=15735"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=15735"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=15735"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}