{"id":15665,"date":"2026-08-01T15:03:29","date_gmt":"2026-08-01T15:03:29","guid":{"rendered":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/2026\/08\/01\/oamenii-care-au-fugit-de-civilizatie-cum-supravietuiesc-ultimele-triburi-preistorice-in-era-digitala\/"},"modified":"2026-08-01T15:03:29","modified_gmt":"2026-08-01T15:03:29","slug":"oamenii-care-au-fugit-de-civilizatie-cum-supravietuiesc-ultimele-triburi-preistorice-in-era-digitala","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/2026\/08\/01\/oamenii-care-au-fugit-de-civilizatie-cum-supravietuiesc-ultimele-triburi-preistorice-in-era-digitala\/","title":{"rendered":"Oamenii care au fugit de civiliza\u021bie. Cum supravie\u021buiesc ultimele triburi preistorice \u00een era digital\u0103"},"content":{"rendered":"
\n

Pe Terra \u00eenc\u0103 mai exist\u0103 comunit\u0103\u021bi care tr\u0103iesc ca \u00een Epoca de Piatr\u0103. Este vorba despre triburi izolate, care locuiesc \u00een unele dintre ultimele regiuni neatinse ale planetei. Membrii acestor comunit\u0103\u021bi evit\u0103 orice contact cu lumea modern\u0103, iar unele triburi \u00ee\u0219i ap\u0103r\u0103 teritoriile cu violen\u021b\u0103, atac\u00e2nd sau chiar ucig\u00e2nd pe cei care se aventureaz\u0103 \u00een zonele pe care le consider\u0103 ale lor.<\/p>\n

\"Rz\u0103boinici<\/picture>\n

Membrii unui trib andaman pescuind FOTO wikipedia<\/p>\n<\/div>\n

\u00cen secolul XXI, tehnologia avanseaz\u0103 \u00eentr-un ritm ame\u021bitor \u0219i p\u0103trunde \u00een aproape toate col\u021burile lumii, de la marile centre urbane p\u00e2n\u0103 la cele mai izolate a\u0219ez\u0103ri din Asia, Africa \u0219i America de Sud.<\/p>\n

Cu toate acestea, \u00een era inteligen\u021bei artificiale, \u00eenc\u0103 mai exist\u0103 comunit\u0103\u021bi al c\u0103ror mod de via\u021b\u0103 seam\u0103n\u0103, \u00een multe privin\u021be, cu cel al societ\u0103\u021bilor preistorice. Acestea folosesc unelte \u0219i tehnici specifice Paleoliticului, \u00ee\u0219i procur\u0103 majoritatea resurselor direct din natur\u0103 \u0219i \u00ee\u0219i asigur\u0103 existen\u021ba prin v\u00e2n\u0103toare \u0219i cules, la fel ca oamenii de acum aproximativ 40.000 de ani.<\/p>\n

Aceste triburi tr\u0103iesc \u00een regiuni greu accesibile ale globului, iar unele dintre ele refuz\u0103 orice form\u0103 de contact cu lumea modern\u0103, inclusiv cu cercet\u0103torii. Mai mult, \u00ee\u0219i ap\u0103r\u0103 cu fermitate teritoriile \u0219i pot deveni extrem de agresive fa\u021b\u0103 de orice persoan\u0103 care p\u0103trunde pe p\u0103m\u00e2nturile lor.<\/p>\n

\u201eCea mai s\u0103lbatic\u0103 \u0219i brutal\u0103 ras\u0103\u201d<\/h2>\n

Unul dintre cele mai izolate \u0219i, totodat\u0103, periculoase triburi cu un mod de via\u021b\u0103 asem\u0103n\u0103tor celui din preistorie este cel al sentinelezilor. Este vorba despre popula\u021bia care tr\u0103ie\u0219te pe Insula North Sentinel, parte a arhipelagului Andaman, situat \u00een Golful Bengal, \u00een Oceanul Indian, la est de coasta Indiei.<\/p>\n

Insula este de mici dimensiuni, are un climat tropical \u0219i este acoperit\u0103 de o vegeta\u021bie deas\u0103. Din cauza ostilit\u0103\u021bii locuitorilor fa\u021b\u0103 de orice intrus, cercet\u0103rile \u0219tiin\u021bifice au fost extrem de limitate, iar interiorul insulei a r\u0103mas, \u00een mare parte, neexplorat.<\/p>\n

Atacurile repetate asupra pescarilor, turi\u0219tilor \u0219i cercet\u0103torilor care au \u00eencercat s\u0103 se apropie de insul\u0103 au determinat autorit\u0103\u021bile indiene s\u0103 interzic\u0103 accesul pe North Sentinel \u0219i apropierea la mai pu\u021bin de trei kilometri de \u021b\u0103rmurile sale.<\/p>\n

\u00cen prezent, insula este o zon\u0103 strict protejat\u0103, menit\u0103 s\u0103 conserve izolarea tribului \u0219i modul s\u0103u tradi\u021bional de via\u021b\u0103, asem\u0103n\u0103tor, \u00een multe privin\u021be, cu cel al comunit\u0103\u021bilor umane din Paleolitic.<\/p>\n

Nici ast\u0103zi nu se cunoa\u0219te num\u0103rul exact al sentinelezilor. Antropologii estimeaz\u0103 c\u0103 str\u0103mo\u0219ii lor tr\u0103iesc pe insul\u0103 de aproximativ 60.000 de ani, iar izolarea aproape complet\u0103 a contribuit la p\u0103strarea unui mod de via\u021b\u0103 \u0219i a unor tradi\u021bii foarte vechi.<\/p>\n

Limba sentinelezilor r\u0103m\u00e2ne necunoscut\u0103, la fel ca majoritatea obiceiurilor \u0219i practicilor lor culturale.<\/p>\n

De\u0219i sunt \u00eenrudi\u021bi din punct de vedere etnic cu celelalte popula\u021bii indigene din arhipelagul Andaman, izolarea \u00eendelungat\u0103 a f\u0103cut ca sentinelezii s\u0103 \u00ee\u0219i dezvolte propria limb\u0103 \u0219i particularit\u0103\u021bi culturale.<\/p>\n

Primele observa\u021bii despre sentinelezi<\/h2>\n

De-a lungul timpului, antropologii \u0219i numero\u0219i exploratori au \u00eencercat s\u0103 stabileasc\u0103 un contact cu sentinelezii. Cele mai multe expedi\u021bii au e\u0219uat, iar \u00een unele cazuri cercet\u0103torii au reu\u0219it doar s\u0103 ajung\u0103 \u00een a\u0219ez\u0103ri abandonate temporar de membrii tribului.<\/p>\n

Cu ajutorul fotografiilor aeriene, al imaginilor din satelit \u0219i al m\u0103rturiilor pu\u021binilor martori oculari, cercet\u0103torii au reu\u0219it s\u0103 reconstituie par\u021bial modul de via\u021b\u0103 al acestei popula\u021bii.<\/p>\n

Sentinelezii sunt considera\u021bi parte a grupului etnic cunoscut sub numele de \u201enegritos\u201d, denumire folosit\u0103 pentru mai multe popula\u021bii indigene din sud-estul Asiei, caracterizate prin pielea \u00eenchis\u0103 la culoare, statura redus\u0103 \u0219i constitu\u021bia supl\u0103.<\/p>\n

Geograful \u0219i exploratorul austriac Heinrich Harrer i-a observat de la distan\u021b\u0103 \u0219i \u00eei descria ca fiind mici de statur\u0103, apreciind c\u0103 b\u0103rba\u021bii au, \u00een general, o \u00een\u0103l\u021bime de cel mult 1,60 metri.<\/p>\n

Totodat\u0103, \u00een urma expedi\u021biei conduse \u00een 1967 de antropologul indian T. N. Pandit \u2013 una dintre pu\u021binele care au reu\u0219it s\u0103 stabileasc\u0103 un contact limitat cu tribul \u2013 cercet\u0103torii au constatat c\u0103 sentinelezii nu poart\u0103 \u00eembr\u0103c\u0103minte.<\/p>\n

\"Arca\u0219i<\/picture>\n

Sentinelezi FOTO wikipedia<\/p>\n<\/div>\n

Doar femeile poart\u0103 br\u00e2uri \u00eempletite din fibre vegetale \u00een jurul \u0219oldurilor, \u00een timp ce b\u0103rba\u021bii poart\u0103 podoabe confec\u021bionate din piele, oase sau alte materiale naturale, la g\u00e2t \u0219i la \u00eencheieturi.<\/p>\n

Sentinelezii folosesc suli\u021be din lemn c\u0103lit \u00een foc, arcuri lungi \u0219i s\u0103ge\u021bi de mari dimensiuni. \u00ce\u0219i confec\u021bioneaz\u0103 uneltele \u00een principal din piatr\u0103 \u0219i lemn \u0219i nu practic\u0103 agricultura sau metalurgia.<\/p>\n

\u00cen schimb, \u0219tiu s\u0103 aprind\u0103 focul \u0219i utilizeaz\u0103 buc\u0103\u021bi de metal recuperate de pe plaj\u0103, pe care le transform\u0103 \u00een v\u00e2rfuri de unelte sau arme.<\/p>\n

Locuiesc \u00een ad\u0103posturi rudimentare ridicate \u00een jungl\u0103, construite din lemn \u0219i frunze. Se hr\u0103nesc cu pe\u0219te, fructe s\u0103lbatice, miere \u0219i alte resurse pe care le procur\u0103 prin pescuit, v\u00e2n\u0103toare \u0219i cules.<\/p>\n

\u00cen timpul expedi\u021biei, cercet\u0103torii au g\u0103sit urme care indicau c\u0103 localnicii p\u0103r\u0103siser\u0103 a\u0219ezarea cu pu\u021bin timp \u00eenainte. Dup\u0103 ce i-au observat pe intru\u0219i, sentinelezii au atacat grupul de speciali\u0219ti.<\/p>\n

Primele relat\u0103ri \u0219i conflictele cu lumea exterioar\u0103<\/h2>\n

Prima m\u0103rturie despre popula\u021biile din arhipelagul Andaman \u0219i, cel mai probabil, inclusiv despre locuitorii Insulei North Sentinel, dateaz\u0103 din anul 1296 \u0219i \u00eei apar\u021bine celebrului c\u0103l\u0103tor Marco Polo.<\/p>\n

Potrivit relat\u0103rilor sale, unele triburi din arhipelagul Andaman erau considerate canibale.<\/p>\n

\u201eUna dintre cele mai brutale \u0219i s\u0103lbatice rase, av\u00e2nd capul, ochii \u0219i din\u021bii asem\u0103n\u0103tori c\u00e2inilor. Sunt foarte cruzi \u0219i omoar\u0103 pe fiecare str\u0103in \u00eent\u00e2lnit \u00een cale<\/i>\u201d, scria Marco Polo.<\/p>\n

Descrierea sa trebuie privit\u0103 cu pruden\u021b\u0103, deoarece reflect\u0103 percep\u021biile \u0219i relat\u0103rile epocii, \u00eens\u0103 ostilitatea fa\u021b\u0103 de str\u0103ini pare s\u0103 fie o caracteristic\u0103 veche a triburilor izolate din zon\u0103.<\/p>\n

De-a lungul timpului au fost \u00eenregistrate numeroase atacuri asupra naufragia\u021bilor \u0219i a celor care au \u00eencercat s\u0103 ajung\u0103 pe insul\u0103. \u00cen multe cazuri, ace\u0219tia au fost uci\u0219i.<\/p>\n

\u00cen 1974, o echip\u0103 de filmare \u00eenso\u021bit\u0103 de antropologi a \u00eencercat s\u0103 realizeze imagini pentru documentarul\u00a0\u201eMan in Search of Man\u201d, produs pentru National Geographic, pe Insula North Sentinel.<\/p>\n

Grupul s-a apropiat de \u021b\u0103rm cu b\u0103rci cu motor, \u00eens\u0103, la scurt timp, sentinelezii au ie\u0219it din p\u0103dure \u00eenarma\u021bi cu arcuri \u0219i suli\u021be.<\/p>\n

De\u0219i membrii expedi\u021biei au \u00eencercat s\u0103 transmit\u0103 semnale pa\u0219nice, localnicii au r\u0103spuns lans\u00e2nd o ploaie de s\u0103ge\u021bi asupra ambarca\u021biunilor.<\/p>\n

\u00cen 1981, echipajul navei comerciale\u00a0Primrose, e\u0219uat\u0103 \u00een apropierea insulei, s-a confruntat cu amenin\u021barea unui atac din partea sentinelezilor. Un deceniu mai t\u00e2rziu, \u00een 1991, oficialii guvernului indian au reu\u0219it s\u0103 stabileasc\u0103 un contact limitat cu nativii, \u00eens\u0103 tentativa de apropiere nu a avut urm\u0103ri pe termen lung.<\/p>\n

<\/span> Armele terifiante folosite de cei mai de temut r\u0103zboinici ai Pacificului. Filosofia de via\u021b\u0103 care transforma orice nedreptate \u00een motiv m\u0103cel<\/span> <\/svg><\/a><\/p>\n

Unul dintre cele mai cunoscute incidente a avut loc \u00een 2006, c\u00e2nd doi pescari indieni, care pescuiau ilegal crabi \u00een apropierea Insulei North Sentinel, au adormit \u00een b\u0103rcile lor. Purta\u021bi de curen\u021bi, au ajuns prea aproape de \u021b\u0103rm \u0219i au fost uci\u0219i de membrii tribului.<\/p>\n

Trupurile lor au r\u0103mas pe insul\u0103, iar \u00eencerc\u0103rile elicopterelor G\u0103rzii de Coast\u0103 indiene de a le recupera au fost abandonate dup\u0103 ce aparatele au fost atacate cu s\u0103ge\u021bi \u0219i suli\u021be de sentinelezi.<\/p>\n

V\u00e2n\u0103torii misterio\u0219i din jungla peruan\u0103<\/h2>\n

O alt\u0103 popula\u021bie care p\u0103streaz\u0103 un mod de via\u021b\u0103 apropiat de cel al comunit\u0103\u021bilor umane din Paleolitic \u0219i evit\u0103 contactul cu lumea modern\u0103 este tribul Mashco Piro. Este vorba despre o popula\u021bie indigen\u0103 izolat\u0103 care tr\u0103ie\u0219te \u00een p\u0103durile tropicale din sud-estul statului Peru \u0219i este considerat\u0103 una dintre cele mai numeroase comunit\u0103\u021bi necontactate din lume, cu o popula\u021bie estimat\u0103 la aproximativ 750 de membri.<\/p>\n

Mashco Piro sunt v\u00e2n\u0103tori-culeg\u0103tori semi-nomazi, care \u00ee\u0219i procur\u0103 hrana din resursele p\u0103durii tropicale \u0219i se deplaseaz\u0103 de-a lungul r\u00e2urilor \u0219i prin jungla amazonian\u0103, \u00eentr-un mod de via\u021b\u0103 asem\u0103n\u0103tor celui practicat de comunit\u0103\u021bile umane preistorice. Ei \u00ee\u0219i spun\u00a0Nomole\u00a0\u0219i tr\u0103iesc \u00een apropierea Parcului Na\u021bional Man\u00fa, \u00een regiunea Madre de Dios din Peru.<\/p>\n

Membrii tribului evit\u0103 \u00een mod constant orice form\u0103 de contact cu lumea exterioar\u0103, inclusiv cu antropologii \u0219i autorit\u0103\u021bile. Ei vorbesc un dialect al limbii Piro, iar numele \u201eMashco Piro\u201d este unul atribuit din exterior. \u00cen propria lor limb\u0103, ei se autodenumesc\u00a0Nomole, termen care \u00eenseamn\u0103 \u201erude\u201d sau \u201ecei \u00eenrudi\u021bi\u201d.<\/p>\n

\"vanator<\/picture>\n

V\u00e2n\u0103tor Mashco Piro FOTO wikipedia<\/p>\n<\/div>\n

Existen\u021ba tribului Mashco Piro a devenit cunoscut\u0103 lumii exterioare abia la sf\u00e2r\u0219itul secolului al XIX-lea. \u00cen perioada 1893\u20131894, antreprenorul Carlos Fitzcarrald, unul dintre cei mai influen\u021bi baroni ai cauciucului din Amazon, \u0219i-a extins exploat\u0103rile \u00een zona superioar\u0103 a r\u00e2ului Man\u00fa.<\/p>\n

Era perioada \u201efebrei cauciucului\u201d, c\u00e2nd cererea pentru aceast\u0103 materie prim\u0103 a explodat, pe fondul dezvolt\u0103rii industriei, iar numero\u0219i oameni de afaceri au acumulat averi uria\u0219e din exploatarea p\u0103durilor tropicale.<\/p>\n

\u00cen timpul acestor expedi\u021bii, oamenii lui Fitzcarrald au intrat \u00een contact cu triburile Mashco Piro, confrunt\u0103rile sold\u00e2ndu-se cu numeroase victime \u00een r\u00e2ndul b\u0103\u0219tina\u0219ilor. Supravie\u021buitorii s-au retras \u0219i mai ad\u00e2nc \u00een jungl\u0103, iar o parte dintre cei captura\u021bi au fost transforma\u021bi \u00een sclavi.<\/p>\n

Unul dintre pu\u021binii cercet\u0103tori care au reu\u0219it s\u0103 stabileasc\u0103 un contact limitat cu membrii tribului a fost antropologul Glenn Shepard, \u00een 1999.<\/p>\n

Potrivit speciali\u0219tilor, \u00een sezonul secetos, Mashco Piro \u00ee\u0219i construiesc ad\u0103posturi din frunze de palmier pe malurile r\u00e2urilor, unde pescuiesc \u0219i \u00ee\u0219i procur\u0103 o mare parte din hran\u0103. Odat\u0103 cu venirea sezonului ploios, se retrag \u00een ad\u00e2ncul p\u0103durii tropicale. Astfel de ad\u0103posturi au fost observate \u00eenc\u0103 din anii 1980.<\/p>\n

Contactul cu tribul r\u0103m\u00e2ne \u00eens\u0103 extrem de dificil, deoarece membrii s\u0103i reac\u021bioneaz\u0103 adesea violent la prezen\u021ba str\u0103inilor.<\/p>\n

Un exemplu este cazul unui ghid local care, la \u00eenceputul anilor 2000, a \u00eenso\u021bit un fotograf \u00een apropierea teritoriului tribului. Acesta a fost g\u0103sit ulterior mort, cu o s\u0103geat\u0103 \u00eenfipt\u0103 \u00een piept.<\/p>\n

\u00cen septembrie 2024, cel pu\u021bin doi exploatatori forestieri au fost uci\u0219i \u00eentr-un atac atribuit r\u0103zboinicilor Mashco Piro, incident care a readus \u00een aten\u021bie pericolele generate de apropierea de teritoriile comunit\u0103\u021bilor izolate.<\/p>\n

Guvernul statului Peru interzice orice tentativ\u0103 de contact cu tribul, at\u00e2t pentru a le proteja izolarea, c\u00e2t \u0219i pentru a preveni r\u0103sp\u00e2ndirea unor boli \u00eempotriva c\u0103rora membrii comunit\u0103\u021bii nu au imunitate.<\/p>\n

R\u0103zboinicii din Amazon: Huorani<\/h2>\n

Mai sunt \u0219i alte comunit\u0103\u021bi de indigeni din jungla amazonian\u0103 care tr\u0103iesc asemenea popula\u021biilor paleolitice, practic\u00e2nd v\u00e2n\u0103toarea, pescuitul, dar \u0219i un stil de via\u021b\u0103 nomad.<\/p>\n

Este vorba despre triburile Huaorani din Ecuador. Sunt popula\u021bii cu r\u0103zboinici feroce, foarte teritoriali, care \u00ee\u0219i ap\u0103r\u0103 cu mult\u0103 \u00eend\u00e2rjire teritoriile.<\/p>\n

De\u0219i majoritatea comunit\u0103\u021bilor care au intrat \u00een contact cu lumea exterioar\u0103 sunt ast\u0103zi pa\u0219nice, exist\u0103 totu\u0219i c\u00e2teva clanuri sau subgrupuri care sunt foarte ostile fa\u021b\u0103 de str\u0103ini.<\/p>\n

Relat\u0103rile antropologice men\u021bioneaz\u0103 o istorie \u00eendelungat\u0103 a luptelor intertribale pentru terenuri de v\u00e2n\u0103toare sau a disputelor, plus o tradi\u021bie a vendetei, p\u0103strat\u0103 din genera\u021bie \u00een genera\u021bie.<\/p>\n

<\/span> Fantomele preistoriei. Cine au fost pelasgii, poporul care a disp\u0103rut f\u0103r\u0103 urm\u0103<\/span> <\/svg><\/a><\/p>\n

\"R\u0103zboinici<\/picture>\n

R\u0103zboinici Huaorani din triburile care au acceptat contactul cu lumea exterioar\u0103 FOTO wikipedia<\/p>\n<\/div>\n

Mai exist\u0103 \u0219i alte comunit\u0103\u021bi Huaorani care tr\u0103iesc \u00een izolare voluntar\u0103 \u0219i refuz\u0103 orice contact cu lumea exterioar\u0103. Cele mai cunoscute sunt triburile Tagaeri \u0219i Taromenane.<\/p>\n

Membrii acestor comunit\u0103\u021bi sunt extrem de ostili fa\u021b\u0103 de intru\u0219i \u0219i au atacat, de-a lungul timpului, t\u0103ietori de lemne, v\u00e2n\u0103tori sau alte persoane care au p\u0103truns pe teritoriile lor. Principalele lor arme sunt suli\u021bele \u0219i sarbacanele.<\/p>\n

O traum\u0103 a colonialismului<\/h2>\n

Aceste comunit\u0103\u021bi nu sunt \u201eprimitive\u201d, ci au ales sau au p\u0103strat un mod de via\u021b\u0103 tradi\u021bional dintr-o combina\u021bie de factori istorici, geografici \u0219i culturali.<\/p>\n

\u00cen primul r\u00e2nd, izolarea geografic\u0103 a jucat un rol esen\u021bial. Multe dintre aceste popula\u021bii tr\u0103iesc \u00een p\u0103duri tropicale dense, pe insule sau \u00een regiuni foarte greu accesibile. Timp de sute sau chiar mii de ani au avut contacte limitate cu alte comunit\u0103\u021bi, ceea ce a redus schimbul de idei, tehnologii \u0219i practici culturale.<\/p>\n

\u00cen acela\u0219i timp, dac\u0103 o comunitate \u00ee\u0219i poate asigura existen\u021ba prin v\u00e2n\u0103toare, pescuit \u0219i cules, iar resursele naturale sunt suficiente, nu exist\u0103 o presiune imediat\u0103 pentru dezvoltarea agriculturii sau a metalurgiei. Evolu\u021bia tehnologic\u0103 este influen\u021bat\u0103, \u00een mare m\u0103sur\u0103, de nevoile \u0219i condi\u021biile de mediu.<\/p>\n

\u00cen multe cazuri \u00eens\u0103, izolarea este \u0219i o alegere determinat\u0103 de experien\u021be istorice traumatizante. Numeroase popula\u021bii indigene din Amazon au fost masacrate, \u00eenrobite sau decimate de boli aduse de europeni \u00een perioada colonial\u0103. Pentru unele comunit\u0103\u021bi, contactul cu lumea exterioar\u0103 a devenit sinonim cu violen\u021ba \u0219i supravie\u021buirea.<\/p>\n

Un exemplu \u00eel reprezint\u0103 sentinelezii. \u00cen secolul al XIX-lea, dup\u0103 ce arhipelagul Andaman a intrat sub st\u0103p\u00e2nirea Imperiului Britanic, ofi\u021berul de marin\u0103 Maurice Vidal Portman a organizat mai multe expedi\u021bii pe Insula North Sentinel.<\/p>\n

\u00cen timpul uneia dintre acestea, el a capturat mai mul\u021bi localnici, inclusiv copii, pe care i-a transportat \u00eentr-o colonie britanic\u0103. O parte dintre adul\u021bi au murit rapid din cauza bolilor pentru care nu aveau imunitate, iar copiii supravie\u021buitori au fost du\u0219i \u00eenapoi pe insul\u0103.<\/p>\n

Astfel de experien\u021be au contribuit la consolidarea ostilit\u0103\u021bii fa\u021b\u0103 de orice str\u0103in \u0219i explic\u0103, cel pu\u021bin \u00een parte, de ce sentinelezii continu\u0103 s\u0103 resping\u0103 orice tentativ\u0103 de contact.<\/p>\n<\/p><\/div>\n

Read More<\/a><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Pe Terra \u00eenc\u0103 mai exist\u0103 comunit\u0103\u021bi care tr\u0103iesc ca \u00een Epoca de Piatr\u0103. Este vorba despre triburi izolate, care locuiesc \u00een unele dintre ultimele regiuni […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":15666,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_monsterinsights_skip_tracking":false,"footnotes":""},"categories":[6],"tags":[],"class_list":["post-15665","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-popular"],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/15665","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=15665"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/15665\/revisions"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media\/15666"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=15665"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=15665"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=15665"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}