{"id":15613,"date":"2026-07-29T14:03:42","date_gmt":"2026-07-29T14:03:42","guid":{"rendered":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/2026\/07\/29\/29-iulie-povestea-celui-mai-titrat-antrenor-din-istoria-fotbalului-romanesc-mircea-lucescu\/"},"modified":"2026-07-29T14:03:42","modified_gmt":"2026-07-29T14:03:42","slug":"29-iulie-povestea-celui-mai-titrat-antrenor-din-istoria-fotbalului-romanesc-mircea-lucescu","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/2026\/07\/29\/29-iulie-povestea-celui-mai-titrat-antrenor-din-istoria-fotbalului-romanesc-mircea-lucescu\/","title":{"rendered":"29 iulie: Povestea celui mai titrat antrenor din istoria fotbalului rom\u00e2nesc, Mircea Lucescu"},"content":{"rendered":"
\n

Mircea Lucescu a fost al treilea cel mai titrat antrenor la nivel mondial, cu 37 de trofee \u00een palmares, dep\u0103\u0219it doar de Sir Alex Ferguson \u0219i Pep Guardiola. Tot \u00een ziua de 29 iulie s-au mai n\u0103scut dramaturgul Victor Ion Popa \u0219i actri\u021ba Carmen St\u0103nescu.<\/p>\n

\"Mircea<\/picture>\n

Mircea Lucescu a fost al treilea cel mai titrat antrenor la nivel mondial. FOTO: EPA-EFE<\/p>\n<\/div>\n

1848: Un grup de tineri, av\u00e2ndu-l \u00een frunte pe Anton Pann, a intonat pentru prima oar\u0103 imnul Revolu\u021biei pa\u0219optiste \u201eDe\u0219teapt\u0103-te, rom\u00e2ne\u201d <\/h2>\n

\u00cen parcul
\nZ\u0103voi din R\u00e2mnicu V\u00e2lcea, \u00een fa\u021ba unei numeroase asisten\u021be, dup\u0103 ce s-a citit
\nnoua Constitu\u021bie, un grup de tineri, av\u00e2ndu-l \u00een frunte pe Anton Pann, a
\nintonat pentru prima oar\u0103 imnul Revolu\u021biei pa\u0219optiste \u201eDe\u0219teapt\u0103-te, rom\u00e2ne\u201d,
\ndevenit dup\u0103 Revolu\u021bia anticomunist\u0103 din 1989 imnul na\u021bional al Rom\u00e2niei.<\/p>\n

\"\u201eDe\u0219teapt\u0103-te,<\/picture>\n

\u201eDe\u0219teapt\u0103-te, rom\u00e2ne\u201d a fost imnul Revolu\u0163iei de la 1848<\/p>\n<\/div>\n

Tocmai de aceea, Ziua
\nImnului Na\u0163ional al Rom\u00e2niei se s\u0103rb\u0103tore\u015fte, \u00eencep\u00e2nd din 1998, la data de 29
\niulie. S\u0103rb\u0103toarea a fost instituit\u0103 \u00een anul 1998, prin Legea nr. 99\/1998, care
\nprevede c\u0103 aceast\u0103 zi va fi marcat\u0103 de autorit\u0103\u0163ile publice \u015fi de celelalte
\ninstitu\u0163ii ale statului, prin organizarea unor programe \u015fi manifest\u0103ri
\ncultural-educative cu caracter evocator \u015fi \u015ftiin\u0163ific, \u00een spiritul tradi\u0163iilor
\npoporului rom\u00e2n, precum \u015fi prin ceremonii militare specifice, organizate \u00een
\ncadrul unit\u0103\u0163ilor Ministerului Ap\u0103r\u0103rii Na\u0163ionale \u015fi ale Ministerului de
\nInterne.<\/p>\n

Versurile imnului
\nna\u0163ional \u00eei apar\u0163in lui Andrei Mure\u015fanu (1816-1863), poet de factur\u0103 romantic\u0103,
\nziarist, traduc\u0103tor, un adev\u0103rat tribun al epocii marcate de Revolu\u0163ia de la
\n1848, iar muzica a fost compus\u0103 de Anton Pann (1796-1854), poet \u015fi etnograf, om
\nde mare cultur\u0103, c\u00e2nt\u0103re\u0163 \u015fi autor de manuale de muzic\u0103.<\/p>\n

1883: S-a n\u0103scut
\ndictatorul italian Benito Mussolini<\/h2>\n

Benito Amilcare
\nAndrea Mussolini s-a n\u0103scut la Dovia, Italia, \u00eentr-o familie modest\u0103. Mama sa
\nera \u00eenv\u0103\u0163\u0103toare de \u0163ar\u0103, iar tat\u0103l s\u0103u, fierar \u015fi hotelier, era reconoscut
\ndrept un revolu\u0163ionar socialist cu simpatii italiano-na\u021bionaliste. De altfel,
\ndou\u0103 dintre prenumele fiului s\u0103u au fost alese de el, Amilcare Andrea, \u00een
\ncinstea sociali\u015ftilor italieni Amilcare Cipriani \u015fi Andrea Costa.<\/p>\n

Astfel, cel care
\npeste timp avea s\u0103 devin\u0103 conduc\u0103torul Italiei \u015fi unul dintre cei mai temu\u0163i
\ndictatori, este familiarizat \u00eenc\u0103 din copil\u0103riei cu nume precum Karl Marx.
\nDoctrina socialist\u0103 inoculat\u0103 de tat\u0103l s\u0103u se suprapune cu un caracter rebel,
\ncare \u00eel face s\u0103 fie aproape de examtriculat de mai multe ori \u00een \u015fcoala
\nsecundar\u0103 \u015fi s\u0103 termine cu greu liceul, de unde, \u00eentr-un final, chiar este
\nexmatriculat.<\/p>\n

Dup\u0103 ce pred\u0103 o
\nscurt\u0103 perioad\u0103 la o \u015fcoal\u0103 primar\u0103, p\u0103r\u0103se\u015fte Italia \u015fi merge \u00een Elve\u0163ia, unde
\nse \u00eentre\u0163ine muncind pe unde g\u0103sea \u015fi unde, de asemenea, se face remarcat de
\npoli\u0163ie pentru \u00eenc\u0103ier\u0103ri \u015fi vagabondaj.<\/p>\n

Peste doi ani este
\nnevoit s\u0103 se \u00eentoarc\u0103 acas\u0103, pentru a-\u015fi satisface stagiul militar obligatoriu
\n\u015fi, ulterior, se angajeaz\u0103 la un ziar cu orient\u0103ri socialiste.<\/p>\n

\"Benito<\/picture>\n

Benito Mussolini, \u0163in\u00e2nd unul dintre discursurile sale. Foto arhiv\u0103<\/p>\n<\/div>\n

Mussolini \u00ee\u015fi
\n\u00eencepe cariera \u00een politic\u0103 \u00een 1917, ca agent britanic, cu un salariu s\u0103pt\u0103m\u00e2nal
\nde 100 de lire primit din partea MI5. Samuel Hoare, care a devenit mai t\u00e2rziu
\nLordul Templewood, a men\u0163ionat recrutarea lui Mussolini \u00een memoriile sale, din
\n1954, povestind cum viitorul dictator i-a promis c\u0103 va trimite o armat\u0103 de
\nmilitari veterani \u00eempotriva celor care militau pentru pace \u00een Milano, relateaz\u0103
\nThe Guardian.<\/p>\n

Partidul Na\u021bional
\nFascist a luat na\u0219tere \u00een 1921, c\u00e2nd Mussolini\u00a0
\na fost ales \u00een Camera Deputa\u0163ilor\u00a0
\npentru prima dat\u0103, iar adep\u0163ii acestuia au primit \u015fi numele de \u201ec\u0103m\u0103\u015file
\nnegre\u201d.<\/p>\n

\u00cen octombrie 1922,
\nMussolini \u0219i al\u021bi proeminen\u021bi fasci\u0219ti italieni au declarat pe fa\u021b\u0103 inten\u021bia de
\na ajunge prin for\u021b\u0103 la putere \u015fi au organizat a\u0219a-zisul \u201eMar\u0219 al Romei\u201d, c\u00e2nd
\npeste 14.000 de \u201ec\u0103m\u0103\u0219i negre\u201d, fasci\u0219ti \u0219i adep\u021bi, au asaltat prin mar\u0219 Roma
\n\u0219i au for\u021bat c\u0103derea prim-ministrului Facta, oblig\u00e2nd pe regele Victor Emmanuel
\nII s\u0103 retrag\u0103 sprijinul acordat acestuia.<\/p>\n

Experien\u0163a sa ca
\njurnalist l-a ajutat foarte mult \u00een ascensiunea c\u0103tre comanda Italiei, talentul
\nde condeier permi\u0163\u00e2ndu-i s\u0103 r\u0103st\u0103lm\u0103ceasc\u0103 operele lui Plato, Georges Sorel,
\nNietzsche \u015fi ideile socialiste \u015fi economice ale lui Vilfredo Pareto pentru a
\njustifica fascismul.<\/p>\n

\u00cen aprilie 1945, pe
\nfondul pr\u0103bu\u0219irii totale a fronturilor Axei \u0219i a \u00eenaint\u0103rii trupelor aliate,
\nBenito Mussolini a hot\u0103r\u00e2t s\u0103 fug\u0103 din \u021bar\u0103 \u00eempreun\u0103 cu c\u00e2\u021biva apropia\u021bi.
\nGrupul a \u00eencercat s\u0103 treac\u0103 grani\u021ba \u00een Elve\u021bia, pentru a se \u00eembarca \u00eentr-un
\navion, cu Mussolini deghizat \u00een soldat german, dar au fost opri\u021bi de partizani
\ncare i-au recunoscut, ulterior fiind executat de comuni\u015ftii italieni.<\/p>\n

1890: A murit pictorul olandez Vincent van Gogh<\/h2>\n

Vincent Willem van
\nGogh a fost un pictor neerlandez post-impresionist ale c\u0103rui lucr\u0103ri au avut o
\ninfluen\u021b\u0103 profund\u0103 asupra artei secolului al XIX-lea, prin culorile lor vii \u0219i
\nimpactul emo\u021bional.<\/p>\n

\"Vincent<\/picture>\n

Vincent Van Gogh, unul dintre cei mai influen\u0163i pictori impresioni\u015fti. Foto arhiv\u0103<\/p>\n<\/div>\n

Van Gogh \u0219i-a
\npetrecut copil\u0103ria la Haga, dup\u0103 care a plecat \u00een Anglia. Acolo a vrut s\u0103
\ndevin\u0103 pastor, la fel ca tat\u0103l s\u0103u, \u0219i, din 1879, a lucrat ca misionar \u00eentr-o
\nregiune minier\u0103 din Belgia. \u00cen acest timp a \u00eenceput s\u0103 schi\u021beze oameni din
\ncomunitatea local\u0103 \u0219i, \u00een 1885, a pictat prima sa oper\u0103 de succes, \u201eM\u00e2nc\u0103torii
\nde cartofi\u201d. <\/p>\n

\u00cen martie 1886,
\nartistul s-a mutat la Paris, unde i-a descoperit pe impresioni\u0219tii francezi. A
\najuns la Arles, unde a \u00eenceput colaborarea sa cu pictorul Paul Gauguin, pe
\ncare, \u00eens\u0103, \u00eentr-un acces de nebunie van Gogh l-a atacat cu briciul. Gauguin a
\nreu\u0219it s\u0103 fug\u0103, iar van Gogh \u0219i-a t\u0103iat \u00eentr-un acces de furie urechea. <\/p>\n

Dup\u0103 acest
\nincident, s-a internat la spitalul din Saint-R\u00e9my-de-Provence. Pentru c\u0103 nu era
\nsigur de vindecare, Theo, fratele s\u0103u, l-a trimis la doctorul Gachet \u00een ora\u0219ul
\nAuvers-sur-Oise. La 27 iulie, \u00eens\u0103, artistul a p\u0103r\u0103sit camera spun\u00e2nd c\u0103 merge
\npe c\u00e2mp s\u0103 picteze \u015fi, \u00eencerc\u00e2nd s\u0103 se sinucid\u0103, s-a \u00eempu\u0219cat \u00een um\u0103r cu un
\npistol \u0219i a murit peste dou\u0103 zile.<\/p>\n

\"Revolverul<\/picture>\n

Revolverul cu care s-a sinucis Vincent Van Gogh a fost v\u00e2ndut la o licita\u0163ie<\/p>\n<\/div>\n

Van Gogh a realizat
\npeste 2.000 de opere de art\u0103, \u00een jur de 900 de picturi \u0219i 1.100 de desene \u0219i
\nschi\u021be. Ast\u0103zi multe dintre operele sale, inclusiv numeroasele lui portrete,
\npeisaje \u0219i picturi cu floarea-soarelui, se num\u0103r\u0103 printre cele mai cunoscute \u0219i
\ncele mai scumpe din lume.<\/p>\n

\u00a01895: S-a n\u0103scut Victor Ion Popa, dramaturg,
\nprozator, publicist \u015fi eseist rom\u00e2n;<\/h2>\n

Victor Ion Popa (n.
\n29 iulie 1895, B\u00e2rlad \u2013 d. 30 martie 1946, Bucure\u0219ti) a fost un om de teatru \u0219i
\nliterat polivalent care a adus, prin opera sa dramatic\u0103, regizoral\u0103 \u0219i
\npedagogic\u0103, o contribu\u021bie \u00eensemnat\u0103 la evolu\u021bia teatrului rom\u00e2nesc dintre cele
\ndou\u0103 r\u0103zboaie mondiale.<\/p>\n

(Traian Nicola, \u00een
\nvolumul Valori spirituale tutovene, vol. 5, B\u00e2rlad, p. 651 afirm\u0103 c\u0103 s-a n\u0103scut
\n\u00een B\u00e2rlad, Victor Ion Popa \u00eensu\u0219i marturise\u0219te c\u0103 s-a n\u0103scut \u00een B\u00e2rlad, vezi
\nManuscriptum, II, 2 3, Bucure\u0219ti, 1971).<\/p>\n

\"Victor<\/picture>\n

Victor Ion Popa FOTO: Arhiv\u0103<\/p>\n<\/div>\n

A fost un scriitor
\nde mare talent, autorul unor piese apreciate de marele public precum \u0219i de
\ncritica literar\u0103: Sf\u00e2rleaz\u0103 cu
\nfofeaz\u0103; Me\u0219terul Aurel,
\nucenicul lui Dumnezeu (biografia lui Aurel Vlaicu, unul din pionierii
\navia\u021biei); Velerim \u0219i Veler
\nDoamne (ecranizat de Sergiu Nicolaescu sub titlul Os\u00e2nda cu Amza Pellea \u00een
\nrolul principal).<\/p>\n

1912: S-a n\u0103scut Nicolae Steinhardt, monah \u0219i scriitor
\nrom\u00e2n<\/h2>\n

Nicolae Aurelian
\nSteinhardt\u00a0(n. 29 iulie 1912 \u2013 d. 30 martie 1989) a fost un autor, critic
\nliterar, diarist, eseist, jurist, publicist \u0219i scriitor rom\u00e2n (\u201cJurnalul
\nfericirii\u201d, \u201cPrin al\u0163ii spre sine. Eseuri vechi \u015fi noi\u201d, \u201cDumnezeu \u00een care spui
\nc\u0103 nu crezi\u2026\u201d<\/i>\u00a0), originar din Pantelimon, jude\u021bul Ilfov.<\/p>\n

De origine
\nevreiasc\u0103, s-a convertit la religia cre\u0219tin\u0103 ortodox\u0103 \u00een \u00eenchisoarea de la
\nJilava, \u0219i-a luat numele de fratele Nicolae \u0219i s-a c\u0103lug\u0103rit dup\u0103 punerea sa \u00een
\nlibertate. Este autorul unei opere unice \u00een literatura rom\u00e2n\u0103,\u00a0Jurnalul
\nfericirii<\/i>. A fost doctor \u00een drept constitu\u021bional.<\/p>\n

\"Nicolae<\/picture>\n

Nicolae Steinhardt FOTO: Adev\u0103rul (arhiv\u0103)<\/p>\n<\/div>\n

<\/span> 19 iulie: 61 de ani de c\u00e2nd Nicolae Ceau\u0219escu devenea liderul Partidului Comunist Rom\u00e2n<\/span> <\/svg><\/a><\/p>\n

\u00cen 1958\u00a0a fost
\narestat Constantin Noica \u0219i grupul s\u0103u de prieteni din care f\u0103ceau parte \u0219i
\nNicu Steinhardt, al\u0103turi de Dinu Pillat, Alexandru Paleologu, Vladimir Streinu,
\nSergiu Al-George, P\u0103storel Teodoreanu, Dinu Ranetti, Mihai R\u0103dulescu, Theodor
\nEnescu, Marieta Sadova \u0219.a.<\/p>\n

La 31 decembrie
\n1959\u00a0a fost convocat la Securitate, cer\u00e2ndu-i-se s\u0103 fie martor al
\nacuz\u0103rii, pun\u00e2ndu-i-se \u00een vedere c\u0103 dac\u0103 refuz\u0103 s\u0103 fie martor al acuz\u0103rii, va
\nfi arestat \u0219i implicat \u00een \u201clotul intelectualilor mistico-legionari<\/i>\u201c.<\/p>\n

Anchetat pentru c\u0103 a
\nrefuzat s\u0103 depun\u0103 m\u0103rturie \u00eempotriva lui Constantin Noica, este condamnat \u00een \u201clotul
\nPillat-Noica<\/i>\u201d la 12 ani de munc\u0103 silnic\u0103, 7 ani degradare civic\u0103 \u0219i
\nconfiscarea total\u0103 a averii personale, sub acuza\u021bia de \u201cinfrac\u021biune de
\nuneltire contra ordinii sociale<\/i>\u201c.<\/p>\n

1925: S-a n\u0103scut actri\u021ba rom\u00e2nc\u0103 Carmen St\u0103nescu\u00a0<\/h2>\n

Carmen St\u0103nescu a studiat la Universitatea Na\u021bional\u0103 de
\nMuzic\u0103 din Capital\u0103. \u00cen anul 1945 a avut loc debutul s\u0103u, \u00een piesa \u201eFra\u021bii
\nKaramazov\u201d. A avut o carier\u0103 de peste trei decenii la Teatrul Na\u0163ional din
\nBucure\u015fti. A fost c\u0103s\u0103torit\u0103 cu actorul Damian Cr\u00e2\u0219maru.<\/p>\n

\"Carmen<\/picture>\n

Carmen St\u0103nescu FOTO: Adev\u0103rul (arhiv\u0103)<\/p>\n<\/div>\n

Aceasta a murit la 11 aprilie 2018.\u00a0<\/p>\n

Din filmografia sa amintim: \u201eDoi vecini\u201d, \u201eTelegrame\u201d,
\n\u201eB\u0103d\u0103ranii\u201d, \u201eFra\u021bii Jderi\u201d \u0219i \u201ePovestea dragostei\u201d.\u00a0<\/p>\n

1945: S-a n\u0103scut antrenorul Mircea Lucescu<\/h2>\n

N\u0103scut pe 29 iulie 1945, la Bucure\u0219ti, Mircea Lucescu a devenit unul dintre cei mai mari antrenori din istoria fotbalului rom\u00e2nesc \u0219i european. Cu o carier\u0103 care s-a \u00eentins pe mai bine de cinci decenii \u0219i zeci de trofee cucerite \u00een Rom\u00e2nia \u0219i \u00een str\u0103in\u0103tate, \u201eIl Luce\u201d a r\u0103mas una dintre figurile emblematice ale sportului rom\u00e2nesc. S-a stins din via\u021b\u0103 pe 7 aprilie 2026, la v\u00e2rsta de 80 de ani.<\/p>\n

\"<\/picture>\n

Mircea Lucescu FOTO: EPA-EFE<\/p>\n<\/div>\n

Mircea Lucescu \u0219i-a \u00eenceput cariera de juc\u0103tor la Dinamo Bucure\u0219ti, club al\u0103turi de care a c\u00e2\u0219tigat mai multe titluri de campion. A evoluat \u00een peste 70 de meciuri pentru na\u021bionala Rom\u00e2niei \u0219i a fost c\u0103pitanul echipei la Campionatul Mondial din 1970.<\/p>\n

Cariera de antrenor a \u00eenceput la \u00eenceputul anilor ’80, iar primul mare succes a fost calificarea Rom\u00e2niei la Campionatul European din 1984, prima participare a tricolorilor la un turneu final continental.<\/p>\n

Dup\u0103 experien\u021be \u00een Italia, Mircea Lucescu a cunoscut cele mai mari performan\u021be \u00een Turcia \u0219i Ucraina. A c\u00e2\u0219tigat Supercupa Europei cu Galatasaray, titlul cu Be\u0219ikta\u0219 \u0219i a transformat \u0218ahtior Done\u021bk \u00eentr-o for\u021b\u0103 a fotbalului european, cucerind 22 de trofee \u0219i Cupa UEFA \u00een 2009.<\/p>\n

A fost considerat unul dintre cei mai titra\u021bi antrenori din lume, iar de-a lungul carierei a lansat sau a contribuit la dezvoltarea unor fotbali\u0219ti care aveau s\u0103 devin\u0103 vedete interna\u021bionale.<\/p>\n

\u00cen 2024 a revenit la conducerea echipei na\u021bionale a Rom\u00e2niei, iar ultimii ani ai carierei i-a dedicat din nou fotbalului rom\u00e2nesc.<\/p>\n

Mircea Lucescu a murit pe 7 aprilie 2026, la v\u00e2rsta de 80 de ani, l\u0103s\u00e2nd \u00een urm\u0103 o mo\u0219tenire impresionant\u0103. Pentru genera\u021bii \u00eentregi de suporteri \u0219i juc\u0103tori, \u201eIl Luce\u201d a r\u0103mas simbolul performan\u021bei, al longevit\u0103\u021bii \u0219i al excelen\u021bei \u00een fotbalul rom\u00e2nesc \u0219i european.<\/p>\n

1947: Dizolvarea Partidului Na\u021bional \u021a\u0103r\u0103nesc\u00a0<\/h2>\n

Aceast\u0103
\nforma\u021biune a fost \u00eentemeiat\u0103 la 10 octombrie 1926\u00a0<\/a>prin contopirea
\nPartidului Na\u021bional Rom\u00e2n din Transilvania, prezidat de Iuliu Maniu, cu
\nPartidul \u021a\u0103r\u0103nesc din Vehicul Regat, condus de Ion Mihalache.\u00a0<\/p>\n

\u00cen ziua de 29 iulie a anului 1947 s-a hot\u0103r\u00e2t dizolvarea
\nPartidului Na\u021bional \u021a\u0103r\u0103nesc, dup\u0103 \u00eenscenarea de la T\u0103m\u0103d\u0103u.\u00a0\u00cen ziua de 14
\niulie 1947, mai mul\u021bi membri ai partidului au fost prin\u0219i de autorit\u0103\u021bile
\ncomuniste pe c\u00e2mpul de la T\u0103m\u0103d\u0103u, \u00een timp ce \u00eencercau s\u0103 se \u00eembarce \u00een dou\u0103
\naeronave, cu scopul de a fugi.<\/p>\n

\"\u00censcenarea<\/picture>\n

\u00censcenarea de la T\u0103m\u0103d\u0103u \u0219i arestarea liderilor \u021b\u0103r\u0103ni\u0219ti FOTO: Arhiv\u0103<\/p>\n<\/div>\n

Printre ace\u0219tia se num\u0103rau: Ion Mihalache,
\nvicepre\u0219edinte al PN\u021a, Nicolae Penescu, secretarul general al PN\u021a, Nicolae
\nCarandino, directorul ziarului \u201eDreptatea\u201d \u0219i Ilie Laz\u0103r, membru \u00een delega\u021bia
\npermanent\u0103.\u00a0Ace\u0219tia au fost aresta\u021bi \u0219i du\u0219i \u00eentr-o carcer\u0103 a ministerului
\nde Interne. Cinci zile mai t\u00e2rziu, Adunarea Deputa\u021bilor a ridicat imunitatea
\nparlamentar\u0103 a demnitarilor na\u021bional-\u021b\u0103r\u0103ne\u0219ti pentru a putea fi
\naresta\u021bi.\u00a0<\/p>\n

1958: A fost fondat\u0103 NASA<\/h2>\n

NASA
\n\u0219i-a \u00eenceput oficial activitatea la 1 octombrie 1958.<\/a>\u00a0NASA a fost
\n\u00eentemeiat\u0103 ca r\u0103spuns la lansarea de c\u0103tre Uniunea Sovietic\u0103, la 4 octombrie
\n1957, a primului s\u0103u satelit \u00een spa\u021biu, Sputnik 1. Astfel, liderul de la Casa
\nAlb\u0103 de la acea vreme, Dwight David Eisenhower, a solicitat Congresului s\u0103
\n\u00eenfiin\u021beze o agen\u021bie spa\u021bial\u0103 civil\u0103. \u00a0<\/p>\n

<\/span> 20 iulie: Flac\u0103ra olimpic\u0103 s-a aprins la Helsinki \u00een 1952. O delega\u021bie de peste 100 de rom\u00e2ni a scris istorie<\/span> <\/svg><\/a><\/p>\n

\"NASA<\/picture>\n

NASA a fost fondat\u0103 \u00een anul 1958. Foto: Pexels (Arhiv\u0103)<\/p>\n<\/div>\n

Astfel, la 29 iulie 1958, Eisenhower a semnat legea de fondare
\na NASA.\u00a0De-a lungul timpului NASA a lansat numeroase misiuni \u00een spa\u021biu,
\nprecum Pioneer 0, Pioneer 1, 2 \u0219i 3.\u00a0<\/p>\n

1981:\u00a0C\u0103s\u0103toria Prin\u021bului Charles cu Lady Diana<\/h2>\n

\u00cen luna februarie a anului 1981, prin\u021bul Charles a cerut-o
\n\u00een c\u0103s\u0103torie pe Lady Diana, iar \u00een luna iulie a aceluia\u0219i an a avut loc
\nceremonia spectaculoas\u0103, la Catedrala St Paul’s, din Londra.\u00a0\u00cen luna
\naugust a anului 1996 au divor\u021bat oficial, cu doar un an \u00eenainte de moartea
\ntragic\u0103 a prin\u021besei, care a avut loc la 31 august 1997.\u00a0<\/p>\n

\"Ceremonia<\/picture>\n

Ceremonia spectaculoas\u0103 a avut loc la Catedrala St Paul’s. Foto: Getty (Arhiv\u0103)<\/p>\n<\/div>\n

Prin\u021besa Diana a murit \u00een urma unui accident rutier, la
\nParis.\u00a0<\/p>\n

\n