{"id":15385,"date":"2026-07-21T14:03:40","date_gmt":"2026-07-21T14:03:40","guid":{"rendered":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/2026\/07\/21\/datoriile-companiilor-din-europa-7-tari-au-depasit-pragul-de-alerta-dar-romania-e-la-polul-opus-cat-de-indatorate-sunt-firmele-noastre\/"},"modified":"2026-07-21T14:03:40","modified_gmt":"2026-07-21T14:03:40","slug":"datoriile-companiilor-din-europa-7-tari-au-depasit-pragul-de-alerta-dar-romania-e-la-polul-opus-cat-de-indatorate-sunt-firmele-noastre","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/2026\/07\/21\/datoriile-companiilor-din-europa-7-tari-au-depasit-pragul-de-alerta-dar-romania-e-la-polul-opus-cat-de-indatorate-sunt-firmele-noastre\/","title":{"rendered":"Datoriile companiilor din Europa: 7 \u021b\u0103ri au dep\u0103\u0219it pragul de alert\u0103, dar Rom\u00e2nia e la polul opus. C\u00e2t de \u00eendatorate sunt firmele noastre"},"content":{"rendered":"
\n

C\u00e2nd Europa se \u00eengrijoreaz\u0103 din cauza datoriilor, aten\u021bia se \u00eendreapt\u0103 de obicei c\u0103tre guverne. \u00cens\u0103 \u0219i companiile se \u00eemprumut\u0103, iar \u021b\u0103rile \u00een care firmele au cele mai mari datorii nu sunt neap\u0103rat cele la care ne-am a\u0219tepta.<\/p>\n

\"7<\/picture>\n

7 \u021b\u0103ri au dep\u0103\u0219it pragul de alert\u0103 privind datoriile corporative FOTO Pixabay<\/p>\n<\/div>\n

Noile date Eurostat arat\u0103 c\u0103 nivelul datoriilor companiilor variaz\u0103 semnificativ \u00een Uniunea European\u0103. \u00cen \u0219apte state membre, datoriile companiilor dep\u0103\u0219esc pragul de alert\u0103 de 85% din PIB stabilit de Comisia European\u0103, de\u0219i exist\u0103 anumite nuan\u021be importante.<\/p>\n

Cifrele scot \u00een eviden\u021b\u0103 o diferen\u021b\u0103 surprinz\u0103toare: unele dintre cele mai mari economii ale Europei au un nivel relativ moderat al datoriilor companiilor, \u00een timp ce mai multe dintre cele mai mici centre financiare ale blocului comunitar se afl\u0103 \u00een fruntea clasamentului, potrivit Euronews.<\/a><\/p>\n

Ce m\u0103soar\u0103 cifrele<\/h2>\n

Indicatorul compar\u0103 datoriile companiilor nefinanciare cu produsul intern brut al fiec\u0103rei \u021b\u0103ri. Acesta include \u00eemprumuturile bancare \u0219i titlurile de crean\u021b\u0103, precum obliga\u021biunile corporative, dar exclude b\u0103ncile, companiile de asigur\u0103ri \u0219i alte institu\u021bii financiare.<\/p>\n

\u00cemprumuturile dintre companiile situate \u00een aceea\u0219i \u021bar\u0103 sunt, de asemenea, eliminate pentru a evita contabilizarea lor de dou\u0103 ori. La nivelul Uniunii Europene, datoriile companiilor reprezentau 70,1% din PIB la sf\u00e2r\u0219itul anului 2025.<\/p>\n

\u00cen zona euro<\/a>, raportul era u\u0219or mai ridicat, de 71,6%. Ambele valori sunt aproape de cel mai sc\u0103zut nivel din ultimii aproape 20 de ani, reflect\u00e2nd cre\u0219terea puternic\u0103 a PIB-ului nominal din ultimii ani, care a dep\u0103\u0219it ritmul de cre\u0219tere a \u00eemprumuturilor companiilor.<\/p>\n

La polul opus, Rom\u00e2nia se afl\u0103 la coada clasamentului, cu datorii corporative \u00een valoare de doar 27,5% din PIB<\/a>.<\/p>\n

\"FOTO<\/picture>\n

FOTO Eurostat<\/p>\n<\/div>\n

De ce este important pragul de alert\u0103 de 85%<\/h2>\n

Comisia European\u0103 folose\u0219te pragul de 85% din PIB \u00een cadrul Procedurii privind dezechilibrele macroeconomice.<\/p>\n

Pragul a fost introdus dup\u0103 criza financiar\u0103 mondial\u0103 \u0219i criza datoriilor suverane din zona euro, ca indicator al unor posibile \u00eemprumuturi excesive ale sectorului privat.<\/p>\n

Dep\u0103\u0219irea acestui prag nu indic\u0103 automat existen\u021ba unor probleme financiare \u0219i nici nu declan\u0219eaz\u0103 sanc\u021biuni.<\/p>\n

\u00cen schimb, determin\u0103 Comisia s\u0103 evalueze dac\u0103 nivelul ridicat al datoriilor reflect\u0103 vulnerabilit\u0103\u021bi economice reale sau factori structurali care duc la cre\u0219terea artificial\u0103 a statisticilor.<\/p>\n

\u021a\u0103rile europene cu cele mai mari datorii ale companiilor<\/h2>\n

3. Suedia \u2014 108,6% din PIB<\/b><\/p>\n

Suedia este una dintre pu\u021binele \u021b\u0103ri aflate \u00een partea superioar\u0103 a clasamentului \u00een care datoriile reflect\u0103 \u00een principal \u00eemprumuturile companiilor autohtone. O mare parte din acestea este concentrat\u0103 \u00een sectorul imobiliar comercial.<\/p>\n

Companiile imobiliare suedeze s-au \u00eemprumutat masiv \u00een anii \u00een care dob\u00e2nzile s-au aflat la niveluri excep\u021bional de sc\u0103zute, finan\u021b\u00e2ndu-se at\u00e2t prin intermediul b\u0103ncilor, c\u00e2t \u0219i de pe pie\u021bele de obliga\u021biuni. C\u00e2nd dob\u00e2nzile au crescut brusc dup\u0103 2022, sectorul a devenit una dintre principalele vulnerabilit\u0103\u021bi financiare ale \u021b\u0103rii.<\/p>\n

2. Danemarca \u2014 115,4% din PIB<\/h4>\n

Nivelul ridicat al datoriilor companiilor din Danemarca este, de asemenea, \u00een mare parte unul real. Cele mai mari companii interna\u021bionale ale \u021b\u0103rii, printre care Novo Nordisk, DSV, Carlsberg \u0219i \u00d8rsted, s-au orientat tot mai mult c\u0103tre pie\u021bele interna\u021bionale de obliga\u021biuni pentru a-\u0219i finan\u021ba extinderea.<\/p>\n

<\/span> Companiile europene tr\u0103iesc \u00eentr-o stare de permacriz\u0103. Rom\u00e2nia se confrunt\u0103 cu probleme suplimentare<\/span> <\/svg><\/a><\/p>\n

Potrivit Danmarks Nationalbank, \u00eemprumuturile prin emiterea de obliga\u021biuni corporative s-au triplat \u00een ultimii cinci ani. Cea mai mare parte a datoriilor este de\u021binut\u0103 de investitori str\u0103ini \u0219i este adesea emis\u0103 prin subsidiare cu sediul \u00een afara Danemarcei, reflect\u00e2nd caracterul global al companiilor daneze.<\/p>\n

1. Luxemburg \u2014 251,1% din PIB<\/b><\/p>\n

Luxemburgul se afl\u0103 \u00eentr-o categorie proprie.\u00a0 Datoriile companiilor dep\u0103\u0219esc de peste dou\u0103 ori \u0219i jum\u0103tate produc\u021bia economic\u0103 anual\u0103 a \u021b\u0103rii, de departe cel mai ridicat raport din Uniunea European\u0103. Totu\u0219i, banca central\u0103 a \u021b\u0103rii spune c\u0103 aceast\u0103 cifr\u0103 poate fi u\u0219or interpretat\u0103 gre\u0219it.<\/p>\n

Luxemburgul g\u0103zduie\u0219te mii de companii de tip holding \u0219i de finan\u021bare de\u021binute de entit\u0103\u021bi str\u0103ine, ale c\u0103ror datorii sunt \u00een mare parte compensate de active financiare. \u00cen loc s\u0103 indice \u00eemprumuturi excesive ale companiilor autohtone, cifra reflect\u0103 rolul Luxemburgului ca unul dintre cele mai importante centre din lume pentru finan\u021barea corporativ\u0103 interna\u021bional\u0103.<\/p>\n

De ce \u021b\u0103rile mici domin\u0103 clasamentul<\/h2>\n

Patru dintre primele cinci \u021b\u0103ri din clasament, Luxemburg, \u021a\u0103rile de Jos, Cipru \u0219i Belgia, sunt economii relativ mici. Acest lucru se explic\u0103 \u00een mare m\u0103sur\u0103 prin rolul lor de centre financiare interna\u021bionale. <\/p>\n

Aceste \u021b\u0103ri g\u0103zduiesc mii de companii de tip holding \u0219i vehicule de finan\u021bare utilizate de corpora\u021biile multina\u021bionale pentru a-\u0219i gestiona investi\u021biile \u0219i finan\u021barea intern\u0103 peste grani\u021be. De\u0219i aceste entit\u0103\u021bi au adesea o activitate economic\u0103 limitat\u0103 \u00een \u021bara gazd\u0103, ele sunt clasificate drept companii nefinanciare \u00een statisticile oficiale.<\/p>\n

Un detaliu metodologic important contribuie, de asemenea, la nivelurile ridicate. Eurostat exclude \u00eemprumuturile acordate \u00eentre companii situate \u00een aceea\u0219i \u021bar\u0103, \u00eens\u0103 finan\u021barea dintre companii care fac parte din acela\u0219i grup multina\u021bional este \u00een continuare inclus\u0103 atunci c\u00e2nd tranzac\u021bia are loc peste grani\u021be.<\/p>\n

<\/span> 7 din 10 companii rom\u00e2ne\u0219ti sunt complet vulnerabile la atacurile cibernetice. Riscurile economice dep\u0103\u0219esc sume de ordinul miliardelor<\/span> <\/svg><\/a><\/p>\n

\u00cen centrele financiare interna\u021bionale, aceste fluxuri transfrontaliere de finan\u021bare intragrup reprezint\u0103 o parte semnificativ\u0103 a datoriilor companiilor \u00eenregistrate \u00een statistici, ceea ce duce la cre\u0219terea artificial\u0103 a indicatorilor.<\/p>\n

Acest lucru explic\u0103 de ce b\u0103ncile centrale din \u021b\u0103ri precum Belgia \u0219i Luxemburg public\u0103 indicatori alternativi, care elimin\u0103 aceste structuri de finan\u021bare \u0219i arat\u0103 niveluri considerabil mai mici ale \u00eendator\u0103rii companiilor autohtone.<\/p>\n

Ce arat\u0103, de fapt, clasamentul<\/h2>\n

La prima vedere, datele sugereaz\u0103 c\u0103 cele mai \u00eendatorate companii din Europa sunt concentrate \u00een Luxemburg, Cipru \u0219i \u021a\u0103rile de Jos.<\/p>\n

\u00cen realitate, cifrele spun la fel de multe despre locurile \u00een care corpora\u021biile multina\u021bionale aleg s\u0103-\u0219i organizeze finan\u021bele pe c\u00e2t spun despre \u00eemprumuturile companiilor autohtone.<\/p>\n

Odat\u0103 eliminat efectul centrelor de finan\u021bare interna\u021bional\u0103, imaginea se schimb\u0103 considerabil.<\/p>\n

Fran\u021ba se deta\u0219eaz\u0103 ca un caz aparte: este singura economie european\u0103 major\u0103 care combin\u0103 un nivel ridicat al datoriei publice cu un nivel realmente ridicat al \u00eendator\u0103rii companiilor.<\/p>\n

Spre deosebire de mai multe dintre \u021b\u0103rile mici aflate \u00een fruntea clasamentului, banca central\u0103 a Fran\u021bei consider\u0103 c\u0103 gradul de \u00eendatorare al companiilor reprezint\u0103 o vulnerabilitate macrofinanciar\u0103 real\u0103, nu doar o distorsionare a statisticilor.<\/p>\n<\/p><\/div>\n

Read More<\/a><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

C\u00e2nd Europa se \u00eengrijoreaz\u0103 din cauza datoriilor, aten\u021bia se \u00eendreapt\u0103 de obicei c\u0103tre guverne. \u00cens\u0103 \u0219i companiile se \u00eemprumut\u0103, iar \u021b\u0103rile \u00een care firmele au […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":15386,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_monsterinsights_skip_tracking":false,"footnotes":""},"categories":[6],"tags":[],"class_list":["post-15385","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-popular"],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/15385","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=15385"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/15385\/revisions"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media\/15386"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=15385"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=15385"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=15385"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}