{"id":14687,"date":"2026-06-27T13:03:45","date_gmt":"2026-06-27T13:03:45","guid":{"rendered":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/2026\/06\/27\/secretele-celei-mai-inalte-cladiri-administrative-din-romania-palatul-in-stil-brutalist-inalt-de-aproape-100-de-metri\/"},"modified":"2026-06-27T13:03:45","modified_gmt":"2026-06-27T13:03:45","slug":"secretele-celei-mai-inalte-cladiri-administrative-din-romania-palatul-in-stil-brutalist-inalt-de-aproape-100-de-metri","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/2026\/06\/27\/secretele-celei-mai-inalte-cladiri-administrative-din-romania-palatul-in-stil-brutalist-inalt-de-aproape-100-de-metri\/","title":{"rendered":"Secretele celei mai \u00eenalte cl\u0103diri administrative din Rom\u00e2nia. Palatul \u00een stil brutalist \u00eenalt de aproape 100 de metri"},"content":{"rendered":"
\n

Cea mai \u00eenalt\u0103 cl\u0103dire administrativ\u0103 din Rom\u00e2nia domin\u0103 de patru decenii
\npanorama ora\u0219ului Satu Mare. Peste 1.000 de oameni au muncit la construc\u021bia
\npalatului de pe malul Some\u0219ului, \u00eenalt de aproape 100 de metri. <\/p>\n

\"Palatul<\/picture>\n

Palatul administrativ din Satu Mare atinge aproape 100 de metri. Foto: Daniel Gu\u021b\u0103. ADEV\u0102RUL<\/p>\n<\/div>\n

Cea mai \u00eenalt\u0103 cl\u0103dire administrativ\u0103 din Rom\u00e2nia domin\u0103 panorama municipiului Satu Mare, aflat \u00een apropierea frontierelor de nord-vest ale Rom\u00e2niei, cu Ungaria \u0219i Ucraina. Povestea \u201epalatului\u201d din Satu Mare a \u00eenceput \u00een anii \u201970, iar la patru decenii de la finalizarea sa, cl\u0103direa a r\u0103mas un reper al arhitecturii moderniste socialiste.<\/p>\n

Anii \u201970 au reprezentat pentru comunitatea din Satu Mare una dintre cele mai dramatice perioade din istoria ora\u0219ului. La 14 mai 1970, inunda\u021biile de pe Some\u0219 au devastat localitatea \u0219i au provocat aproape 60 de victime. Acela\u0219i deceniu a fost \u00eens\u0103 \u0219i o perioad\u0103 de reconstruc\u021bie, care a adus ora\u0219ului din nord-vestul Rom\u00e2niei una dintre cele mai ample transform\u0103ri urbanistice din istoria sa.<\/p>\n

Centrul ora\u0219ului Satu Mare, reconstruit dup\u0103 inunda\u021bii<\/h2>\n

Un nou centru civic a fost construit \u00eentre anii 1972 \u0219i 1987, \u00een vecin\u0103tatea vechiului centru al ora\u0219ului, dominat de Catedrala Romano-Catolic\u0103, ridicat\u0103 la \u00eenceputul anilor 1900. <\/p>\n

Ansamblul urbanistic a fost proiectat de arhitectul Nicolae Porumbescu-Vaida \u0219i cuprindea o cas\u0103 de cultur\u0103 cu 800 de locuri, un amfiteatru \u00een aer liber, spa\u021bii comerciale \u0219i blocuri noi, cu peste 1.000 de apartamente. \u00cen centrul s\u0103u se \u00een\u0103l\u021ba Palatul Administrativ, sediul politic \u0219i administrativ al noului jude\u021b Satu Mare, o cl\u0103dire cu arhitectur\u0103 brutalist\u0103, \u00eenalt\u0103 de 97 de metri \u0219i cu peste 20 de etaje, finalizat\u0103 \u00een 1986.<\/p>\n

\u201eDirectivele PCR au fost trasate foarte clar proiectan\u0163ilor, \u00een sensul c\u0103 Palatul Administrativ trebuia construit pe malul r\u00e2ului Some\u015f \u0219i urma s\u0103 fie sediul politic \u015fi administrativ al jude\u0163ului. A\u015fadar, lucr\u0103rile au \u00eenceput \u00een 1972, pe locul stabilit, dar constructorii s-au confruntat \u00eenc\u0103 de la \u00eenceput cu probleme. Zona \u00een care urma s\u0103 fie construit\u0103 cl\u0103direa era una nisipoas\u0103 \u0219i trebuia consolidat\u0103. Dup\u0103 ce au fost rezolvate toate aceste probleme, s-a trecut la turnarea funda\u0163iei. Aceasta s-a \u00eencheiat dup\u0103 doi ani de zile. Proiectul a continuat cu ridicarea cl\u0103dirii propriu-zise, care trebuia s\u0103 reflecte armonia \u00een care tr\u0103iesc pe meleagurile s\u0103tm\u0103rene etnicii maghiari, germani \u015fi rom\u00e2ni. Lucru de altfel simbolizat de cele trei turnuri ale palatului\u201d, <\/i>nota cercet\u0103torul Claudiu Porumb\u0103cean, \u00eentr-o prezentare publicat\u0103 de Consiliul Jude\u021bean Satu Mare.<\/p>\n

Cl\u0103direa – metafor\u0103 de pe malul Some\u0219ului<\/h2>\n

Stilul construc\u021biei, <\/a>specific multor cl\u0103diri emblematice ridicate \u00een acea perioad\u0103 \u00een statele est-europene, a fost inspirat de curentul brutalist, ap\u0103rut la \u00eenceputul anilor \u201950 \u00een Marea Britanie, \u00een proiectele de reconstruc\u021bie de dup\u0103 Al Doilea R\u0103zboi Mondial. <\/p>\n

A fost adoptat ulterior de \u021b\u0103rile socialiste \u0219i reinterpretat \u00een Rom\u00e2nia de arhitec\u021bi consacra\u021bi, ca Nicolae Porumbescu \u0219i Mircea Alifanti, care i-au ad\u0103ugat un specific local.<\/p>\n

\u201eTrebuia s\u0103 \u00abpl\u0103m\u0103desc\u00bb spa\u021biul \u00eenconjur\u0103tor, s\u0103-l g\u00e2ndesc \u00een metafore, s\u0103-i calculez golurile, pe care \u00een mod inevitabil trebuie s\u0103 le con\u021bin\u0103, pentru a fi umplute de viitorime. Via\u021ba nu trebuie irosit\u0103, profesiunea de arhitect este o continu\u0103 pledoarie pentru eficien\u021b\u0103 \u0219i form\u0103. Omul trebuie s\u0103 stea drept, s\u0103 nu-l \u00eencovoaie nimeni \u0219i nimic. Apoi vin verticala construc\u021biei, verticala cioc\u00e2rliei. \u00cen treac\u0103t fie spus, a\u0219 vrea s\u0103-\u0219i fac\u0103 cuib cioc\u00e2rlia sus, pe turnul ora\u0219ului. I-am rezervat un mic loc acolo, l-o fi v\u0103zut?\u201d, <\/i>relata arhitectul Nicolae Porumbescu-Vaida, \u00een 1986.<\/p>\n

Brutalismul, \u00eembr\u0103\u021bi\u0219at de arhitec\u021bii rom\u00e2ni<\/h2>\n

Unii speciali\u0219ti au considerat Centrul Nou din Satu Mare<\/a> una dintre cele mai reu\u0219ite interven\u021bii urbane realizate \u00een perioada comunist\u0103. Criticul de art\u0103 Constantin Hostiuc aprecia c\u0103 volumele masive ale cl\u0103dirilor nu agreseaz\u0103 spa\u021biul din jur, ci intr\u0103 \u00eentr-un dialog cu centrul vechi \u0219i devin repere ale ora\u0219ului. El remarca folosirea cromaticii calde, a ferestrelor largi \u0219i a motivelor inspirate din arhitectura tradi\u021bional\u0103, ca furca \u021b\u0103r\u0103neasc\u0103 de tors, integrat\u0103 de Nicolae Porumbescu-Vaida ca element simbolic al ansamblului.<\/p>\n

\n\"Imagini<\/picture>\n

Imaginea 1\/5:<\/span>
\n Imagini de la constructia Palatului administrativ din Satu Mare Sursa CJ Satu Mare (3) jpg<\/p>\n<\/div>\n

Al\u0103turi de Palatul Administrativ din Satu Mare, printre cl\u0103dirile emblematice ale modernismului socialist, cu influen\u021be brutaliste, se num\u0103r\u0103 Sala Palatului, Casa de Cultur\u0103 a Studen\u021bilor, Sala Polivalent\u0103, Hotelul Intercontinental \u0219i Teatrul Na\u021bional \u201eI.L. Caragiale\u201d din Bucure\u0219ti, complexul Romexpo, Palatul Telefoanelor din Cluj-Napoca, Palatul Administrativ din Boto\u0219ani, Casa de Cultur\u0103 din Suceava \u0219i Casa de Cultur\u0103 din Baia Mare. Acestea impresionau prin dimensiuni \u0219i compozi\u021bie, betonul folosit din abunden\u021b\u0103 fiind materialul reprezentativ al epocii, at\u00e2t \u00een construc\u021bii, c\u00e2t \u0219i \u00een decora\u021biuni.<\/p>\n

\t\t\t<\/span>
\n Ora\u0219ul cu cea mai \u00eenalt\u0103 cl\u0103dire din Transilvania. Cu ce seam\u0103n\u0103 primul zg\u00e2rie-nori construit \u00een epoca Ceau\u0219escu la Satu Mare<\/span>
\n <\/svg>
\n <\/a><\/p>\n

Lucr\u0103rile la noul centru civic din Satu Mare s-au \u00eencheiat la mijlocul anilor \u201980. \u00cen timpul construc\u021biei au intervenit mai multe modific\u0103ri.<\/p>\n

\u201eLa cota 66 de metri trebuia construit un amfiteatru cu 400 de locuri, lucru care nu s-a realizat. O alt\u0103 nerealizare a fost Muzeul PCR, care urma s\u0103 fie amplasat la ultimul nivel al cl\u0103dirii. Ini\u0163ial, \u00een proiect era prev\u0103zut ca \u00een v\u00e2rful Palatului Administrativ, sprijinit de patru grinzi, s\u0103 existe un clopot. Dar nici acest lucru nu s-a mai realizat. Au muncit aproximativ 1.000 de persoane, iar costul acestuia se ridica undeva la 54 de miliarde de lei, adic\u0103 aproximativ trei miliarde de dolari, la cursul BNR din 1985\u201d, <\/i>arat\u0103 CJ Satu Mare.<\/p>\n

Palatul din Satu Mare cuprinde cinci cl\u0103diri<\/h2>\n

Potrivit memoriului tehnic, Palatul Administrativ este format din cinci corpuri interconectate, cu forme \u0219i dimensiuni diferite, ridicate pe un teren relativ orizontal. Cl\u0103dirile au \u00een\u0103l\u021bimi cuprinse \u00eentre un etaj \u0219i 22 de niveluri, iar structura lor este realizat\u0103 din diafragme de beton armat.<\/p>\n

\n\"Satu<\/picture>\n

Imaginea 1\/13:<\/span>
\n Satu Mare Foto Daniel Gu\u021b\u0103 ADEV\u0102RUL (15) jpg<\/p>\n<\/div>\n

Corpul principal, denumit T, este turnul ansamblului \u0219i are forma literei T. Este compus din trei bra\u021be separate prin rosturi, dezvoltate pe 12, 14 \u0219i 22 de etaje, cu o \u00een\u0103l\u021bime total\u0103 de 86,55 metri. \u00cen zona central\u0103 sunt amplasate sc\u0103rile de serviciu \u0219i grupurile sanitare, iar bra\u021bele laterale sunt ocupate \u00een principal de birouri.<\/p>\n

Corpul O+Ps are subsol par\u021bial, parter \u0219i un etaj \u0219i include holuri, sc\u0103ri, birouri, sal\u0103 de \u0219edin\u021be \u0219i o logie. La subsolul zonei O se afl\u0103 o sal\u0103 de protocol cu deschidere spre curtea interioar\u0103, iar zona Ps este sus\u021binut\u0103 de st\u00e2lpi masivi de beton. Dup\u0103 reamenajarea pie\u021bei, parterul liber al acestei zone a devenit spa\u021biu pietonal.<\/p>\n

Corpul C are subsol, parter \u0219i dou\u0103 etaje \u0219i se remarc\u0103 prin forma sa terasat\u0103, fiecare nivel retr\u0103g\u00e2ndu-se spre pia\u021b\u0103 fa\u021b\u0103 de cel inferior. Aici se afl\u0103 birouri, s\u0103li de \u0219edin\u021be, un hol de expozi\u021bii, centrala termic\u0103 \u0219i spa\u021bii tehnice. Subsolurile ansamblului sunt folosite pentru arhive, garaje, spa\u021bii tehnice, grupuri sanitare \u0219i ad\u0103post de protec\u021bie civil\u0103.<\/p>\n

\u201eStilul arhitectural este brutalism cu elemente tradi\u021bionale, preluarea elementelor decorative specifice prelucr\u0103rii tradi\u021bionale a lemnului \u0219i transpunerea lor \u00een beton<\/i>\u201d, se arat\u0103 \u00een memoriul tehnic al investi\u021biei \u201eCre\u0219terea eficien\u021bei energetice a sediului administrativ al Consiliului Jude\u021bean Satu Mare\u201d.<\/p>\n

\n\"Satu<\/picture>\n

Imaginea 1\/15:<\/span>
\n Satu Mare Foto Daniel Gu\u021b\u0103 ADEV\u0102RUL (46) jpg<\/p>\n<\/div>\n

\t\t\t<\/span>
\n Mo\u0219tenirea arhitectural\u0103 a Rom\u00e2niei socialiste. Cum s-au \u00een\u0103l\u021bat palatele de beton ale anilor \u201960 <\/span>
\n <\/svg>
\n <\/a><\/p>\n

Spa\u021biile interioare ale Palatului Administrativ p\u0103streaz\u0103 finisaje \u0219i detalii decorative specifice arhitecturii lui Nicolae Porumbescu: pardoseli din mozaic \u00een holuri \u0219i spa\u021biile comune, parchet din lemn \u00een birouri, tencuieli texturate, tavane casetate \u0219i corpuri de iluminat integrate \u00een ni\u0219e. \u00cen unele spa\u021bii, luminile \u0219i radiatoarele sunt mascate cu grilaje decorative din lemn de cire\u0219, armonizate cu u\u0219ile \u0219i mobilierul, iar \u00een zonele centrale se p\u0103streaz\u0103 u\u0219i, t\u00e2mpl\u0103rii, elemente sculptate \u0219i piese de mobilier considerate valoroase. Proiectul tehnic arat\u0103 \u00eens\u0103 c\u0103, de-a lungul timpului, o parte din t\u00e2mpl\u0103ria original\u0103 a fost \u00eenlocuit\u0103 cu ferestre din aluminiu sau PVC.<\/p>\n

\u00cen 2025, Consiliul Jude\u021bean Satu Mare a lansat licita\u021bia pentru renovarea energetic\u0103 a Palatului Administrativ din Pia\u021ba 25 Octombrie. Investi\u021bia, finan\u021bat\u0103 prin PNRR \u0219i estimat\u0103 la aproape 24,6 milioane de lei f\u0103r\u0103 TVA, vizeaz\u0103 modernizarea corpurilor T, O+Ps \u0219i C ale ansamblului, \u00eens\u0103 lucr\u0103rile nu au \u00eenceput \u00eenc\u0103.<\/p>\n

Centrul ora\u0219ului Satu Mare, dominat de palat<\/h2>\n

Centrul Nou al ora\u0219ului a fost construit pe terenul aflat \u00eentre centrul vechi \u0219i malul Some\u0219ului. Pia\u021ba, \u00een form\u0103 de T, cuprinde \u00een prim-plan Palatul Administrativ al jude\u021bului Satu Mare.<\/p>\n

\u201eElementele de decor valorific\u0103 tradi\u0163ia artei lemnului din Oa\u015f \u015fi Maramure\u015f. Cele trei turnuri ale sale simbolizeaz\u0103 fr\u0103\u0163ia etniilor s\u0103tm\u0103rene\u201d,<\/i> arat\u0103 CJ Satu Mare.<\/p>\n

\u00cen centrul civic se mai afl\u0103 Casa de Cultur\u0103 a Sindicatelor, construit\u0103 \u00een 1984, magazinul universal Some\u0219ul, Galeria de Art\u0103, institu\u021bii bancare, localuri \u0219i magazine, bustul lui Corneliu Coposu, realizat de Radu Ciobanu \u00een 1997, \u0219i o f\u00e2nt\u00e2n\u0103 artezian\u0103. Pia\u021ba este conturat\u0103 de r\u00e2ul Some\u0219, falez\u0103 \u0219i podurile sale.<\/p>\n

\u201e\u00cen cadrul ansamblului Centru Nou, pozi\u021bia central\u0103 o ocup\u0103 Palatul Administrativ, cea mai \u00eenalt\u0103 construc\u021bie din Rom\u00e2nia a acelei perioade, unic\u0103 \u0219i \u00eendr\u0103znea\u021b\u0103 realizare tehnic\u0103 \u0219i structural\u0103, al c\u0103rui corp elansat, \u00een spiritul \u00eenaltelor turle ale bisericilor maramure\u0219ene, constituie \u0219i ast\u0103zi un semnal urban de mare for\u021b\u0103, un reper identitar autentic al ora\u0219ului. Cl\u0103direa are astfel o valoare arhitectural\u0103 incontestabil\u0103, recunoscut\u0103 la nivel interna\u021bional\u201d,<\/i> arat\u0103 istoricul ansamblului.<\/p>\n<\/p><\/div>\n

Read More<\/a><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Cea mai \u00eenalt\u0103 cl\u0103dire administrativ\u0103 din Rom\u00e2nia domin\u0103 de patru decenii panorama ora\u0219ului Satu Mare. Peste 1.000 de oameni au muncit la construc\u021bia palatului de […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":14688,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_monsterinsights_skip_tracking":false,"_monsterinsights_sitenote_active":false,"_monsterinsights_sitenote_note":"","_monsterinsights_sitenote_category":0,"footnotes":""},"categories":[6],"tags":[],"class_list":["post-14687","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-popular"],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/14687","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=14687"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/14687\/revisions"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media\/14688"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=14687"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=14687"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=14687"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}