{"id":14665,"date":"2026-06-26T13:04:32","date_gmt":"2026-06-26T13:04:32","guid":{"rendered":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/2026\/06\/26\/cine-a-fost-dulceata-americii-femeia-milionara-care-a-fermecat-o-lume-intreaga\/"},"modified":"2026-06-26T13:04:32","modified_gmt":"2026-06-26T13:04:32","slug":"cine-a-fost-dulceata-americii-femeia-milionara-care-a-fermecat-o-lume-intreaga","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/2026\/06\/26\/cine-a-fost-dulceata-americii-femeia-milionara-care-a-fermecat-o-lume-intreaga\/","title":{"rendered":"Cine a fost \u201eDulcea\u021ba Americii\u201d, femeia milionar\u0103 care a fermecat o lume \u00eentreag\u0103"},"content":{"rendered":"
\n

P\u00e2n\u0103 la Mary Pickford, nu a existat no\u021biunea de super-star de cinema. A fost o t\u00e2n\u0103r\u0103 canadianc\u0103, n\u0103scut\u0103 \u00eentr-o familie s\u0103rac\u0103, dar care \u0219i-a transformat visul \u00een realitate. A fost prima mare vedet\u0103 a Hollywod-ului \u0219i totodat\u0103 prima actri\u021b\u0103 miliardar\u0103. <\/p>\n

\"Mary<\/picture>\n

Mary Pickford FOTO wikipedia<\/p>\n<\/div>\n

Hollywood-ul este epicentrul industriei cinematografice globale, definind standardele vizuale, tehnice \u0219i comerciale ale filmului. De la fondarea primelor studiouri \u00een 1911, Hollywood-ul a transformat cinematografia dintr-o simpl\u0103 noutate tehnic\u0103 \u00eentr-o form\u0103 de art\u0103 masiv\u0103 \u0219i o afacere de miliarde de dolari, model\u00e2nd cultura popular\u0103 interna\u021bional\u0103 prin produc\u021bii de amploare.<\/p>\n

Dar, cel mai important, a dezvoltat modelul de afaceri bazat pe studiouri integrate (care controleaz\u0103 produc\u021bia, distribu\u021bia \u0219i proiec\u021bia) \u0219i a creat ideea de \u201estea de film\u201d. Aceast\u0103 abordare a transformat actorii \u00een celebrit\u0103\u021bi globale, asigur\u00e2nd o loialitate uria\u0219\u0103 a publicului \u0219i profituri record. Ei bine, unul dintre primele staruri de film de la nivel mondial a fost o t\u00e2n\u0103r\u0103 canadianc\u0103 dintr-o familie s\u0103rac\u0103. Se numea Mary Pickford \u0219i ei i se datoreaz\u0103, \u00een mare parte, ideea de supervedet\u0103 cinematografic\u0103, fiind prima femeie care a deschis drumul filmului c\u0103tre statutul de cea de-a \u0219aptea art\u0103. Este, practic, femeia c\u0103reia \u00eei dator\u0103m o parte din industria cinematografic\u0103 de ast\u0103zi.<\/p>\n

Na\u0219terea celei de-a \u0219aptea arte<\/h2>\n

Cinematografia a ap\u0103rut la finele secolului al XIX-lea, aproape concomitent pe continentul american \u0219i cel european. Mai precis, \u00een anul 1891, \u00een West Orange, New Jersey, Thomas Edison \u0219i asistentul s\u0103u, William Kennedy Laurie Dickson, inventeaz\u0103 kinetoscopul. Acest aparat permitea vizionarea primelor imagini \u00een mi\u0219care. Totodat\u0103, la Paris, \u00een 1895, a avut loc prima proiec\u021bie public\u0103 cu plat\u0103, la Salon Indien de la Grand Caf\u00e9, unde fra\u021bii Auguste \u0219i Louis Lumi\u00e8re au prezentat publicului inven\u021bia lor numit\u0103 cinematograf. <\/p>\n

\u00cen cadrul acelei prime reprezenta\u021bii, fra\u021bii Lumi\u00e8re au proiectat zece scurtmetraje mute, fiecare av\u00e2nd o durat\u0103 de aproximativ un minut. Cel mai cunoscut dintre acestea a fost \u201eLa Sortie de l’Usine Lumi\u00e8re \u00e0 Lyon\u201d (Muncitorii ie\u0219ind din uzina Lumi\u00e8re). Pe continentul american, la numai c\u00e2teva luni distan\u021b\u0103, \u00een 1896, la New York, Edison a prezentat publicului primul program de film cu ajutorul unui proiector numit Vitascope, la Koster and Bial’s Music Hall. Ulterior, aceast\u0103 art\u0103 a prins de minune \u0219i a fost \u00eembr\u0103\u021bi\u0219at\u0103 de mul\u021bi pasiona\u021bi de noile tehnologii ale vremii. Primii cinea\u0219ti erau \u00eens\u0103 s\u0103r\u0103ci\u021bi de taxele impuse de trustul lui Edison.<\/p>\n

A\u0219a c\u0103 au migrat efectiv pe coasta de vest, at\u00e2t pentru a sc\u0103pa de taxe, c\u00e2t \u0219i pentru a profita de clima \u00eensorit\u0103 \u0219i de varietatea peisajelor. Locul cel mai potrivit a fost Los Angeles, \u00een California. Acolo a luat na\u0219tere cartierul Hollywood<\/a>, care avea s\u0103 devin\u0103 rapid capitala mondial\u0103 a filmului. \u00cen 1911, Compania Nestor a turnat primele 15 filme locale, folosind o fost\u0103 tavern\u0103 pe post de studio. \u00cen 1915 a avut loc premiera peliculei \u201eThe Birth of a Nation\u201d, regizat\u0103 de D.W. Griffith. Acest lungmetraj a revolu\u021bionat limbajul cinematografic \u0219i tehnicile de produc\u021bie, devenind un reper major pentru epoc\u0103. <\/p>\n

\u00cen perioada 1910-1920 au luat na\u0219tere studiourile gigant care domin\u0103 industria \u0219i ast\u0103zi (Universal, Paramount, Metro-Goldwyn-Mayer). Nu existau \u00eens\u0103 cele care aveau s\u0103 aduc\u0103 cu adev\u0103rat faim\u0103 \u0219i str\u0103lucire artei cinematografice: starurile de cinema. Acei actori pe care oamenii ar fi pl\u0103tit oric\u00e2nd bilet numai s\u0103-i vad\u0103. Vedetele care s\u0103 ajung\u0103 faimoase \u00een toat\u0103 lumea \u0219i s\u0103 poarte renumele cinematografiei americane \u0219i al Hollywood-ului \u00een toate col\u021burile Terrei.<\/p>\n

O pu\u0219toaic\u0103 s\u0103rac\u0103 din Canada \u0219i un vis al scenei<\/h2>\n

\u0218i atunci a ap\u0103rut Mary Pickford, ca un r\u0103spuns la toate c\u0103ut\u0103rile produc\u0103torilor, regizorilor \u0219i, p\u00e2n\u0103 la urm\u0103, ale spectatorilor. Mary a fost prima vedet\u0103 de cinema \u00een adev\u0103ratul sens al cuv\u00e2ntului. Mary Pickford se numea, de fapt, Gladys Louise Smith \u0219i s-a n\u0103scut pe 8 aprilie 1892, \u00een Toronto, Canada. Tat\u0103l ei, John Charles Smith, era fiul unor imigran\u021bi englezi metodi\u0219ti \u0219i a avut mai multe slujbe ocazionale. Mama ei, Charlotte Hennessey, era de origine irlandez\u0103 catolic\u0103 \u0219i a lucrat o vreme cos\u00e2nd haine. Era o familie s\u0103rac\u0103 de emigran\u021bi care tr\u0103ia \u00eentr-un cartier s\u0103rac din Toronto, cunoscut sub numele de \u201eThe Ward\u201d, unde bolile erau r\u0103sp\u00e2ndite. Pickford a avut doi fra\u021bi mai mici \u0219i am\u00e2ndoi vor deveni actori. Tat\u0103l lui Mary Pickford era alcoolic. A murit pe 11 februarie 1898 din cauza unui cheag de s\u00e2nge fatal provocat de un accident de munc\u0103, c\u00e2nd lucra pe vaporul cu aburi Niagara. Moartea tat\u0103lui a fost o adev\u0103rat\u0103 traum\u0103 pentru Mary. <\/p>\n

Avea doar cinci ani c\u00e2nd a fost efectiv \u0219ocat\u0103 de reac\u021bia \u00eendurerat\u0103 a mamei sale. Trauma a fost at\u00e2t de puternic\u0103 \u00eenc\u00e2t nu a mai mers la \u0219coal\u0103 \u0219i nu a \u00eenv\u0103\u021bat s\u0103 citeasc\u0103 \u00een copil\u0103ria mic\u0103. A \u00eenv\u0103\u021bat s\u0103 scrie \u0219i s\u0103 citeasc\u0103 abia dup\u0103 v\u00e2rsta de 11 ani. Mary a intrat \u00een contact cu teatrul \u0219i actoria dup\u0103 ce mama sa a \u00eenceput s\u0103 dea anumite camere din cas\u0103 spre \u00eenchiriere. A\u0219a a ajuns la ei un individ numit Murphy, manager de scen\u0103 la Cummings Stock Company. <\/p>\n

Observ\u00e2nd talentul nativ al copilelor, mai ales al lui Gladys (cea care va deveni Mary Pickford) \u0219i al lui Lottie, s-a oferit s\u0103 le dea roluri mici \u00een diferite spectacole unde era nevoie de copii. Gladys a interpretat at\u00e2t roluri de b\u0103iat, c\u00e2t \u0219i de fat\u0103, iar Lottie a avut un rol mut \u00een piesa \u201eThe Silver King\u201d, la Princess Theatre din Toronto, \u00een timp ce mama lor c\u00e2nta la org\u0103. \u00centreaga familie a ajuns s\u0103 fie \u00eenregimentat\u0103 \u00een spectacole de teatru. \u00cen cele din urm\u0103, talentul lui Gladys a propulsat-o, ajung\u00e2nd s\u0103 interpreteze, de la o v\u00e2rst\u0103 fraged\u0103, roluri principale. \u00cen 1901, familia s-a mutat \u00een Statele Unite \u0219i \u0219i-a f\u0103cut o trup\u0103 particular\u0103 de teatru. S-au al\u0103turat unei companii ambulante, iar Gladys a devenit o actri\u021b\u0103 \u00een toat\u0103 regula.<\/p>\n

\"O<\/picture>\n

Mary Pickford FOTO wikipedia<\/p>\n<\/div>\n

Au urmat turnee prin Statele Unite cu trenul, juc\u00e2nd \u00een companii de teatru de m\u00e2na a treia \u0219i \u00een piese de slab\u0103 calitate. Via\u021ba lor era una de s\u0103r\u0103cie, tr\u0103ind din veniturile lui Gladys, care \u00ee\u0219i ajuta \u0219i mama s\u0103 aib\u0103 grij\u0103 de fra\u021bii ei mai mici. A fost \u00eens\u0103 remarcat\u0103 de regizori \u0219i a \u00eenceput s\u0103 fac\u0103 carier\u0103 la companii teatrale mai mari \u0219i, \u00een cele din urm\u0103, s\u0103 ajung\u0103 pe Broadway. <\/p>\n

\t\t\t<\/span>
\n Sean Connery, actorul care a redefinit statutul de star de cinema, a \u00eemplinit 90 de ani<\/span>
\n <\/svg>
\n <\/a><\/p>\n

Avea doar 18 ani c\u00e2nd \u0219i-a f\u0103cut debutul la New York \u00een piesa \u201eThe Warrens of Virginia\u201d, de David Belasco, \u00een decembrie 1907. Acela\u0219i Belasco i-a sugerat s\u0103 \u00ee\u0219i schimbe numele \u00een Mary Pickford. Era preferata publicului. Avea un chip fermec\u0103tor, \u00eencadrat de bucle aurii, \u0219i poseda un farmec irezistibil. Nu mai vorbim de talent. A\u0219a a ajuns s\u0103 fie remarcat\u0103 de produc\u0103torii \u0219i regizorii de film de pe coasta de vest, cei care abia ridicau Hollywood-ul.<\/p>\n

\u201eScumpetea Americii\u201d, primul star adev\u0103rat de film<\/h2>\n

Debutul la Hollywood al lui Mary Pickford s-a produs \u00een 1909, atunci c\u00e2nd a acceptat s\u0103 fac\u0103 figura\u021bie pentru compania lui D. W. Griffith, \u201eBiograph Company\u201d. Ulterior, a fost remarcat\u0103 de regizor \u0219i a primit un rol \u00een filmul s\u0103u \u201eThe Violin Maker of Cremona\u201d. T\u00e2n\u0103ra actri\u021b\u0103 a impresionat \u0219i a devenit rapid foarte cunoscut\u0103 \u0219i c\u0103utat\u0103. \u00cen primul r\u00e2nd, era foarte dorit\u0103 \u00een r\u00e2ndul publicului. Asta a propulsat-o \u00een mai toate produc\u021biile vremii, iar contractele erau din ce \u00een ce mai generoase. \u00cen 1913 deja devenise o vedet\u0103 de cinema, un concept pe care aproape nimeni nu-l cunoscuse. Era, efectiv, o zei\u021b\u0103 a ecranului.<\/p>\n

Mary Pickford nu era doar frumoas\u0103 \u0219i talentat\u0103, ci \u0219i extrem de inteligent\u0103, muncitoare \u0219i foarte priceput\u0103 la afaceri. A devenit propriul impresar \u0219i chiar a reu\u0219it s\u0103-\u0219i fac\u0103 propria companie de produc\u021bie, Mary Pickford Studios. Personajul ingenuu cu bucle aurii, exprim\u00e2nd sinceritate, bun\u0103tate \u0219i inocen\u021b\u0103 de neclintit, pe care l-a interpretat \u00een filme mute precum \u201eHearts Adrift\u201d, \u201eThe Poor Little Rich Girl\u201d, \u201eRebecca of Sunnybrook Farm\u201d, \u201eStella Maris\u201d \u0219i \u201eJohanna Enlists\u201d, a cucerit publicul din \u00eentreaga lume.<\/p>\n

\"Mary<\/picture>\n

Mary Pickford \u00een \u201eLittle Lord Fauntleroy\u201d FOTO wikipedia<\/p>\n<\/div>\n

Mary Pickford a devenit \u201eAmerica\u2019s Sweetheart\u201d (\u201eScumpetea Americii\u201d) \u0219i primul star interna\u021bional, \u00een adev\u0103ratul sens al cuv\u00e2ntului. Cariera ei a deschis, de fapt, drumul multor actri\u021be \u0219i actori, a creat acest concept de super-star interna\u021bional de cinema. Mary a muncit mult pentru rolurile sale \u0219i era o femeie pe care celebritatea nu a reu\u0219it s\u0103 o corup\u0103 niciodat\u0103. A fost renumit\u0103 pentru modestie, devotament pentru meserie \u0219i o aten\u021bie minu\u021bioas\u0103 acordat\u0103 realiz\u0103rii unor produc\u021bii de calitate.<\/p>\n

Un \u201emonstru sacru\u201d al ecranului \u0219i prima actri\u021b\u0103 milionar\u0103 din istorie<\/h2>\n

Mary Pickford a devenit un \u201emonstru sacru\u201d \u0219i o actri\u021b\u0103 extrem de bine pl\u0103tit\u0103. Publicul o iubea la nebunie, iar filmele \u00een care ap\u0103rea se vindeau ca p\u00e2inea cald\u0103. \u00cen 1917, compania First National Films i-a oferit suma impresionant\u0103 de 350.000 de dolari pentru fiecare film \u00een care juca. Banii au \u00eenceput s\u0103 curg\u0103 efectiv.<\/p>\n

\"Cei<\/picture>\n

Mary Pickford al\u0103turi de Charlie Chaplin, Douglas Fairbanks \u0219i D. W. Griffith FOTO wikipedia<\/p>\n<\/div>\n

\u201e\u00cen 1911, \u201eMoving Picture Mary\u201d a devenit prima vedet\u0103 de cinema care a ap\u0103rut pe coperta publica\u021biei New York Dramatic Mirror, o onoare rezervat\u0103 p\u00e2n\u0103 atunci exclusiv starurilor de teatru. Deoarece spectatorii o considerau deja favorita lor, succesul lui Mary Pickford \u00een filmele de lungmetraj era practic asigurat. \u00cen 1914, filmul \u201eTess of the Storm Country\u201d, povestea unei tinere curajoase care lupt\u0103 pentru oamenii s\u0103raci \u0219i marginaliza\u021bi, a provocat o adev\u0103rat\u0103 senza\u021bie. Reac\u021bia extraordinar\u0103 a publicului a transformat-o pe Pickford \u00eentr-o vedet\u0103 interna\u021bional\u0103 \u0219i a dat na\u0219tere unui fenomen de adorare a vedetelor f\u0103r\u0103 precedent. Pentru prima dat\u0103, fanii manifestau o devotare intens\u0103 fa\u021b\u0103 de o actri\u021b\u0103 de film, iar numele ei devenise cunoscut \u00een \u00eentreaga lume. Acest succes i-a oferit lui Mary Pickford o putere de negociere extraordinar\u0103. \u00cen 1916, ea a ob\u021binut un contract excep\u021bional pentru acea vreme: un salariu de 10.000 de dolari pe s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103, 50% din profiturile filmelor sale \u0219i propriul studio de produc\u021bie, Mary Pickford Studios. Aceste condi\u021bii au f\u0103cut din ea una dintre cele mai bine pl\u0103tite \u0219i influente persoane din industria cinematografic\u0103 mondial\u0103\u201d<\/i>, preciza Christel Schmidt pentru \u201eWomen Film Pioneers Project\u201d.<\/p>\n

\t\t\t<\/span>
\n La 66 de ani, sex-simbolul Sharon Stone pozeaz\u0103 doar \u00een bikini \u00een timp ce picteaz\u0103 FOTO<\/span>
\n <\/svg>
\n <\/a><\/p>\n

\"mary<\/picture>\n

Mary Pickford primind Oscarul \u00een 1930 pentru filmul Coquette FOTO wikipedia<\/p>\n<\/div>\n

Mai mult dec\u00e2t at\u00e2t, ea este una dintre cofondatoarele, al\u0103turi de Charlie Chaplin<\/a>, Douglas Fairbanks \u0219i D. W. Griffith, uria\u0219ei companii de produc\u021bie United Artists, cea c\u0103reia cinematografia de ast\u0103zi \u00eei datoreaz\u0103 aproape totul. Scopul companiei era s\u0103 le ofere arti\u0219tilor mai mult control asupra propriilor produc\u021bii \u0219i distribu\u021biei filmelor lor.<\/p>\n

Mary Pickford s-a c\u0103s\u0103torit cu Douglas Fairbanks, iar cei doi au devenit unul dintre cele mai celebre \u0219i admirate cupluri de la Hollywood \u00een anii \u201920, fiind considera\u021bi adev\u0103rata \u201efamilie regal\u0103\u201d a cinematografiei americane. Dup\u0103 194 de filme realizate, mai ales \u00een perioada de glorie a cinematografiei americane, Mary Pickford s-a retras din activitate. A r\u0103mas ca \u0219i coordonator la United Artists, ca produc\u0103tor \u0219i scenarist. S-a retras apoi la vila ei din Santa Monica, California. A murit la 87 de ani.<\/p>\n

\u201eMary Pickford nu a fost doar o vedet\u0103; a fost o pionier\u0103. \u00cen\u021belegea industria cinematografic\u0103 mai bine dec\u00e2t majoritatea b\u0103rba\u021bilor care lucrau \u00een ea\u201d<\/i>, spunea despre ea Charlie Chaplin.<\/p>\n<\/p><\/div>\n

Read More<\/a><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

P\u00e2n\u0103 la Mary Pickford, nu a existat no\u021biunea de super-star de cinema. A fost o t\u00e2n\u0103r\u0103 canadianc\u0103, n\u0103scut\u0103 \u00eentr-o familie s\u0103rac\u0103, dar care \u0219i-a transformat […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":14666,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_monsterinsights_skip_tracking":false,"_monsterinsights_sitenote_active":false,"_monsterinsights_sitenote_note":"","_monsterinsights_sitenote_category":0,"footnotes":""},"categories":[6],"tags":[],"class_list":["post-14665","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-popular"],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/14665","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=14665"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/14665\/revisions"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media\/14666"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=14665"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=14665"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=14665"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}