{"id":1424,"date":"2025-01-21T15:25:16","date_gmt":"2025-01-21T15:25:16","guid":{"rendered":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/2025\/01\/21\/adultii-mai-putin-inteligenti-pe-zi-ce-trece-expert-hr-nimeni-nu-intelege-urgenta-de-a-investi-in-educatia-pentru-adulti\/"},"modified":"2025-01-21T15:25:16","modified_gmt":"2025-01-21T15:25:16","slug":"adultii-mai-putin-inteligenti-pe-zi-ce-trece-expert-hr-nimeni-nu-intelege-urgenta-de-a-investi-in-educatia-pentru-adulti","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/2025\/01\/21\/adultii-mai-putin-inteligenti-pe-zi-ce-trece-expert-hr-nimeni-nu-intelege-urgenta-de-a-investi-in-educatia-pentru-adulti\/","title":{"rendered":"Adul\u021bii, mai pu\u021bin inteligen\u021bi pe zi ce trece. Expert HR: \u201eNimeni nu \u00een\u021belege urgen\u021ba de a investi \u00een educa\u021bia pentru adul\u021bi\u201d"},"content":{"rendered":"
\n

Unul din cinci adul\u021bi este capabil s\u0103 \u00een\u021beleag\u0103 texte simple sau s\u0103 rezolve probleme aritmetice de baz\u0103, arat\u0103 un studiu realizat de Organiza\u0163ia pentru Cooperare \u015fi Dezvoltare Economic\u0103 (OCDE) \u00een 34 de state. Polonia \u00eenregistreaz\u0103 cel mai mare declin\u00a0al acestor abilit\u0103\u021bi.<\/p>\n

\"Doru<\/picture>\n

Doru \u0218upeal\u0103 spune c\u0103 abilit\u0103\u021bile necesare azi la job sunt mult mai complexe. FOTO: Arhiv\u0103 personal\u0103<\/p>\n<\/div>\n

\u00cen ultimii 10 ani, competen\u021bele de citire\/lectur\u0103 \u0219i de matematic\u0103 ale adul\u021bilor din Europa au sc\u0103zut ori au stagnat \u00een statele occidentale, conform celui de-al doilea sondaj pe aceast\u0103 tem\u0103 realizat de OCDE \u0219i co-finan\u021bat de Comisia European\u0103, arat\u0103 cursdeguvernare.ro<\/a>.<\/p>\n

Polonia \u00eenregistreaz\u0103 cel mai mare declin al acestor abilit\u0103\u021bi, urmat\u0103 de o alt\u0103 \u021bar\u0103 est-european\u0103 \u2013 Lituania.<\/p>\n

\u00cen medie, \u00een 34 de state participante la sondaj, unul din cinci adul\u021bi este capabil doar s\u0103 \u00een\u021beleag\u0103 texte simple sau s\u0103 rezolve probleme aritmetice de baz\u0103.<\/p>\n

\u00cen unele state, cre\u0219terea ponderii adul\u021bilor n\u0103scu\u021bi \u00een str\u0103in\u0103tate \u00een ultimul deceniu explic\u0103 o parte din sc\u0103derea scorurilor medii ale competen\u021belor de alfabetizare.<\/p>\n

\u201e\u00cen toate profesiile, \u00eenv\u0103\u021barea continu\u0103 este absolut necesar\u0103\u201d<\/h2>\n

L-am \u00eentrebat pe Doru \u0218upeal\u0103<\/a>, specialist \u00een Resurse Umane, c\u00e2t de importante sunt aceste compete\u021be de citire\/lectur\u0103 \u0219i matematic\u0103 \u00een contextul pie\u021bei muncii de ast\u0103zi. El a precizat c\u0103 f\u0103r\u0103 aceste competen\u021be ar fi imposibil de realizat preg\u0103tirea continu\u0103 a adul\u021bilor. <\/p>\n

\u201ePreg\u0103tirea continu\u0103 este extrem de important\u0103 deoarece abilit\u0103\u021bile \u0219i competen\u021bele de care oamenii au nevoie azi pentru a-\u0219i putea face treaba la munc\u0103 sunt mult mai complexe dec\u00e2t cele de care aveau nevoie acum 5 ani, acum 10 ani sau acum 20 de ani \u0219i dec\u00e2t cele pe care le-au \u00eenv\u0103\u021bat \u00een perioada lor de calificare, fie c\u0103 au f\u0103cut o \u0219coal\u0103 profesional\u0103 sau au \u00eenv\u0103\u021bat la locul de munc\u0103\u201d<\/i>, a explicat el. <\/p>\n

\u0218upeal\u0103 arat\u0103 c\u0103 majoritatea meseriilor s-au digitalizat, toate au o component\u0103 de tehnologie digital\u0103, electronic\u0103. \u201eAcum 20 de ani, un zidar nu tencuia cu ma\u0219in\u0103, tencuia cu m\u00e2na, cu puterea mu\u0219chilor. Ast\u0103zi folose\u0219te o ma\u0219in\u0103, iar pentru asta trebuie s\u0103 \u0219tii s\u0103 cite\u0219ti instruc\u021biunile de utilizare \u0219i s\u0103 \u0219tii s\u0103 faci dozajele, adic\u0103 s\u0103 calculezi c\u00e2t\u0103 ap\u0103 pui, c\u00e2t ciment pui, c\u00e2t nisip pui. \u0218i aia \u00eenseamn\u0103 s\u0103 ai abilit\u0103\u021bi matematice\u201d<\/i>, exemplific\u0103 el. <\/p>\n

\u00cen toate profesiile<\/a>, tehnologia are un impact \u0219i \u00eenv\u0103\u021barea continu\u0103 este absolut necesar\u0103, concluzioneaz\u0103 \u0218upeal\u0103. <\/p>\n

\u201eDin p\u0103cate, singurii care se ocup\u0103, doar par\u021bial, de educa\u021bia oamenilor sunt angajatorii, dar nu to\u021bi angajatorii. \u00cen plus, niciun angajator nu \u00ee\u0219i educ\u0103 angajatul \u00een ideea de a-l face mai de\u0219tept \u00een general \u0219i mai valoros pentru pia\u021ba muncii. El este \u00eenv\u0103\u021bat s\u0103 foloseasc\u0103 sculele cu care se lucreaz\u0103 la firma respectiv\u0103. \u0218i at\u00e2t. Adic\u0103 programele de \u00eenv\u0103\u021bare sunt punctuale, \u00eenguste \u0219i strict utile angajatorului, nu angajatului<\/i>\u201d, explic\u0103 expertul. <\/p>\n

De multe ori, de exemplu, un angajat \u00eenva\u021b\u0103 s\u0103 foloseasc\u0103 un aparat la un angajator, iar acest lucru nu-l face neap\u0103rat mai valoros pentru alt angajator. <\/p>\n

\u201eSunt cazuri \u00een care sunt transferabile aceste cuno\u0219tin\u021be \u0219i c\u0103tre alt angajator, cum ar fi s\u0103 inve\u021bi s\u0103 operezi o macara sau un motostivuitor, dar sunt multe situa\u021bii \u00een care abilit\u0103\u021bile nu sunt transferabile<\/i>\u201d, detaliaz\u0103 el. <\/p>\n

\u201eC\u00e2nd va intra Rom\u00e2nia \u00een OCDE va strica din nou media\u201d<\/h2>\n

\u201eRom\u00e2nia \u00eenc\u0103 nu e membru OCDE, dar va fi sper\u0103m \u00een urm\u0103toriii ani \u0219i c\u00e2nd va intra Rom\u00e2nia \u00een OCDE va strica din nou media pentru c\u0103 sunt convins c\u0103 noi st\u0103m mai prost dec\u00e2t Polonia \u0219i Lituania care sunt pe ultimele locuri ale acestei cercet\u0103ri\u201d,<\/i> a spus specialistul. <\/p>\n

\u0218upeal\u0103 crede c\u0103 preg\u0103tirea continu\u0103 a adul\u021bilor trebuie s\u0103 fie o politic\u0103 de stat. \u201e\u0218i catastrofa de la noi este c\u0103 nimeni, inclusiv \u00een mediul politic, nu \u00een\u021belege urgen\u021ba de a investi \u00een educa\u021bie pentru adul\u021bi. Adic\u0103 \u00een a sus\u021bine programe de \u00eenv\u0103\u021bare care s\u0103 creasc\u0103 competen\u021bele \u0219i valoarea profesional\u0103 a oamenilor de la noi. De c\u00e2te ori vorbim despre educa\u021bie, \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2nt \u0219i buget, toate referin\u021bele se fac la copii, scoal\u0103 general\u0103, liceu, universit\u0103\u021bi. \u0218i la cei tineri. Ori acest lucru nu e firesc. Mai exist\u0103 un mic buget la Ministerul Muncii pentru programele de recalificare a \u0219omerilor, dar \u0219i acelea sunt f\u0103cute mai mult pe h\u00eertie \u0219i sunt dep\u0103\u0219ite de realitate<\/i>\u201d, detaliaz\u0103 specialistul. <\/p>\n

\u00cen aceste condi\u021bii, spune el, oamenii sunt pe cont propriu. \u201eOamenii trebuie s\u0103 \u00eenve\u021be singuri, fie c\u0103 \u00eenva\u021b\u0103 de pe YouTube, fie c\u0103 \u00eenva\u021b\u0103 la locul de munc\u0103, \u00een general prin str\u0103in\u0103tate. Oamenii sunt pe cont propriu \u0219i se afl\u0103 \u00eentr-o zon\u0103 \u00een care nu \u0219tiu s\u0103 se orienteze. Habar n-au ce s\u0103 aleag\u0103, cum s\u0103 aleag\u0103. Nu \u0219tiu dac\u0103 lui se potrive\u0219te, nu \u0219tiu dac\u0103 o s\u0103 vrea s\u0103 fac\u0103 profesia aia pe termen lung. Nu \u0219tiu dac\u0103, odat\u0103 asimilate acele competen\u021be, ele vor fi valoroase pe termen lung. Oamenii nu primesc niciun fel de sprijin din partea statului. Noi nu avem un stat care s\u0103 func\u021bioneze \u0219i care s\u0103 se g\u00e2ndeasc\u0103 la oameni\u201d,<\/i> arat\u0103 \u0218upeal\u0103. <\/p>\n

De ce? Pentru c\u0103 \u201ecel pu\u021bin \u00een ultimele decenii, acest stat este condus de oameni tot mai pu\u021bin califica\u021bi, tot mai pu\u021bin alfabetiza\u021bi, tot mai pu\u021bin competen\u021bi. Nu te po\u021bi a\u0219tepta de la o persoan\u0103 precum Ciuc\u0103 sau Ciolacu s\u0103 \u00een\u021beleag\u0103 rolul educa\u021biei, pentru c\u0103 sunt persoane care nu au prea avut de-a face cu educa\u021bia, ca s\u0103 nu mai vorbim despre cei dinaintea lor. Mini\u0219tri educa\u021biei de p\u00e2n\u0103 acum nu s-au g\u00e2ndit la importan\u021ba acestui domeniu, iar proiectul Rom\u00e2nia Educat\u0103 al domnului Iohannis este o h\u00e2rtie igienic\u0103, nu ajut\u0103 la nimic\u201d. <\/i><\/p>\n

Finlanda \u0219i Danemarca, frunta\u0219e la alfabetizare \u0219i la abilit\u0103\u021bi de matematic\u0103<\/h2>\n

\u00cen pofida eforturilor de a \u00eent\u0103ri educa\u021bia \u0219i formarea adul\u021bilor \u00een ultimul deceniu, alfabetizarea adul\u021bilor a sc\u0103zut \u00een \u0219apte state membre, \u00eembun\u0103t\u0103\u021bindu-se semnificativ doar \u00een Finlanda \u0219i Danemarca, \u00een timp ce doar Finlanda, Estonia, Danemarca \u0219i Olanda au f\u0103cut progrese \u00een abilit\u0103\u021bile de matematic\u0103.<\/p>\n

Analiza mai arat\u0103 c\u0103 inegalit\u0103\u021bile de abilit\u0103\u021bi \u00eentre cei mai slab preg\u0103ti\u021bi \u0219i cei mai buni adul\u021bi s-au extins \u00een interiorul \u021b\u0103rilor, \u00een special \u00een ceea ce prive\u0219te alfabetizarea (citire\/lectur\u0103).<\/p>\n

Conform studiului, \u201eeste mai probabil ca adul\u021bii cu competen\u021be mai ridicate de calcul s\u0103 fie angaja\u021bi, s\u0103 c\u00e2\u0219tige un salariu mai mare \u0219i s\u0103 raporteze o s\u0103n\u0103tate \u0219i o satisfac\u021bie de via\u021b\u0103 mai bune dec\u00e2t cei cu competen\u021be mai sc\u0103zute de calcul\u201d<\/i>, a explicat Mathias Cormann, secretarul general al OCDE.<\/p>\n

\u201eAcest studiu subliniaz\u0103 necesitatea urgent\u0103 a unei reevalu\u0103ri cuprinz\u0103toare a modului \u00een care \u021b\u0103rile sprijin\u0103 dezvoltarea competen\u021belor de baz\u0103. Pe m\u0103sur\u0103 ce tehnologia remodeleaz\u0103 multe locuri de munc\u0103, aceste competen\u021be sunt mai importante ca niciodat\u0103 pentru a face fa\u021b\u0103 viitorului muncii. Investind \u00een competen\u021be, guvernele vor sprijini o for\u021b\u0103 de munc\u0103 mai rezilient\u0103 \u0219i mai favorabil\u0103 incluziunii, care contribuie la sus\u021binerea prosperit\u0103\u021bii pentru to\u021bi,\u201d<\/i> a mai ad\u0103ugat Mathias Cormann.<\/p>\n

Studiul cuprinde 34 din statele OCDE. <\/p>\n

\u201e\u00cen majoritatea \u021b\u0103rilor, competen\u021bele adul\u021bilor continu\u0103 s\u0103 depind\u0103 str\u00e2ns de mediul social\u201d<\/h2>\n

Principalele constat\u0103ri ale studiului:<\/p>\n

\u00cen ceea ce prive\u0219te competen\u021bele numerice, opt \u021b\u0103ri \u0219i-au \u00eembun\u0103t\u0103\u021bit scorurile medii, Finlanda \u0219i Singapore \u00eenregistr\u00e2nd cele mai mari cre\u0219teri.<\/p>\n

Cu toate acestea, \u00een majoritatea \u021b\u0103rilor, competen\u021bele de alfabetizare ale celor mai pu\u021bin performan\u021bi 10% din popula\u021bie s-au diminuat, cu sc\u0103deri similare \u00een ceea ce prive\u0219te competen\u021bele numerice.<\/p>\n

Performan\u021bele celor mai buni 10% din adul\u021bi s-au \u00eembun\u0103t\u0103\u021bit, ceea ce a dus la ad\u00e2ncirea inegalit\u0103\u021bilor de competen\u021be \u00een cadrul \u021b\u0103rilor.<\/p>\n

\u00cen 2023, Singapore \u0219i Statele Unite prezentau cele mai mari inegalit\u0103\u021bi de competen\u021be \u00een ceea ce prive\u0219te alfabetizarea \u0219i calculul.<\/p>\n

Finlanda, Japonia, \u021a\u0103rile de Jos, Norvegia \u0219i Suedia sunt cele mai performante \u021b\u0103ri \u00een toate cele trei domenii.<\/p>\n

Unsprezece \u021b\u0103ri (Chile, Croa\u021bia, Fran\u021ba, Ungaria, Israel, Italia, Coreea, Lituania, Polonia, Portugalia \u0219i Spania) \u00eenregistreaz\u0103 constant performan\u021be sub media OCDE \u00een toate domeniile de competen\u021be.<\/p>\n

\u00cen multe \u021b\u0103ri, adul\u021bii cu cele mai slabe performan\u021be au \u00eenregistrat cea mai accentuat\u0103 sc\u0103dere a competen\u021belor de alfabetizare.<\/p>\n

\u00cen plus, \u00een majoritatea \u021b\u0103rilor, competen\u021bele adul\u021bilor continu\u0103 s\u0103 depind\u0103 str\u00e2ns de mediul social.<\/p>\n

\u00centruc\u00e2t competen\u021bele de alfabetizare au sc\u0103zut mai mult \u00een r\u00e2ndul b\u0103rba\u021bilor dec\u00e2t al femeilor, diferen\u021bele de gen s-au redus \u00een multe \u021b\u0103ri.<\/p>\n

Pe de alt\u0103 parte, b\u0103rba\u021bii continu\u0103 s\u0103 fie mai performan\u021bi dec\u00e2t femeile \u00een ceea ce prive\u0219te calculul \u0219i rezolvarea adaptiv\u0103 a problemelor.<\/p>\n

Adul\u021bii n\u0103scu\u021bi \u00een str\u0103in\u0103tate au competen\u021be mai sc\u0103zute dec\u00e2t adul\u021bii n\u0103scu\u021bi \u00een \u021bar\u0103 \u00een aproape toate \u021b\u0103rile.<\/p>\n

Cele mai multe dintre \u021b\u0103rile \u0219i economiile care au \u00eenregistrat sc\u0103deri ale competen\u021belor au au consemnat diminu\u0103ri ale competen\u021belor de citire, scriere \u0219i calcul \u00een cadrul diferitelor grupe de v\u00e2rst\u0103.<\/p>\n

Expansiunea educa\u021bional\u0103 pe scar\u0103 larg\u0103 nu a compensat aceste tendin\u021be, \u00eentruc\u00e2t competen\u021bele absolven\u021bilor de \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2nt superior au sc\u0103zut sau au stagnat \u00een majoritatea \u021b\u0103rilor.<\/p>\n

Aceste constat\u0103ri subliniaz\u0103 necesitatea urgent\u0103 ca factorii de decizie politic\u0103 s\u0103 se concentreze pe \u00eenv\u0103\u021barea pe tot parcursul vie\u021bii, asigur\u00e2ndu-se c\u0103 sistemele de educa\u021bie \u0219i formare sunt mai adaptabile la cerin\u021bele \u00een continu\u0103 evolu\u021bie.<\/p>\n

\u201eEduca\u021bia formal\u0103 joac\u0103 un rol esen\u021bial \u00een dezvoltarea competen\u021belor\u201d <\/h2>\n

Educa\u021bia formal\u0103 joac\u0103 un rol esen\u021bial \u00een dezvoltarea competen\u021belor. Adul\u021bii cu studii superioare ob\u021bin \u00een mod constant, \u00een medie, scoruri mai mari dec\u00e2t cei care au p\u0103r\u0103sit \u0219coala mai devreme. Cu toate acestea, nivelurile mai ridicate de educa\u021bie nu echivaleaz\u0103 \u00eentotdeauna cu competen\u021be \u0219i cuno\u0219tin\u021be mai bune, men\u021bioneaz\u0103 studiul.<\/p>\n

Studiul 2023 privind competen\u021bele adul\u021bilor relev\u0103 faptul c\u0103, atunci c\u00e2nd se compar\u0103 competen\u021bele persoanelor cu diferite calific\u0103ri educa\u021bionale la nivel transfrontalier, calific\u0103rile educa\u021bionale mai ridicate nu genereaz\u0103 neap\u0103rat competen\u021be mai ridicate.<\/p>\n

De exemplu, absolven\u021bii finlandezi de liceu dep\u0103\u0219esc \u00een mod constant adul\u021bii cu studii superioare din mai multe \u021b\u0103ri, inclusiv Chile, Israel \u0219i Lituania.<\/p>\n

Aceast\u0103 disparitate poate reflecta diferen\u021be sistemice \u00een calitatea sistemelor de educa\u021bie, precum \u0219i diferen\u021be \u00een furnizarea \u0219i organizarea educa\u021biei, precum \u0219i a \u00eenv\u0103\u021b\u0103rii pe tot parcursul vie\u021bii.<\/p>\n

Aceste diferen\u021be pot implica momentul \u00een care are loc \u00eenv\u0103\u021barea (de exemplu, copil\u0103ria, tinere\u021bea sau v\u00e2rsta adult\u0103), locul \u00een care are loc (formal, informal \u0219i non-formal), modul \u00een care este facilitat\u0103 \u00eenv\u0103\u021barea (de exemplu, dac\u0103 exist\u0103 bariere \u00een calea particip\u0103rii) \u0219i ceea ce este \u00eenv\u0103\u021bat (de exemplu, competen\u021be, atitudini \u0219i valori).<\/p>\n<\/p><\/div>\n

Read More<\/a><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Unul din cinci adul\u021bi este capabil s\u0103 \u00een\u021beleag\u0103 texte simple sau s\u0103 rezolve probleme aritmetice de baz\u0103, arat\u0103 un studiu realizat de Organiza\u0163ia pentru Cooperare […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":1425,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_monsterinsights_skip_tracking":false,"_monsterinsights_sitenote_active":false,"_monsterinsights_sitenote_note":"","_monsterinsights_sitenote_category":0,"footnotes":""},"categories":[6],"tags":[],"class_list":["post-1424","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-popular"],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/1424","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=1424"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/1424\/revisions"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media\/1425"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=1424"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=1424"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=1424"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}