{"id":1396,"date":"2025-01-20T15:23:54","date_gmt":"2025-01-20T15:23:54","guid":{"rendered":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/2025\/01\/20\/ce-inseamna-deficitele-gemene-si-care-este-impactul-lor-asupra-viitorului-economic-al-romaniei\/"},"modified":"2025-01-20T15:23:54","modified_gmt":"2025-01-20T15:23:54","slug":"ce-inseamna-deficitele-gemene-si-care-este-impactul-lor-asupra-viitorului-economic-al-romaniei","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/2025\/01\/20\/ce-inseamna-deficitele-gemene-si-care-este-impactul-lor-asupra-viitorului-economic-al-romaniei\/","title":{"rendered":"Ce \u00eenseamn\u0103 deficitele gemene \u0219i care este impactul lor asupra viitorului economic al Rom\u00e2niei"},"content":{"rendered":"
\n

Numero\u0219i economi\u0219ti au avertizat \u00een ultima perioad\u0103 c\u0103 Rom\u00e2nia se afl\u0103 \u00eentr-un punct critic, din punct de vedere economic, cu cele mai mari niveluri de deficite gemene din istoria recent\u0103.<\/p>\n

\"Grafice<\/picture>\n

Rom\u00e2nia se afl\u0103 \u00eentr-un punct critic, din punct de vedere economic<\/p>\n<\/div>\n

\u00cen termeni economici, \u201edeficite gemene<\/i>\u201d (\u201ctwin deficits\u201d) se refer\u0103 la existen\u021ba simultan\u0103 a unui deficit bugetar – atunci c\u00e2nd cheltuielile statului dep\u0103\u0219esc veniturile – \u0219i a unui deficit al balan\u021bei comerciale, care apare atunci c\u00e2nd o \u021bar\u0103 import\u0103 mai mult dec\u00e2t export\u0103<\/a>, explic\u0103 exper\u021bii EY Rom\u00e2nia. Acest dezechilibru dual a fost, istoric, un semnal de alarm\u0103 pentru economi\u0219ti, indic\u00e2nd vulnerabilit\u0103\u021bi structurale cu implica\u021bii critice pentru mediul de afaceri, pentru investitori \u0219i pentru popula\u021bie \u00een general. Este situa\u021bia alarmant\u0103 \u00een care se afl\u0103 Rom\u00e2nia de ceva vreme. Riscurile cu care vine acest fenomen sunt multiple, amintind doar c\u00e2teva: cre\u0219terea infla\u021biei, cre\u0219terea dob\u00e2nzilor, a riscului de \u021bar\u0103, deprecierea monedei na\u021bionale, reducerea competitivit\u0103\u021bii economiei \u00een raport cu pie\u021bele externe sau chiar instabilitate social\u0103 \u0219i politic\u0103. <\/p>\n

Cu toate acestea, spun economi\u0219tii, cel pu\u021bin pe baza intensit\u0103\u021bii \u0219i caracterului ac\u021biunilor \u00eentreprinse p\u00e2n\u0103 \u00een prezent, urgen\u021ba impus\u0103 de pericolele asociate acestui fenomen pare s\u0103 nu fie pe deplin perceput\u0103, iar acest lucru poate fi atribuit mai multor factori structurali, politici \u0219i institu\u021bionali. Anumite circumstan\u021be \u0219i percep\u021bii specifice Rom\u00e2niei contribuie ast\u0103zi la o reac\u021bie mai lent\u0103 a factorilor de decizie. Este un scenariu periculos pentru c\u0103 experien\u021bele nefericite ale altor \u021b\u0103ri ne arat\u0103 c\u0103 \u00eentarzierile \u0219i lipsa unor interven\u021bii ferme \u0219i adecvate gravit\u0103\u021bii situa\u021biei conduc de multe ori la crize majore. Ne uit\u0103m \u00een continuare la cele mai importante dintre aceste percep\u021bii \u0219i la riscurile pe care le comport\u0103.<\/p>\n

Datoria public\u0103 a dep\u0103\u0219it de mult 50% din PIB<\/h2>\n

\u00cen primul r\u00e2nd, datoria public\u0103 a Rom\u00e2niei care, de\u0219i se situeaz\u0103 la un maxim istoric, este pu\u021bin peste 50% din PIB, r\u0103m\u00e2n\u00e2nd sub media Uniunii Europene \u0219i fiind semnificativ mai mic\u0103 dec\u00e2t cea a \u021b\u0103rilor care au trecut prin crize acute, precum Grecia. Acest lucru pare s\u0103 ofere deciden\u021bilor politici \u0219i publicului ideea ca exist\u0103 \u201espa\u021biu fiscal\u201d, chiar dac\u0103 deficitele continu\u0103 s\u0103 se ad\u00e2nceasc\u0103. Riscul major al acestei percep\u021bii, \u0219i anume c\u0103 nivelul datoriei este gestionabil, este acela c\u0103 reduce presiunea implement\u0103rii de reforme fiscale \u0219i structurale relevante \u0219i urgente. Cazul Greciei din timpul crizei datoriilor suverane din anii 2010 reflect\u0103 cel mai bine riscurile aferente. Ani de gestiune fiscal\u0103 defectuoas\u0103, combinate cu un deficit comercial persistent au culminat \u00eentr-o criz\u0103 financiar\u0103 de propor\u021bii. Ne amintitm cum ratingul de credit al Greciei a fost retrogradat de mai multe ori, for\u021b\u00e2nd \u021bara s\u0103 solicite pachete de salvare de la creditori interna\u021bionali, inclusiv Fondul Monetar Interna\u021bional (FMI) \u0219i Banca Central\u0103 European\u0103 (BCE).<\/p>\n

UE, \u201ecolacul de salvare\u201d financiar<\/h2>\n

\u00cen al doilea r\u00e2nd, apartenen\u021ba Rom\u00e2niei la Uniunea European\u0103 pare s\u0103 ofere percep\u021bia unui \u201ecolac de salvare\u201d financiar \u0219i politic pe care alte \u021b\u0103ri grav afectate de fenomen, precum Argentina sau mai recent Sri Lanka, nu l-au avut. Este adevarat c\u0103 prin intermediul fondurilor structurale \u0219i al celor din PNRR se finan\u021beaz\u0103 proiecte de infrastructur\u0103 \u0219i dezvoltare a multor sectoare, ceea ce ajut\u0103 la compensarea presiunilor economice. Cu toate acestea, chiar \u0219i \u00een scenariul unui grad de eficien\u021b\u0103 ridicat\u0103 la nivelul absorb\u021biei fondurilor \u0219i implement\u0103rii reformelor, aceast\u0103 dependen\u021b\u0103 de resurse externe nu poate masca sau suplini vulnerabilit\u0103\u021bile interne \u0219i poate \u00eent\u00e2rzia implementarea de reforme esen\u021biale. <\/p>\n

\u00cen al treilea r\u00e2nd, un fenomen ce pare s\u0103 fi caracterizat dezvoltarea Rom\u00e2niei \u00een ultimii 35 de ani, este g\u00e2ndirea politico-economic\u0103 pe termen scurt. Deciden\u021bii se concentreaz\u0103 frecvent pe rezultate imediate, de cele mai multe ori dictate de ciclurile electorale, \u00een detrimentul sustenabilit\u0103\u021bii economice pe termen lung. Exemple frecvente includ reducerea impozitelor f\u0103r\u0103 o baz\u0103 fiscal\u0103 solid\u0103, cre\u0219terile salariale necorelate cu productivitatea \u00een sectorul public \u0219i major\u0103rile de pensii nesus\u021binute de contribu\u021bii adecvate la bugetul asigur\u0103rilor sociale. Aceste politici stimuleaz\u0103 temporar consumul \u0219i activitatea economic\u0103, oferind o iluzie de bun\u0103stare.<\/p>\n

Cre\u0219terea consumului doar mascheaz\u0103 dezechilibrele structurale ale economiei<\/h2>\n

Cre\u0219terea consumului mascheaz\u0103 \u00eens\u0103 dezechilibrele structurale ale economiei, cum ar fi dependen\u021ba excesiv\u0103 de importuri, productivitatea sc\u0103zut\u0103 \u0219i lipsa unor investi\u021bii strategice \u00een sectoare esen\u021biale. Astfel, aceast\u0103 orientare pe termen scurt contribuie la perpetuarea deficitelor gemene \u0219i la vulnerabilizarea economiei \u00een fa\u021ba unor eventuale \u0219ocuri externe. Aceast\u0103 tendin\u021b\u0103 este agravat\u0103 \u0219i de absen\u021ba unei strategii de \u021bar\u0103 coerente \u0219i pe termen lung. \u00cen timp ce state din regiune, precum Polonia sau Ungaria, \u0219i-au formulat planuri na\u021bionale de dezvoltare axate pe competitivitate, inovare \u0219i cre\u0219terea capacit\u0103\u021bii de export, Rom\u00e2nia continu\u0103 s\u0103 opereze f\u0103r\u0103 o viziune clar\u0103 asupra viitorului s\u0103u economic.<\/p>\n

\u201e\u00cen mare m\u0103sura legat de cele de mai sus, Rom\u00e2nia a \u00eenregistrat o cre\u0219tere economic\u0103 robust\u0103 \u00een ultimul deceniu. Aceast\u0103 cre\u0219tere a mascat unele riscuri asociate deficitelor, deoarece economia a continuat s\u0103 aib\u0103 o traiectorie pozitiv\u0103, \u00een ciuda ad\u00e2ncirii dezechilibrelor. Totu\u0219i, s\u0103 nu uit\u0103m c\u0103 aceast\u0103 cre\u0219tere a fost \u00een mare parte determinat\u0103 de consum, exist\u00e2nd \u00eembun\u0103t\u0103\u021biri limitate la nivelul productivita\u021bii sau diversific\u0103rii exporturilor, ceea ce a f\u0103cut ca economia s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 \u00een continuare vulnerabil\u0103. De asemenea, stabilitatea relativ\u0103 a monedei na\u021bionale, sus\u021binut\u0103 de o politic\u0103 monetar\u0103 prudent\u0103 a BNR, a contribuit la lipsa acestui sentiment de urgen\u021b\u0103. De\u0219i leul a fost supus unor presiuni de depreciere, acestea au fost treptate, evit\u00e2nd st\u0103rile de panic\u0103 la nivelul popula\u021biei sau spiralele infla\u021bioniste observate \u00een \u021b\u0103ri precum Turcia. Aceast\u0103 stabilitate este o alt\u0103 cauz\u0103 ce creeaz\u0103 iluzia c\u0103 deficitele gemene sunt o problem\u0103 mai pu\u021bin presant\u0103<\/i>\u201d, spun exper\u021bii.<\/p>\n

Deficitele pot duce la crize dramatice imediate<\/h2>\n

Nu \u00een ultimul r\u00e2nd, puncteaz\u0103 ace\u0219tia, spre deosebire de \u021b\u0103ri precum Grecia, Turcia, Argentina sau Sri Lanka, unde deficitele au dus la crize dramatice \u0219i imediate, Rom\u00e2nia nu a trecut \u00eenc\u0103 printr-un punct critic care s\u0103 mobilizeze opinia public\u0103 \u0219i mediul politic. \u00cen absen\u021ba unei crize acute, pericolele asociate acestui fenomen sunt adesea percepute ca o problem\u0103 tehnic\u0103, pe termen lung, ceva ce nu capteaz\u0103 aten\u021bia publicului \u0219i nici a mass-media. Riscul este c\u0103 aceast\u0103 absen\u021b\u0103 de pe radarul informa\u021bional poate conduce la o stare de complacere \u0219i, implicit, la \u00eent\u00e2rzieri \u00een adoptarea unor interven\u021bii corective cu impact, p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd \u0219ocurile externe sau presiunile pie\u021bei vor for\u021ba astfel de m\u0103suri. <\/p>\n

\u201eLu\u00e2nd \u00een calcul toate cele discutate mai sus, lipsa unor ac\u021biuni robuste cu impact major pare \u00eentr-o oarecare m\u0103sur\u0103 explicabil\u0103 \u00een Rom\u00e2nia, av\u00e2nd \u00een vedere punctul de plecare relativ favorabil, comparativ cu alte economii. Trebuie s\u0103 \u00een\u021belegem \u00eens\u0103 faptul c\u0103 pericolul deficitelor gemene nu const\u0103 \u00een impactul imediat, ci \u00een capacitatea lor de a eroda stabilitatea economic\u0103 a unei \u021b\u0103ri pe termen lung. Astfel, deciden\u021bii politico-economici trebuie s\u0103 recunoasc\u0103 faptul c\u0103 vulnerabilit\u0103\u021bile structurale \u2013 cum ar fi productivitatea sc\u0103zut\u0103, exporturile reduse, cheltuielile publice ineficiente \u0219i dependen\u021ba excesiv\u0103 de consum – nu pot fi ignorate la nesf\u00e2r\u0219it. <\/i><\/p>\n

Traiectoria actual\u0103 \u0219i relativa lips\u0103 de percep\u021bie a gravit\u0103\u021bii situa\u021biei pot conduce la provoc\u0103ri semnificative, mai ales dac\u0103 anumite condi\u021bii externe, cum ar fi cre\u0219terea ratelor globale ale dob\u00e2nzilor sau \u0219ocurile pre\u021burilor la energie, intervin brusc. \u00cent\u00e2rzierea unor reforme relevante, cu impact decisiv, va cre\u0219te doar costul ajust\u0103rilor ulterioare, pe m\u0103sur\u0103 ce <\/i>spa\u021biul fiscal <\/a>se va \u00eengusta \u0219i vulnerabilit\u0103\u021bile economice se vor ad\u00e2nci\u201d,<\/i> subliniaz\u0103 speciali\u0219tii. <\/p>\n<\/p><\/div>\n

Read More<\/a><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Numero\u0219i economi\u0219ti au avertizat \u00een ultima perioad\u0103 c\u0103 Rom\u00e2nia se afl\u0103 \u00eentr-un punct critic, din punct de vedere economic, cu cele mai mari niveluri de […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":1397,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_monsterinsights_skip_tracking":false,"_monsterinsights_sitenote_active":false,"_monsterinsights_sitenote_note":"","_monsterinsights_sitenote_category":0,"footnotes":""},"categories":[6],"tags":[],"class_list":["post-1396","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-popular"],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/1396","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=1396"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/1396\/revisions"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media\/1397"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=1396"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=1396"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=1396"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}