{"id":1390,"date":"2025-01-20T15:23:57","date_gmt":"2025-01-20T15:23:57","guid":{"rendered":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/2025\/01\/20\/cand-a-fost-cel-mai-greu-de-trait-in-romania-trei-momente-negre-din-istoria-economica-recenta-marcate-de-saracie-foamete-somaj\/"},"modified":"2025-01-20T15:23:57","modified_gmt":"2025-01-20T15:23:57","slug":"cand-a-fost-cel-mai-greu-de-trait-in-romania-trei-momente-negre-din-istoria-economica-recenta-marcate-de-saracie-foamete-somaj","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/2025\/01\/20\/cand-a-fost-cel-mai-greu-de-trait-in-romania-trei-momente-negre-din-istoria-economica-recenta-marcate-de-saracie-foamete-somaj\/","title":{"rendered":"C\u00e2nd a fost cel mai greu de tr\u0103it \u00een Rom\u00e2nia. Trei momente negre din istoria economic\u0103 recent\u0103 marcate de s\u0103r\u0103cie, foamete, \u0219omaj"},"content":{"rendered":"
\n

Rom\u00e2nia a trecut de-a lungul a nou\u0103 decenii \u0219i jum\u0103tate prin trei mari dezastre economice care au l\u0103sat urm\u0103ri \u00een societate p\u00e2n\u0103 ast\u0103zi. Acestea mari crize au fost marcate de somaj, s\u0103r\u0103cie, foamete \u0219i lips\u0103 de perspectiv\u0103. Cea mai afectat\u0103 a fost popula\u021bia de r\u00e2nd. <\/p>\n

\"Cozile<\/picture>\n

Cozile din comunism FOTO Adevarul<\/p>\n<\/div>\n

Rom\u00e2nia este una dintre \u021b\u0103rile s\u0103race ale continentului european. \u00cen compara\u021bie cu statele vest-occidentale, evident. \u00centre noi \u0219i Occident exist\u0103 \u00eenc\u0103 un decalaj, la nivel de dezvoltare economic\u0103, este adev\u0103rat mult mai redus dec\u00e2t la \u00eenceputul anilor 90. \u00cen plus, istoria Rom\u00e2niei a fost marcat\u0103 de c\u00e2teva perioade cumplite pentru popula\u021bie at\u00e2t din punct de vedere economic, dar \u0219i social. Sunt cele mai negre din istoria modern\u0103 a \u021b\u0103rii noastre.\u00a0<\/p>\n

Peste 300.000 de \u0219omeri \u0219i sinucideri pe band\u0103 rulant\u0103<\/h2>\n

Cel mai mare dezastru economic din istoria Rom\u00e2niei a avut loc \u00een perioada interbelic\u0103. La \u00eenceputul anilor 30, Rom\u00e2nia se cufundase \u00eentr-o criz\u0103 profund\u0103, cu o popula\u021bie de r\u00e2nd ajuns\u0103 la limita supravie\u021buirii. Dezastrul s-a propagat din Statele Unite ale Americii. Dup\u0103 Primul R\u0103zboi Mondial au urmat, \u00een America, \u201ethe roaring\u00a020’s\u201d, o prosperitate f\u0103r\u0103 precedent \u00een care s-au cuib\u0103rit \u00eens\u0103 germenii dezastrului. Bancherii \u0219i industria\u0219ii au devenit modele de urmat, industria \u00eenflorise, oamenii se \u00eembog\u0103\u021beau iar produc\u021bia crescuse peste m\u0103sur\u0103, \u00eens\u0103, f\u0103r\u0103 acoperire pe pia\u021ba real\u0103. Oferta devenise cu mult mai mare dec\u00e2t cererea. Visul american era alimentat \u0219i de jocul la burs\u0103. Oamenii se \u00eemprumutau la b\u0103nci pentru a putea intra \u00een joc cu g\u00e2ndul de a se \u00eembog\u0103\u021bi. Au ap\u0103rut\u00a0 a\u0219a numitele \u201ebulele speculative\u201d, ilegalit\u0103\u021bile, iar valoarea \u00eemprumuturilor a dep\u0103\u0219it cu mult valoarea c\u00e2\u0219tigurilor. \u0218i a venit \u201ejoia neagr\u0103\u201d.<\/p>\n

Adic\u0103 data de 24 octombrie 1929. La New York, pe Wall Street, centrul specula\u021biilor bursiere, totul s-a pr\u0103bu\u0219it. Cu o zi \u00eenainte au fost v\u00e2ndute haotic peste 2.6 milioane de ac\u021biuni. Brokerii din bula speculativ\u0103 au dat peste 120 de milioane de dolari unor investitori str\u0103ini care au p\u0103r\u0103sit \u021bara. Toat\u0103 lumea vindea. Nimeni nu cump\u0103ra. Echilibrul bursei s-a pr\u0103bu\u0219it. Pr\u0103bu\u0219irea a durat constant timp de dou\u0103 s\u0103pt\u0103m\u00e2ni. Implica\u021biile au fost devastatoare. Sute de mii de oameni au s\u0103r\u0103cit instant. Au ajuns efectiv \u00een strad\u0103 \u0219i la cantina s\u0103racilor. Unda de \u0219oc a lovit prima dat\u0103 Europa \u0219i mai apoi \u00eentreaga lume. \u00cencepuse Marea Criz\u0103 Economic\u0103. Rom\u00e2nia, aflat\u0103 la cap\u0103tul Europei Centrale a fost lovit\u0103 de criz\u0103 \u00een 1930. Devenit\u0103 \u201eRom\u00e2nia Mare\u201e dup\u0103 Primul R\u0103zboi Mondial, cu un teritoriu \u0219i o popula\u021bie mult crescut\u0103, \u021bara noastr\u0103 era un stat fragil. Mai bine de 78% din popula\u021bie era format\u0103 din \u021b\u0103rani. Industria ca \u0219i urbanizarea erau \u00eenc\u0103 \u00een dezvoltare. Marea \u00eempropriet\u0103rire din anii 20 nu a f\u0103cut dec\u00e2t s\u0103 complice lucrurile.<\/p>\n

A fost f\u0103r\u00e2mi\u021bat\u0103 marea proprietate funciar\u0103 a mo\u0219ierilor, mult productiv\u0103 \u0219i deja dotat\u0103 cu tehnologie de ultim\u0103 or\u0103, pentru acele vremuri, \u00een multe zone ale \u021b\u0103rii. \u021a\u0103ranii s-au trezit cu loturi mici pe care nu le puteau lucra eficient \u0219i nici nu puteau scoate produc\u021bii performante. Pentru a prospera s-au \u00eemprumutat masiv la b\u0103nci.\u00a0 <\/i><\/p>\n

\u201eAgricultura nu se mai face azi numai cu oasele. Trebuie s\u0103 ne gr\u0103bim \u015fi noi ca s\u0103 nu ne dea cump\u0103na lumii peste cap. Credit, organizare \u015fi educa\u0163ie sunt Tat\u0103l, Fiul \u015fi Sf\u00e2ntul Duh al agriculturii rom\u00e2ne\u201c<\/i>, preciza Ion Mihalache, ministrul Agriculturii la acea vreme, \u00een manifestul \u201eO Scrisoare c\u0103tre plugari\u201d. \u021a\u0103ranii, \u00eens\u0103, \u00een mare parte f\u0103r\u0103 \u0219coal\u0103, s-au \u00eemprumutat dar nu \u0219tiau s\u0103 fac\u0103 agricultur\u0103 modern\u0103, pentru standardele vremii. \u00cen aceste condi\u021bii o parte s-au trezit falimentari. Doar la ora\u0219e exista o putere real\u0103 de cump\u0103rare \u0219i posibilitate de afaceri, fie prin lucrul cu statul, de multe cu dedica\u021bie \u0219i fraudulos, fie prin industrializare, deschidere de b\u0103nci sau diferite profesii b\u0103noase. \u00cen 1929 dar \u0219i \u00een 1930, pentru agricultorii rom\u00e2ni a fost un an foarte bun. P\u0103rea c\u0103 \u021b\u0103ranilor le-a pus Dumnezeu m\u00e2na \u00een cap. Din cauza pr\u0103bu\u0219irii bursei din New York, pre\u021burile au sc\u0103zut \u00eens\u0103 dramatic. \u00cen plus, gr\u00e2ul american, procesat mai rapid prin metode mai moderne era mai ieftin, \u0219i implicit preferat pe pie\u021bele europene. Pre\u021bul chintalului de gr\u00e2u nu mai acoperea nici m\u0103car cheltuielile iar pre\u021burile la produsele agricole au sc\u0103zut cu 70%. <\/p>\n

A fost un dezastru total. \u00cen Rom\u00e2nia, mo\u0219ierii au ajuns fali\u021bi, iar \u021b\u0103ranii nici nu mai aveau ce m\u00e2nca. Cei din urm\u0103 au r\u0103mas \u0219i cu datorii \u00een banc\u0103 \u0219i f\u0103r\u0103 bani. \u00cen cur\u00e2nd aveau s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 \u0219i f\u0103r\u0103 p\u0103m\u00e2nt. Impactul social al crizei a fost cumplit \u00een Rom\u00e2nia. \u00cen anul 1932 peste 2.5 milioane de agricultori aveau datorii neachitate, la b\u0103nci, \u00een valoare de 52 de miliarde de lei. La gr\u00e2u \u0219i petrol, exporturile rom\u00e2ne\u0219ti au sc\u0103zut cu mai mult de jum\u0103tate. Au venit pr\u0103bu\u0219iri \u00een lan\u021b. <\/p>\n

\u00centre 1930 \u0219i 1933 peste 500 de fabrici s-au \u00eenchis iar peste 300.000 de rom\u00e2ni au fost concedia\u021bi. Produc\u021bia industrial\u0103 a sc\u0103zut cu peste 28.4 miliarde lei. Patronii falimenta\u021bi dar \u0219i angaja\u021bii r\u0103ma\u0219i f\u0103r\u0103 loc de munc\u0103 se sinucideau pe capete. \u201eRom\u00e2nia num\u0103r\u0103 foarte mul\u0163i \u015fomeri, dar nu s-a g\u00e2ndit nimeni p\u00e2n\u0103 acum s\u0103 \u00eencerce o statistic\u0103. Ne putem face totu\u015fi o idee destul de documentat\u0103 trec\u00e2nd prin fa\u0163a Azilului de noapte, prin pia\u0163a Halelor Centrale sau prin gr\u0103dinile publice.Sunt col\u0163uri din Ci\u015fmigiu, care par animate de cadavre automate; sediul \u015fomerilor, locul lor de \u00eent\u00e2lnire \u015fi consolare reciproc\u0103, \u00een a\u015fteptarea timpurilor mai bune. Se g\u0103sesc printre ei oameni care au fost p\u00e2n\u0103 mai ieri func\u0163ionari cu oarecare vaz\u0103, lucr\u0103tori care \u00ee\u015fi cunosc bine meseria, absolven\u0163i ai diverselor \u015fcoli de specialitate, \u00een sf\u00e2r\u015fit, oameni capabili s\u0103 munceasc\u0103 \u015fi s\u0103 produc\u0103, dar c\u0103rora nu li se ofer\u0103 posibilitatea.\u201d<\/i>, se arat\u0103 \u00een revista \u201eRealitatea ilustrat\u0103\u201d din 1930.<\/p>\n

\u00cenfometarea sistematic\u0103 a popula\u021biei \u00een anii 80<\/h2>\n

De\u0219i comunismul<\/a> reprezint\u0103 pentru o parte a rom\u00e2nilor o perioad\u0103 prosper\u0103 din istoria Rom\u00e2niei, \u00een realitate a fost marcat\u0103 de o criz\u0103 profund\u0103, mai ales din punct de vedere social, \u00een anii 80. Au fost cei mai grei ani ai comunismului rom\u00e2nesc \u0219i una dintre cele mai \u00eentunecate perioade, din punct de vedere economic \u0219i social, din istoria recent\u0103 a Rom\u00e2niei. Evident, pentru popula\u021bia de r\u00e2nd, nu \u0219i pentru liderii partidului sau a celor care aveau contacte la nivelul partidului. <\/p>\n

\u00cen anii 80, principala preocupare a rom\u00e2nului era s\u0103 fac\u0103 rost de m\u00e2ncare. Fie st\u0103tea la cozi interminabile s\u0103 m\u0103n\u00e2nce pe cartel\u0103, ce primea de la partid, fie \u201etrafica\u201d porci \u0219i alte or\u0103t\u0103nii de curte aduse de pe la \u021bar\u0103. \u00cen magazine galantarele erau goale iar popula\u021bia de la \u021bar\u0103 obligat\u0103 s\u0103 \u00eempart\u0103 cu statul ce mai aveau prin ograd\u0103. Evident, rom\u00e2nul descurc\u0103re\u021b reu\u0219ea s\u0103 doseasc\u0103 de ochii partidului, porci, vaci, g\u0103ini, pe care mai apoi le \u00eemp\u0103r\u021bea cu rudele sau le vindea. Era \u00eens\u0103 o lupt\u0103 continu\u0103 pentru supravie\u021buire. \u0218i totul din cauza modului absolut ineficient al Partidului Comunist, \u00een spe\u021b\u0103 a lui Ceau\u0219escu, de a gestiona economia Rom\u00e2niei. <\/p>\n

Nici nu avea cuno\u0219tin\u021bele necesare \u0219i nici nu asculta de adev\u0103ra\u021bii speciali\u0219ti, fiind mai degrab\u0103 influen\u021bat de ling\u0103ii de partid. Industria megalomanic\u0103 a lui Ceau\u0219escu era dependent\u0103 de resurse externe, adic\u0103 din import, \u0219i era \u00een mare parte ineficient\u0103. Ceau\u0219escu a fost nevoit s\u0103 \u00eemprumute de la FMI \u0219i BIRD pentru a acoperi pierderile uzinelor dar \u0219i nevoia acestora de energie continu\u0103, energie pe care Rom\u00e2nia era incapabil\u0103 s\u0103 o produc\u0103. <\/p>\n

\u201e\u00cen ansamblu, Rom\u00e2nia devenea tot mai dependent\u0103 de materiile prime sovietice \u0219i tot mai expus\u0103 criticilor URSS pentru apelul la credite. \u00cen 1982, Ceau\u0219escu a cerut \u0219i curent electric suplimentar. Partea sovietic\u0103 a r\u0103spuns c\u0103 nu poate livra nici cantit\u0103\u021bile convenite anterior dec\u00e2t pe timpul nop\u021bii, s\u00e2mb\u0103ta \u0219i duminica.(….)Pentru cele 5 milioane de tone de \u021bi\u021bei sovietic, Ceau\u0219escu s-a angajat s\u0103 pl\u0103teasc\u0103 jum\u0103tate \u00een dolari, jum\u0103tate \u00een produse. Era criticat acum \u0219i pentru solu\u021bia construc\u021biei primei centrale atomoelectrice \u00een parteneriat cu Canada, cu mari cheltuieli de valut\u0103. \u201dC\u00e2t\u0103 anume? Numai dvs \u0219ti\u021bi! i-a repro\u0219at Grom\u00eeko. \u201dNu am cheltuit aproape nimic!\u201d, a min\u021bit Ceau\u0219escu\u201d,<\/i>\u00a0preciza Lavinia Betea \u00een \u201eCeau\u0219escu \u0219i epoca sa\u201d. \u00cen 1982, Rom\u00e2nia avea o datorie extern\u0103 de 11 miliarde de dolari. <\/p>\n

Ceau\u0219escu a luat o decizie halucinant\u0103: a pl\u0103tit, odat\u0103, toat\u0103 datoria extern\u0103 a Rom\u00e2niei. Totul pe spinarea popula\u021biei. \u00cen schimbul energiei necesare \u0219i a materiilor prime de la ru\u0219i, Ceau\u0219escu d\u0103dea m\u00e2ncarea de care avea nevoie poporul rom\u00e2n. Ba chiar, a stabilit \u0219i un plan de alimenta\u021bie \u201es\u0103n\u0103toas\u0103\u201d cu mai pu\u021bine calorii. Pentru achitarea datoriei externe, dar \u0219i pentru a face rost de noi exporturi, Ceau\u0219escu a dat ordin de ra\u021bionalizare a produselor alimentare.\u00a0\n<\/p>\n

\u201eReie\u0219ea c\u0103 \u00een condi\u021biile bioclimatice ale Rom\u00e2niei, un adult are nevoie de un consum zilnic de 2800 de calorii. Statisticile alc\u0103tuite dup\u0103 raport\u0103ri fictive ale realiz\u0103rilor de plan ar\u0103tau c\u0103 rom\u00e2nul m\u00e2nca prea mult, dep\u0103\u0219ind 3300 de calorii zilnic.(…) \u201dBomboana pe coliv\u0103 a pus-o, \u00een vara lui 1984, intrarea \u00een vigoare a \u201dProgramului de alimentare \u0219tiin\u021bific\u0103 a popula\u021biei<\/i>\u201d,\u00a0adoptat de MAN. \u00cen func\u021bie de num\u0103rul de calorii calculate pentru grupele de v\u00e2rst\u0103 \u0219i munc\u0103, s-au alc\u0103tuit meniurile \u00een cantinele muncitore\u0219ti, \u0219colare \u0219i studen\u021be\u0219ti. Trata\u021bi ca animalele furajate dup\u0103 plan, rom\u00e2nii s-au sim\u021bit mai umili\u021bi ca oric\u00e2nd\u00a0<\/i>\u201d, preciza Lavinia Betea, \u00een lucrarea men\u021bionat\u0103.\u00a0 <\/p>\n

A \u00eenceput penuria de produse alimentare din magazine. Oamenii m\u00e2ncau pe cartel\u0103 \u0219i st\u0103teau la cozi interminabile. Alimente, ast\u0103zi banale, precum ciocolata, bananele sau cafeaua, se d\u0103deau pe sub m\u00e2n\u0103, prin pile \u0219i rela\u021bii. Totul era o lupt\u0103 pentru supravie\u021buire \u0219i o bi\u0219ni\u021b\u0103 generalizat\u0103. \u201eUn fost \u00eenalt oficial al partidului depl\u00e2ngea dispari\u0163ia ou\u0103lor din magazinele bucure\u015ftene. George Macovescu, fost ministru al Afacerilor Externe, marginalizat \u00een anii \u201980 ca urmare a c\u0103derii \u00een dizgra\u0163ia secretarului general, era dezam\u0103git de spectacolul trist pe care \u00eel oferea peisajul bucure\u015ftean: \u00abDe la o vreme, de mai bine de un an, cozile formate din cet\u0103\u0163eni de diferite v\u00e2rste sunt permanente. Uneori, \u00eencep s\u0103 se formeze de la dou\u0103 noaptea. Cozi la carne, la f\u0103in\u0103, la ou\u0103, la lapte, la mezeluri, la unt, la cartofi, la fructe, la s\u0103pun, la detergen\u0163i\u00bb<\/i>\u201c, ar\u0103ta Mioara Anton \u00een \u201eCultura penuriei \u00een anii 80 : Programul de alimenta\u021bie \u0219tiin\u021bific\u0103 a popula\u021biei\u201d.<\/p>\n

Situa\u021bia era at\u00e2t de disperat\u0103 \u00eenc\u00e2t erau efectiv atacate ma\u0219inile cu p\u00e2ine, \u00een unele localit\u0103\u021bi. Criza era profund\u0103 de la alimente, la curent \u0219i \u00eenc\u0103lzire. \u00cen plus, popula\u021bia era rupt\u0103 de progresele tehnologice din Occident. Doar prin bi\u0219ni\u021b\u0103 se mai f\u0103ceau rost de aparate radio mai performante, televizoare sau alte lucruri care ajungeau s\u0103 se strecoare din Occident. <\/p>\n

\u201eExisten\u0163a omului obi\u015fnuit \u00een socialism se redusese la o goan\u0103 permanent\u0103 pentru procurarea alimentelor, \u00een vreme ce \u00een paginile \u201eSc\u00e2nteii\u201d continuau s\u0103 se reverse nestingherit informa\u0163ii referitoarela bun\u0103starea socialist\u0103. Era imposibil s\u0103 vezi sau s\u0103 g\u0103se\u015fti \u00een magazine ceea ce se prezenta \u00een discursurile oficiale. \u00centr-o scrisoare particular\u0103, Karolina Kov\u00e1cs din M\u0103rculeni, jud. Mure\u015f, \u00ee\u015fi informa o rud\u0103 din Bucure\u015fti c\u0103, la Sovata, oamenii atacaser\u0103 camionul care transporta p\u00e2inea, iar \u00een urma busculadei o femeie \u00ee\u015fi pierduse via\u0163a: \u00abEste mare v\u00e2nzoleal\u0103 pentru p\u00e2ine. Nu am apucat niciodat\u0103 vremuri ca \u015fi p\u00e2inea s\u0103 fie \u00een cantit\u0103\u0163i a\u015fa de pu\u0163ine. Mai avem probleme cu detergen\u0163ii, s\u0103punul \u015fi multe altele\u00bb<\/i>\u201c, ad\u0103uga Mioara Anton.\u00a0<\/p>\n

Deceniul pierdut<\/h2>\n

Dup\u0103 Revolu\u021bia din decembrie 1989<\/a>, Rom\u00e2nia intra \u00eentr-o nou\u0103 etap\u0103 extrem de dificil\u0103. Era dificil\u0103 mai ales prin prisma faptului c\u0103 venea dup\u0103 restric\u021biile din anii 80 dar \u0219i pe fondul unei speran\u021be \u00eentr-o via\u021b\u0103 mai bun\u0103, care din punct de vedere economic nu s-a \u00eendeplinit, cel pu\u021bin pentru o bun\u0103 parte a popula\u021biei. Anii 90 au fost categorisi\u021bi \u00een literatura de specialitate drept \u201edeceniul pierdut\u201d. Termenul a fost inventat ini\u021bial pentru a desemna criza economic\u0103 din anii 90, din Japonia. Dar a fost rapid translatat\u0103 \u0219i \u00een cazul Rom\u00e2niei. Anii 90 au reprezentat o perioad\u0103 neagr\u0103 marcat\u0103 de convulsii politice, mineriade, dar mai ales de pr\u0103bu\u0219irea complet\u0103 a industriei din perioada comunist\u0103 \u0219i o nou\u0103 etap\u0103 de s\u0103r\u0103cie lucie pentru rom\u00e2nul de r\u00e2nd. Rom\u00e2nia a ie\u0219it din comunist cu o economie nefunc\u021bional\u0103, f\u0103r\u0103 capital autohton, aruncat\u0103 direct \u00een economia de pia\u021b\u0103, o zon\u0103 \u00een care rom\u00e2nii nu aveau experien\u021ba necesar\u0103. <\/p>\n

Vechile fabrici comuniste au fost privatizate defectuos, al\u021bii spun c\u0103 au fost de-a dreptul devalizate. Milioanele de muncitori s-au trezit f\u0103r\u0103 loc de munc\u0103.\u00a0 \u00a0\u00cen anul 1999 se atinge v\u00e2rful \u0219omajului \u00een Rom\u00e2nia, dup\u0103 cum arat\u0103 datele statistice, adic\u0103 peste 1130,3 de \u0219omeri. <\/p>\n

Economia, \u00een acest deceniu 1990-2000 a pierdut un sfert din valorea sa, cu un PIB per capita de 39% procent din mediu UE. Practic p\u00e2n\u0103 \u00een 1992, Rom\u00e2nia s-a \u00eentors, din punct de vedere economic cu dou\u0103 decenii \u00een urm\u0103. Bi\u0219ni\u021ba, micile afaceri post-decembriste \u0219i mersul la munc\u0103 prin Israel \u0219i Turcia au reprezentat sursele cele mai importante de c\u00e2\u0219tig ale popula\u021biei de r\u00e2nd.\u00a0 \u00cen perioada 1997-1999 problemele economice erau at\u00e2t de mari, \u00eenc\u00e2t statul rom\u00e2n a fost la un pas de incapacitate de plat\u0103. La toate acestea se ad\u0103ugau puternice fr\u0103m\u00e2nt\u0103ri politice, mineriadele \u0219i schemele de tip Caritas care au s\u0103r\u0103cit \u0219i mai mul\u021bi rom\u00e2ni. \u00cen cartierele muncitore\u0219ti din ora\u0219ele cu zone industriale pe chituci, via\u021ba era gri, la limita supravie\u021buirii. <\/p>\n

\u201eNe \u00eembr\u0103cam de la second hand. Aia era salvarea. Tata lucrase la Electocontact, s-a \u00eenchis, mama era la Textila, care a mai tr\u0103it \u0219i dup\u0103. O vreme am tr\u0103it dintr-un salariu. Eram patru \u00een cas\u0103. \u00cen cartier era s\u0103r\u0103cie crunt\u0103. Tata a plecat la munc\u0103 \u00een Israel \u0219i a fost bine. Ne-am tras cablu la tv.<\/i> \u201d, spune Mihai, un boto\u0219\u0103nean care ast\u0103zi are 43 de ani \u0219i a petrecut mare parte din copil\u0103rie \u00een anii 90. <\/p>\n

\u201eF\u0103ceam schimb de papuci cu fratele mai mare. Era un an diferen\u021b\u0103 \u00eentre noi \u0219i na, nu eram mare chestie un num\u0103r mai mare. A fost cred c\u0103 prin 1996 c\u00e2nd ambii p\u0103rin\u021bi au r\u0103mas f\u0103r\u0103 serviciu. Tata f\u0103cea bi\u0219ni\u021b\u0103 cu lucruri aduse din Polonia, mama a r\u0103mas cu noi. Noi nu sim\u021beam foarte tare c\u0103 eram copii, ne jucam \u00een cartier. Dar m\u0103 uitam la p\u0103rin\u021bi. St\u0103teau seara \u0219i le vedeam disperarea pe fa\u021b\u0103<\/i>\u201d, spune Marius, un alt boto\u0219\u0103nean de 42 de ani. <\/p>\n

\u00cen Boto\u0219ani cartierele erau pline de tineri f\u0103r\u0103 loc de munc\u0103. Se rupsese acel lan\u021b comunist: \u0219coal\u0103, fabric\u0103 sau reparti\u021bie. Salvarea a venit odat\u0103 cu intrarea \u00een UE \u0219i plecarea la munc\u0103 \u00een str\u0103in\u0103tate. \u201eAtunci s-au golit cartierele. \u0218i de oameni de treab\u0103 \u0219i de golani. La fel \u0219i satele. Pentru p\u0103rin\u021bii no\u0219trii a fost o perioad\u0103 traumatizant\u0103, sunt sigur<\/i>\u201d, precizeaz\u0103 Marius.\u00a0<\/p>\n<\/p><\/div>\n

Read More<\/a><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Rom\u00e2nia a trecut de-a lungul a nou\u0103 decenii \u0219i jum\u0103tate prin trei mari dezastre economice care au l\u0103sat urm\u0103ri \u00een societate p\u00e2n\u0103 ast\u0103zi. Acestea mari […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":1391,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_monsterinsights_skip_tracking":false,"_monsterinsights_sitenote_active":false,"_monsterinsights_sitenote_note":"","_monsterinsights_sitenote_category":0,"footnotes":""},"categories":[6],"tags":[],"class_list":["post-1390","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-popular"],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/1390","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=1390"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/1390\/revisions"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media\/1391"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=1390"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=1390"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=1390"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}