{"id":1366,"date":"2025-01-19T14:27:06","date_gmt":"2025-01-19T14:27:06","guid":{"rendered":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/2025\/01\/19\/19-ianuarie-120-de-ani-de-la-moartea-medicului-iacob-felix-fondatorul-scolii-de-igiena-din-romania\/"},"modified":"2025-01-19T14:27:06","modified_gmt":"2025-01-19T14:27:06","slug":"19-ianuarie-120-de-ani-de-la-moartea-medicului-iacob-felix-fondatorul-scolii-de-igiena-din-romania","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/2025\/01\/19\/19-ianuarie-120-de-ani-de-la-moartea-medicului-iacob-felix-fondatorul-scolii-de-igiena-din-romania\/","title":{"rendered":"19 ianuarie: 120 de ani de la moartea medicului Iacob Felix, fondatorul \u0219colii de igien\u0103 din Rom\u00e2nia"},"content":{"rendered":"
\n

La 19 ianuarie 1927, s-a n\u0103scut Romica Puceanu, supranumit\u0103 regina muzicii l\u0103ut\u0103re\u015fti. Tot \u00eentr-o zi de 19 ianuarie, dar \u00een anul 2015, a murit inventatorul Justin Capr\u0103, cel care a realizat prima versiune a \u201erucsacului-zbur\u0103tor\u201c.<\/p>\n

\"Dr.<\/picture>\n

Dr. Iacob Felix, \u00eentemeietor al \u015fcolii rom\u00e2ne de igien\u0103 \u015fi s\u0103n\u0103tate public\u0103 Foto: Wikipedia<\/p>\n<\/div>\n

1736: S-a n\u0103scut fizicianul englez James Watt\u00a0<\/h2>\n

James Watt
\ns-a n\u0103scut pe 19 ianuarie 1736, \u00een Greenock\u2060,
\nRenfrewshire\u2060, Regatul Unit. Matematician,
\ninventator \u0219i inginer, acesta a adus \u00eembun\u0103t\u0103\u021biri func\u021bion\u0103rii ma\u0219inii cu
\nabur a lui Thomas Newcomen, prin inventarea camerei de condensare a aburului
\nseparat\u0103\u00a0(\u00eentre anii 1763 – 1775), \u0219i reproiectarea \u0219i adaptarea
\nregulatorului centrifugal la ma\u0219inile sale cu abur.<\/p>\n

El este cel care a introdus
\nunitatea de m\u0103sur\u0103 denumit\u0103 cal putere, \u00een anul 1782 \u00een timp ce lucra la
\n\u00eembun\u0103t\u0103\u0163irea motoarelor cu aburi. A fost inventatorul \u0219i de\u021bin\u0103torul de
\npatent al locomotivei cu abur, brevetat\u0103 \u00een anul 1784. Numele s\u0103u este legat \u0219i
\nde denumirea watt-ului ca unitate de m\u0103sur\u0103 a puterii mecanice.\u00a0<\/p>\n

Watt a murit la 25 august 1819 la Heathfield Hall \u0219i a fost \u00eenmorm\u00e2ntat la Biserica Sf. Maria, care acum face parte din Birmingham.<\/p>\n

1809: s-a n\u0103scut poetul Edgar Allan Poe<\/h2>\n

Scriitorul american Edgar Allan Poe s-a n\u0103scut la 19 ianuarie 1809, la Boston. A fost un adev\u0103rat
\nmaestru al macabrului, aduc\u00e2nd o contribu\u0163ie important\u0103 genurilor
\nhorror \u015fi SF. A fost considerat, \u00een general de critici, p\u0103rintele povestirii
\ndetective moderne, fiind apreciat \u0219i pentru poeziile sale
\ndeosebite.<\/p>\n

\"Edgar<\/picture>\n

Edgar Allan Poe, maestrul macabrului Foto: Arhiv\u0103<\/p>\n<\/div>\n

\u00cen 1827, a publicat primul volum de poeme: \u201eTamerlane \u015fi alte poeme, de un bostonian”.\u00a0 \u00cen nuvelele sale, scriitorul american dezvolt\u0103 literatura fantastic\u0103. Opera sa cuprinde, \u00eentre altele: romanul \u201eAventurile lui Arthur Gordon Pym\u201d, dat \u0219i numeroase povestiri: \u201ePr\u0103bu\u015firea casei Usher\u201d sau \u201eMorella\u201d, \u201eCrimele din Rue Morgue\u201d, \u201ePisica neagr\u0103\u201d, \u201eInima care-\u015fi spune taina\u201d etc.<\/p>\n

A murit, la v\u00e2rsta de 40 de ani, la 7 octombrie 1849, \u00een Baltimore.<\/p>\n

1903: A fost realizat\u0103 prima transmisie radio transatlantic\u0103<\/h2>\n

Prima
\ncomunicare public\u0103 f\u0103r\u0103 fir bidirec\u021bional\u0103 a avut loc pe 19 ianuarie 1903, c\u00e2nd
\nun mesaj de la pre\u0219edintele american Theodore Roosevelt a fost tradus \u00een codul
\nMorse interna\u021bional \u0219i trimis regelui Edward al VII-lea din Anglia, datorit\u0103
\ntehnologiei inventatorului \u0219i inginerului italian Guglielmo Marconi,
\nconform\u00a0Electronic
\nDesign News<\/a>.<\/p>\n

Aceste
\nprogrese wireless au permis comunicarea de la nav\u0103 la \u021b\u0103rm, ceea ce a dus la
\nmulte salv\u0103ri, inclusiv salvarea de c\u0103tre Carpathia a peste 700 de pasageri
\nTitanic \u00een 1912.<\/p>\n

1905: A \u00eencetat din via\u0163\u0103 medicul Felix Iacob, membru al Academiei Rom\u00e2ne<\/h2>\n

Medicul ceh, naturalizat rom\u00e2n, Iacob Felix este considerat drept fondator al \u015fcolii rom\u00e2ne de igien\u0103 \u015fi s\u0103n\u0103tate public\u0103.\u00a0Acesta s-a n\u0103scut la 6 ianuarie 1832, \u00een Boemia, \u00een Republica Ceh\u0103.<\/p>\n

\u015ei-a f\u0103cut studiile liceale la Praga, iar pe cele superioare la Facultatea de Medicin\u0103 de la Viena. \u00cen 1857 a ob\u0163inut titlul de doctor \u00een medicin\u0103 \u015fi chirurgie \u015fi magistru \u00een obstetric\u0103, potrivit dic\u0163ionarului \u201eMembrii Academiei Rom\u00e2ne (1866-2003)\u201d.\u00a0Iacob Felix s-a stabilit la Bucure\u0219ti \u00een 1858.<\/p>\n

La venirea sa \u00een \u0162ara Rom\u00e2neasc\u0103 a fost medic al ora\u015fului Olteni\u0163a (1858-1859). Dup\u0103 Unirea Principatelor Rom\u00e2ne din 1859 a fost medic al jude\u0163ului Muscel (1859-1861), apoi la Bucure\u015fti (1861-1882). \u00cen 1869 a ob\u0163inut cet\u0103\u0163enia rom\u00e2n\u0103.<\/p>\n

Considerat drept \u00eentemeietor al \u015fcolii rom\u00e2ne de igien\u0103 \u015fi s\u0103n\u0103tate public\u0103, medicul Iacob Felix este autorul unui \u201eTratat de igien\u0103 public\u0103 \u015fi poli\u0163ie sanitar\u0103\u201d (dou\u0103 volume – 1870, 1889). A fost prima lucrare de acest gen din literatura medical\u0103 rom\u00e2neasc\u0103, potrivit Agerpres.<\/p>\n

Despre doctorul Iacob Felix se spune c\u0103, \u00een \u00eencercarea de a evita instalarea pandemiei \u00een \u021aara Rom\u00e2neasc\u0103 a cerut autorit\u0103\u021bilor \u201es\u0103 insist\u0103m \u00een pov\u0103\u021buirea poporului asupra modului de transmitere a bolii, prin oprirea contactului cu bolnavii<\/i>\u201c, potrivit publica\u021biei S\u0103n\u0103tatea Buzoian\u0103.<\/p>\n

De numele s\u0103u se leag\u0103 introducerea \u00een Rom\u00e2nia a metodei izol\u0103rii \u00een spitale speciale a bolnavilor contagio\u015fi. <\/p>\n

La 30 iunie 1879 a fost ales membru titular al Academiei Rom\u00e2ne, iar \u00een perioada 18 martie 1885 – 5 aprilie 1886 a fost vicepre\u015fedinte al acestui \u00eenalt for de \u015ftiin\u0163\u0103 \u015fi cultur\u0103.<\/p>\n

Medicul Iacob Felix a murit la 19 ianuarie 1905, la Bucure\u015fti.\u00a0<\/p>\n

1927: S-a n\u0103scut Romica Puceanu, regina muzicii l\u0103ut\u0103re\u0219ti<\/h2>\n

Romica
\nPuceanu s-a n\u0103scut pe 19 ianuarie 1927, \u00eentr-o familie din Bucure\u015fti,
\n\u0219i a fost supranumit\u0103 regina muzicii l\u0103ut\u0103re\u015fti fiind vestit\u0103 nu doar \u00een
\nRom\u00e2nia, ci \u015fi peste hotare. <\/p>\n

Melodii
\nprecum \u201e\u015earaiman\u201d, \u201eA\u015f munci la plug \u015fi coas\u0103\u201d, \u201eFlor\u0103resele\u201d, \u201eAnii mei \u015fi
\ntinere\u0163ea\u201d, \u201eIa mai d\u0103 o damigean\u0103\u201d au fost fredonate peste tot \u00een lume, Romica
\nPuceanu r\u0103m\u00e2n\u00e2nd \u00een istorie drept vocea de aur a muzicii l\u0103ut\u0103re\u015fti.<\/p>\n

Pentru c\u0103
\nprovenea dintr-o familie de c\u00e2nt\u0103re\u0163i, artista \u015fi-a f\u0103cut debutul \u00een muzic\u0103 la
\ndoar 14 ani. Conform biografiei interpretei, \u00een perioada 1960-1970, Romica
\nPuceanu a devenit o artist\u0103 ne\u00eentrecut\u0103. Vocea sa a dat via\u021b\u0103 unor interpret\u0103ri memorabile care continu\u0103 s\u0103 emo\u021bioneze \u0219i ast\u0103zi.<\/p>\n

Romica
\nPuceanu a murit pe 24 octombrie 1996, dup\u0103 cea fost r\u0103nit\u0103 \u00eentr-un accident
\nrutier, petrecut \u00een apropierea localit\u0103\u0163ii Drago\u015f Vod\u0103, din jude\u0163ul
\nC\u0103l\u0103ra\u015fi.\u00a0<\/p>\n

1985: S-a n\u0103scut tenismenul Horia Tec\u0103u<\/h2>\n

Horia Tec\u0103u\u00a0<\/a>s-a
\nn\u0103scut pe 19 ianuarie 1985 \u00een Constan\u0163a. La
\nv\u00e2rsta de \u015fase ani a intrat pentru prima dat\u0103 pe un teren de tenis \u0219i s-a \u00eendr\u0103gostit de acest sport. La v\u00e2rsta de 14 ani s-a clasat pe locul
\n\u00eent\u00e2i, la dublu, al\u0103turi de Florin Mergea, la Campionatele Europene de la San
\nRemo. Iar \u00een 2002, Tec\u0103u a fost campion la turneul de la Wimbledon \u015fi finalist
\nla Australian Open, competi\u0163ii destinate juniorilor.\u00a0<\/p>\n

\"Horia<\/picture>\n

Horia Tec\u0103u s-a retras din activitate \u00een 2021 Foto: Arhiv\u0103<\/p>\n<\/div>\n

Tec\u0103u are
\ntitluri c\u00e2\u015ftigate la Wimbledon \u00een 2015 \u015fi US Open \u00een 2017, ambele al\u0103turi de
\nolandezul Jean-Julien Rojer, precum \u015fi trofeul la Turneul Campionilor din 2015,
\ntot al\u0103turi de Rojer. De asemenea a mai c\u00e2\u015ftigat medalia de argint la Jocurile
\nOlimpice de la Rio, din 2016, al\u0103turi de Florin Mergea, precum \u015fi un titlu la
\ndublu mixt la Australian Open, al\u0103turi de americanca Bethanie Mattek-Sands, \u00een 2012.<\/p>\n

De
\nasemenea, a c\u00e2\u015ftigat cele mai multe titluri, 20, al\u0103turi de Rojer, alte zece
\ntrofee al\u0103turi de suedezul Robert Lindstedt, trei titluri cu Max Mirn\u00eei \u015fi c\u00e2te
\nunul al\u0103turi de neozeelandezul Marcus Daniell, Victor H\u0103nescu, belgianul Dick
\nNorman, Florin Mergea \u015fi germanul Kevin Krawietz.<\/p>\n

Horia Tec\u0103u s-a retras din activitate \u00een 2021.<\/p>\n

2006: NASA a lansat prima sond\u0103 spa\u021bial\u0103 c\u0103tre Pluto<\/h2>\n

Pe 19 ianuarie 2006, NASA a lansat cu succes sonda spa\u021bial\u0103 New Horizons \u00eentr-o misiune istoric\u0103 c\u0103tre planeta Pluto \u0219i obiectul Arrokoth (2014 MU69) aflat \u00een centura Kuiper din sistemul nostru solar. Misiunea
\nNew Horizons a fost lansat\u0103 din Cape Canaveral, Florida, \u015fi a avut ca
\nscop s\u0103 capteze imagini calitative cu Pluto.<\/p>\n

Deplas\u00e2ndu-se
\nmai rapid dec\u00e2t orice alt obiect construit de om \u015fi lansat \u00een spa\u0163iu anterior
\n\u015fi propulsat\u0103 f\u0103r\u0103 gravita\u0163ia P\u0103m\u00e2ntului, New Horizons<\/a>\u00a0a
\ntrecut \u00een vitez\u0103 pe l\u00e2ng\u0103 Marte, apoi pe l\u00e2ng\u0103 uria\u015fii gazo\u015fi ca Jupiter \u015fi a
\ncontinuat voiajul s\u0103u c\u0103tre destina\u0163ia final\u0103, un obiect ce nu dep\u0103\u015fe\u015fte Alaska
\n\u00een dimensiuni, av\u00e2nd doar 2.250 de kilometri \u00een diametru, \u015fi care este Pluto,
\ndup\u0103 cum precizeaz\u0103 National Geographic Channel.<\/p>\n

Pe 14 iulie 2015, New Horizons a trecut \u00een apropierea lui Pluto, oferind o privire detaliat\u0103 asupra planetei pitice \u0219i a sistemului s\u0103u de sateli\u021bi. Imaginile \u0219i datele colectate de sonda spa\u021bial\u0103 au dezv\u0103luit detalii uimitoare despre suprafa\u021ba \u0219i atmosfera lui Pluto, precum \u0219i despre caracteristicile sale geologice.<\/p>\n

Misiunea New Horizons a adus o mul\u021bime de informa\u021bii noi despre Pluto \u0219i obiectele din centura Kuiper. Sonda a costat 700 de
\nmilioane de dolari \u015fi a cartografiat perfect mica planet\u0103 de la marginea
\nsistemului solar.<\/p>\n

2015: A murit inventatorul Justin Capr\u0103<\/h2>\n

Unul dintre
\ncei mai prolifici inventatori ai Rom\u00e2niei, inginer, profesor, fizician \u015fi
\nfilosof, Virgilius\u00a0Justin Capr\u0103 s-a n\u0103scut pe 22 februarie 1933, la M\u0103gureni, jude\u021bul
\nPrahova. \u00cen 1949-1950, a construit un dispozitiv cu motor, care pornea la o
\nsimpl\u0103 comand\u0103 verbal\u0103, \u00een 1955 construie\u015fte automobilul Virgilius cu dou\u0103
\nro\u0163i, prima inven\u0163ie omologat\u0103 ca atare. Apoi, \u00een 1973 creeaz\u0103 prima Soleta,
\ncea mai mic\u0103 ma\u015fin\u0103 din lume, urmat\u0103 de o serie de prototipuri.<\/p>\n

\"Justin<\/picture>\n

Justin Capr\u0103 FOTO: C\u0103lin Gavrila\u0219<\/p>\n<\/div>\n

Justin Capr\u0103
\na realizat prima versiune pentru \u201erucsacul-zbur\u0103tor\u201c, aparat portabil pentru
\nzbor individual \u00eentre 1955-1956. Nu \u015fi-a brevetat niciodat\u0103 inven\u0163ia pentru c\u0103 \u201enu are sim\u0163ul propriet\u0103\u0163ii<\/a>\u201c.<\/p>\n

\u201eNu este meritul meu, ci al lui Dumnezeu. Eu nu sunt inventator, Dumnezeu este. Rucsacul-zbur\u0103tor a fost inven\u0163ia cea mai \u00een vog\u0103, pentru c\u0103 era spectaculos. Zburai f\u0103r\u0103 avion. Dar eu n-am inventat, eu n-am f\u0103cut dec\u00e2t s\u0103 propulsez un om \u00een spa\u0163iu folosind ni\u015fte elemente deja cunoscute. Rareori am avut c\u00e2te o idee personal\u0103 pe care am brevetat-o, cum ar fi efectul pelicular. Nici asta nu-mi apar\u0163ine 100%, pentru c\u0103 m-am influen\u0163at de experien\u0163ele lui Magnuss \u015fi Bernoulli<\/i>\u201c, a spus despre rucsacul \u2013 zbur\u0103tor, Justin Capr\u0103, \u00eentr-un interviu pentru Adev\u0103rul.<\/p>\n

\"Rucsacul<\/picture>\n

Rucsacul zbur\u0103tor, inven\u0163ia lui Justin Capr\u0103, la Muzeul Tehnic \u201eDimitrie Leonida<\/p>\n<\/div>\n

Inven\u0163ia a fost brevetat\u0103, \u00een cele din urm\u0103, de
\namericani dup\u0103 trei ani \u015fi jum\u0103tate. Abia \u00een 2002, americanii au recunoscut
\noficial c\u0103 ideea i-a apar\u0163inut rom\u00e2nului Justin Capr\u0103. Rucsacul-zbur\u0103tor a fost
\nfolosit de cosmonau\u0163i la deplas\u0103rile intercapsulare.<\/p>\n

Inventatorul
\nrom\u00e2n ar fi putut s\u0103 lucreze \u00een Germania sau Italia, dar a refuzat.\u00a0\u201eDe
\nmeserie, eu sunt rom\u00e2n, iar la asta eu nu voi renun\u0163a niciodat\u0103, chiar dac\u0103 cei
\ndin jur te privesc ca pe un tataie \u0163icnit<\/i>\u201c, spunea acesta, de c\u00e2te ori avea ocazia.
\nJustin Capr\u0103 a murit pe 19 ianuarie 2015, la Ploie\u0219ti.<\/p>\n<\/p><\/div>\n

Read More<\/a><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

La 19 ianuarie 1927, s-a n\u0103scut Romica Puceanu, supranumit\u0103 regina muzicii l\u0103ut\u0103re\u015fti. Tot \u00eentr-o zi de 19 ianuarie, dar \u00een anul 2015, a murit inventatorul […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":1367,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_monsterinsights_skip_tracking":false,"_monsterinsights_sitenote_active":false,"_monsterinsights_sitenote_note":"","_monsterinsights_sitenote_category":0,"footnotes":""},"categories":[6],"tags":[],"class_list":["post-1366","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-popular"],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/1366","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=1366"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/1366\/revisions"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media\/1367"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=1366"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=1366"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=1366"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}